˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţie, republicată)


Inspecţia Judiciară

Serviciul de Inspecţie Judiciară pentru Judecători

Nr. 2643/IJ/2110/SIJ/2011


RAPORT

privind identificarea cauzelor mai vechi de un an de la data înregistrării în sistem şi a motivelor de tergiversare la Judecătoria Braşov, Judecătoria Constanţa, Judecătoria Oradea şi

Judecătoria Zărneşti

INTRODUCERE

Prin Hotărârea nr. 787/18.10.2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii au fost aprobate o serie măsuri în vederea asigurării unei soluţionări eficiente şi în termene rezonabile a dosarelor mai vechi de 1 an (fond, apel), sens în care s-a dispus efectuarea de verificări directe de către Inspecţia Judiciară cu privire la modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor mai vechi de un an la Judecătoria Braşov, Judecătoria Constanţa, Judecătoria Oradea şi Judecătoria Zărneşti.

Controlul s-a desfăşurat în perioada 24-28 octombrie 2011 şi a vizat verificarea următoarelor aspecte, pentru atingerea obiectivelor stabilite:

- analiza indicatorilor statistici şi a resurselor umane la nivelul Judecătoriei Oradea;

- identificarea cauzelor mai vechi de un an de la data înregistrării în sistem, la această instanţă;

- identificarea judecătorilor care au pe rol asemenea dosare;

- identificarea cauzelor de ordin obiectiv şi subiectiv care au determinat prelungirea duratei de soluţionare a cauzelor.

Echipa de control a fost formată din următorii inspectori: … – Judecătoria Braşov, … – Judecătoria Zărneşti, … – Judecătoria Constanţa, … – Judecătoria Oradea.

JUDECĂTORIA BRAŞOV

Concluzii şi propuneri:
Conform datelor statistice prezentate de către conducerea Judecătoriei Braşov, la momentul efectuării verificărilor, pe rolul acestei instanţe era un număr de 1237 dosare mai vechi de un an, în funcţie de data înregistrării primului act de sesizare în sistemul judiciar (1192 cauze în materie civilă şi 45 cauze în materie penală). Dintre acestea, în materie civilă, 83 de cauze au o vechime pe rolul instanţelor cuprinsă între 5 şi 10 ani şi 4 dosare au o vechime mai mare de 10 ani în sistemul judiciar; în materie penală o singură cauză are o vechime mai mare de 5 ani, în celelalte 44 durata procedurii fiind cuprinsă între 1 şi 3 ani.

Situaţia incidentă la nivelul Judecătoriei Braşov trebuie privită din perspectiva influenţei pe care lipsa de personal judecătoresc şi volumul de activitate foarte mare şi în creştere constantă l-au exercitat asupra activităţii de judecată şi posibilităţii obiective ca, în anumite situaţii, să se dispună toate măsurile necesare soluţionării cu celeritate a cauzelor. Pe rolul instanţei s-au înregistrat în 2008 – 27.178 cauze, în 2009 – 38.210, în 2010 – 46.725 cauze, iar în 2011 – până la 1 octombrie – 35.779 cauze, în condiţiile în care instanţa a funcţionat în 2010, dintr-o schemă de 38 de posturi, în medie, cu 31 de judecători, iar în 2011, dintr-o schemă de 39, cu 34 de judecători. Numărul insuficient de experţi topografi şi perpetuarea acestei situaţii pe o perioadă îndelungată (remediată abia în aprilie 2011) s-a suprapus pe deficitul de judecători şi volumul de activitate, consecinţa fiind un număr foarte mare al cauzelor mai vechi de 5 ani şi 10 ani. Toate acestea nu justifică sau legitimează situaţiile în care, din culpa instanţei s-a temporizat procedura, dar circumstanţiază conduita instanţei în anumite situaţii şi permit stabilirea unui ansamblu complet şi corect al cauzelor ce au determinat existenţa unui număr mare al dosarelor vechi.

Din verificările efectuate în perioada 24 - 28 octombrie 2011 la Judecătoria Braşov s-a constatat că temporizarea procedurilor a fost consecinţa acţiunii, de multe ori, combinată, a factorilor obiectivi şi subiectivi. În cele mai multe cazuri, durata procedurii de soluţionare a cauzelor s-a prelungit din cauza unor factori obiectivi: efectuarea cu întârziere a expertizelor tehnice de specialitate; numărul mic de judecători (conform datelor statistice oficiale puse la dispoziţie de către conducerea instanţei în perioada 2008-2011 instanţa a funcţionat cu o schemă de judecători subdimensionată – fapt reţinut şi în Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 469/12.07.2011, conform căreia Judecătoria Braşov înregistrează un deficit de cel puţin 10 posturi de judecători, în condiţiile în care încărcătura de dosare pe judecător a depăşit media pe ţară cu 33%, această instanţă fiind la data de 19.05.2011 pe locul 7 în ierarhia instanţelor cu cel mai mare volum de activitate); suspendarea judecăţii pe perioade lungi de timp; intervenirea unor decizii de casare/desfiinţare cu trimitere spre rejudecare; lipsa sălilor de şedinţă (Judecătoria Braşov având doar două săli de şedinţă, ceea ce a avut drept consecinţă alocarea unor termene mai lungi decât în mod obişnuit şi stabilirea şedinţelor de judecată pentru fiecare complet la intervale de două săptămâni).

Au fost identificate şi situaţii (frecvente) în care culpa instanţei a contribuit la temporizarea procedurii, prin modul defectuos de aplicare a dispoziţiilor legale (discutarea, încuviinţarea şi administrarea probelor în etape, modalitatea de încuviinţare şi administrare a probei cu expertiza), studierea insuficientă a dosarelor şi neadoptarea sancţiunilor specifice în cazul în care părţile nu au respectat obligaţiile stabilite de către instanţă – art. 108¹ şi următoarele din Codul de procedură civilă, art. 20 A.3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, art. 155¹ din Codul de procedură civilă şi neluarea unor măsuri ferme de sancţionare a conduitei participanţilor la proces care conduce la tergiversarea soluţionării cauzelor. În aceste situaţii, dacă s-a constat că faptele au caracter imputabil şi repetabil s-au formulat propuneri de sesizare din oficiu.

În cazul dosarelor cu o vechime mai mare de 5 ani, durata procedurii s-a prelungit, în cele mai multe situaţii, din cauza efectuării cu întârziere a rapoartelor de expertiză specialitatea topografie, situaţie datorată împrejurării că la nivelul Tribunalul Braşov, până în luna martie 2011 au existat 8 experţi în specialitatea topografie, iar intervalul scurt de timp de la suplimentarea numărului de experţi nu a permis obiectiv îmbunătăţirea situaţiei (părţile nu au fost de acord cu înlocuirea experţilor sau nu a fost timp suficient după înlocuirea acestora pentru a se efectua lucrările de specialitate).

După intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 au fost adoptate măsuri pentru a se scurta durata procedurii de soluţionare a cauzelor, incidenţa în practică a situaţiilor în care se aplică dispoziţiile procedurale (în materie civilă şi penală modificate sau introduse prin această lege) fiind însă redusă.

Faţă de aceste constatări,
Propunem:
1. Analizarea oportunităţii efectuării demersurilor necesare pentru suplimentarea numărului de posturi de judecători în schema de personal a Judecătoriei Braşov şi a finanţării acestora pentru a se putea ocupa efectiv posturile respective, având în vedere faptul că volumul de activitate al instanţei a crescut constant în ultimii 3 ani (înregistrându-se în fiecare an un număr tot mai mare de cauze nou intrate);

2. Exercitarea unei activităţi de verificare, supraveghere şi control, de către preşedintele/vicepreşedintele instanţei, cu privire la modul în care se asigură circuitul diferitelor înscrisuri depuse la dosarele instanţei între termenele de judecată, pentru ca măsurile dispuse de judecătorii cauzei în legătură cu respectivele înscrisuri (cereri precizatoare, reconvenţionale, cereri de intervenţie, rapoarte de expertize, răspunsuri la obiecţiuni, interogatoriile formulate pentru a fi administrate persoanelor fizice, etc.), să se aplice efectiv şi eficient.

3. Identificarea posibilităţilor de alocare a unui număr corespunzător de săli de şedinţă (prin raportare la volumul de activitate şi numărul completelor constituite), ceea ce ar conduce la reducerea numărului de cauze pe şedinţă şi acordarea unor termene mai scurte.

4. În contextul în care în mod constant Inspecţia Judiciară a semnalat la nivelul întregii ţării o practică a instanţelor de judecată cu privire la încuviinţarea şi administrarea expertizelor judiciare, care este de natură a conduce la temporizarea procedurilor, prin neaplicarea întocmai a dispoziţiilor expres prevăzute de Codul de procedură civilă şi O.G. nr. 2/2000 cu modificările ulterioare (constând în neindicarea în cuprinsul încheierii de şedinţă, în condiţiile art. 168 alin. 1 din Codul de procedură civilă, a faptelor ce vor trebui dovedite, neindicarea în mod clar şi complet a aspectelor asupra cărora se solicită părerea expertului, nesancţionarea părţilor conform dispoziţiilor procedurale în cazul neîndeplinirii obligaţiei de plată a onorariului provizoriu stabilit de către instanţă pentru efectuarea lucrării sau de depunere a înscrisurilor necesare pentru întocmirea lucrării, nesoluţionarea de către instanţă a aspectelor invocate de expert care au consecinţe asupra modului de întocmire a lucrării şi asupra perioadei în care se efectuează lucrările – cereri de înlocuire a expertului, lămurire a obiectivelor, cereri de reexaminare a amenzilor judiciare stabilite în sarcina expertului, necenzurarea obiecţiunilor formulate de către părţi şi neindicarea concretă a aspectelor nelămurite de expert, ce conduc la completarea or refacerea lucrării şi nemotivarea măsurilor dispuse de către instanţă, amânarea cauzelor pentru perioade îndelungate de timp în vederea studierii concluziilor experţilor, neadaptate motivului de amânare şi vechimii cauzelor, fără a se avea în vedere şi obligaţiile părţilor de a urmării desfăşurarea şi finalizarea procesului, ce include şi obligaţia acestora de a studia lucrarea dacă a fost depusă conform dispoziţiilor legale, cu cel puţin 5 zile înainte de termenul stabilit) apreciem că în cadrul programului de formare continuă descentralizată ar fi oportun a se organiza seminarii care să vizeze încuviinţarea şi administrarea probelor în cauzele civile;

5. Adoptarea unor măsuri la nivelul instanţei (prin hotărâre a colegiului de conducere) care să permită alocarea unor termene scurte la înregistrarea şi repartizarea cauzelor cu o vechime mare (în situaţia admiterii unor incidente procedurale sau după casarea cu trimitere spre rejudecare);

6. Organizarea, la intervale apreciate ca fiind utile, a unor întâlniri între judecătorii instanţelor arondate Tribunalului Braşov şi ai tribunalului şi experţii din diferite specialităţi, pentru identificarea eventualelor probleme în activitatea de realizare a expertizelor, respectiv în activitatea de încuviinţare şi administrarea a acestei probe şi soluţiilor de rezolvare, în scopul îmbunătăţirea activităţii ambelor părţi şi colaborării instituţionale;

7. Sesizarea din oficiu pentru abaterile prevăzute de art. 99 lit. e şi h din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, în legătură cu nerespectarea obligaţiilor referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi cu exercitarea funcţiei din gravă neglijenţă sau rea-credinţă, în cazul domnilor judecători ...
Aceste concluzii şi propuneri sunt o consecinţă a următoarelor constatări,
ANALIZA DATELOR STATISTICE. RESURSE UMANE

Conform datelor statistice prezentate de conducerea Judecătoriei Braşov, la nivelul acestei instanţei situaţia privind volumul de activitate şi încărcătura cauzelor raportată la numărul de judecători din schema de personal (încărcătura/judecător/schemă completă), se prezintă astfel:

Perioada de referinţă	Total cauze pe rol	Cauze nou intrate	Număr mediu de judecători din schemă	Încărcătura pe judecător	Media pe ţară
2008	27178	18862	37	735	567
2009	38210	29545	37	1033	725
2010	46725	34625	38	1230	883

În ce priveşte încărcătura raportată la numărul judecătorilor care au funcţionat efectiv în cadrul instanţei (încărcătura efectivă/judecător), se constată următoarele:

Perioada de referinţă	Total cauze pe rol	Cauze nou intrate	Număr mediu de judecători	Încărcătura pe judecător	Media pe ţară
2008	27178	18862	29	937	632
2009	38210	29545	32	1194	915
2010	46725	34625	31	1507	1020

Judecătoria Braşov funcţionează în prezent cu o schemă de 39 judecători, un post care a fost acordat începând cu data de 30.09.2011 fiind încă vacant.

Este de menţionat faptul că în ultimii 5 ani la Judecătoria Braşov au fost vacante temporar, în fiecare an, 5 sau 6 posturi (din cauza delegărilor, concediilor de maternitate etc.).

Astfel, în anul 2010 un domn judecător a fost delegat tot anul la Tribunalul Braşov, o altă doamnă judecător a fost delegată la Judecătoria Întorsura Buzăului pentru ultimele două luni ale anului, alte 6 doamne judecător s-au aflat succesiv în concediu pre/postnatal sau de îngrijire a copilului în vârstă de până la 2 ani, un domn judecător a fost delegat pe întreaga perioadă la Penitenciarul Codlea, iar judecătorul stagiar s-a aflat în cea de-a doua jumătate a anului în concediu de odihnă şi de studii pentru pregătirea examenului de capacitate. În aceste condiţii, la nivelul Judecătoriei Braşov, în anul 2010, au funcţionat numai 29 de judecători, dintre care unul stagiar.

Şi în anul 2011 s-a menţinut aceeaşi situaţie: un judecător a fost delegat la Penitenciarul Codlea, 4 doamne judecător s-au aflat în concediu de creştere a copilului în vârstă de până la 2 ani, un judecător s-a aflat până la 1 octombrie în concediu fără plată din motive de ordin familial.

În anul 2011, ca urmare a demersurilor întreprinse de conducerea instanţei în vederea asigurării prezenţei în instanţă a unui număr cât mai mare de judecători, doi judecători au fost delegaţi la Judecătoria Braşov.

Analiza situaţiilor statistice prezentate duce la concluzia că încărcătura pe judecător (raportată la numărul de posturi din schemă) s-a situat, în fiecare an, peste media la nivel naţional.

Dacă se are în vedere încărcătura pe judecător raportată la numărul de judecători care au funcţionat efectiv în cadrul instanţei se constată că în anul 2010 a fost depăşită media pe ţară cu un procent de 33%.

S-a apreciat de către conducerea Judecătoriei Braşov că situaţia statistică relevă faptul că această instanţă a avut, cel puţin în ultimii trei ani, o schemă mult subdimensionată.

Acest fapt reiese şi din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 469 din 12 iulie 2011, prin care, pe baza analizei datelor statistice privind încărcătura medie de cauze/post de judecător pentru perioada 2005-2010 s-a constatat o creştere semnificativă a numărului de cauze/post de judecător la unele judecătorii, reţinându-se în privinţa Judecătoriei Braşov că se înregistrează un deficit de cel puţin 10 posturi de judecători. Aceste constatări au dus suplimentarea schemei cu două posturi de judecători (unul dintre acestea devenind operaţional începând cu 30 septembrie 2011).

S-a precizat de către conducerea Judecătoriei Braşov că în anul 2010 această instanţă s-a situat la poziţia 7 în cadrul judecătoriilor care au înregistrat un volum de activitate de peste 40.000 dosare, iar în ierarhia instanţelor încărcate pe locul 10, pentru ca la data de 19.05.2011 instanţa să ocupe locul 7 în clasamentul celor mai încărcate instanţe şi în care încărcătura pe judecător depăşea media naţională.

Schema de personal auxiliar a Judecătoriei Braşov prevede 49 de posturi de grefieri de şedinţă, în perioada 2010 – 2011 acesta fiind aproape completă (cu excepţia unui post de grefier de şedinţă) ca urmare a ocupării posturilor vacante temporar.

Din cei 49 grefieri de şedinţă, 36 asigură şedinţe de judecată, 28 fiind repartizaţi la secţia civilă şi 8 la secţia penală, iar un număr de 12 grefieri asigură activitatea în compartimentele auxiliare ale instanţei.

Conducerea Judecătoriei Braşov a precizat că instanţa înregistrează un deficit de personal auxiliar, fapt ca se regăseşte şi în analiza Grupului de lucru privind redistribuirea posturilor de personal auxiliar la nivel naţional, care însă a avut în vedere încărcătura din perioada 2006 – 2009, mult inferioară volumului de activitate ce se înregistrează în prezent (în anul 2010 fiind înregistrate 34.625 dosare noi).

În anul 2010, cei 38 de grefieri de şedinţă care au funcţionat în instanţă au rulat 68.763 dosare, ceea ce reprezintă o medie de 1.809 dosare, întrând în medie în 44 de şedinţe de judecată (în cadrul secţiei civile au rulat în medie un număr de 2.232 dosare, iar în cadrul secţiei penale au rulat în medie 914 dosare).

SITUAŢIA DOSARELOR MAI VECHI DE UN AN

MĂSURI LUATE LA NIVELUL INSTANŢEI PENTRU A SE ASIGURA SOLUŢIONAREA CU CELERITATE A CAUZELOR
La nivelul Judecătoriei Braşov, la începutul anului 2010 se înregistrau 1341 dosare mai vechi de un an.

La sfârşitul anului 2010 numărul acestor cauze a fost de 1296, iar conform datelor statistice la data de 1 octombrie 2011 aceste cauze erau în număr de 1237, ceea ce reprezintă un procent de 3,42 % din totalul cauzelor aflate pe rolul instanţei (10.063 stoc din anul anterior şi 25.716 cauze nou intrate în 2011).

Din cele 1237 cauze, 1192 sunt în materie civilă şi 45 în materie penală. Durata procedurii se situează între 1 şi 3 ani în 912 cauze civile şi în 44 cauze penale. 194 dosare civile au o vechime cuprinsă între 3 şi 5 ani şi 82 dosare au o vechime cuprinsă între 5 şi 10 ani. În 4 cauze civile durata procedurii a depăşit 10 ani, iar în materie penală o singură cauză înregistrează o vechime mai mare de 5 ani.

Evidenţa, pe judecător, a cauzelor mai vechi este prezentată în anexa nr. 1, impunându-se a se reţine că, din cei 27 judecători ai Secţiei civile, 11 înregistrau la momentul verificărilor între 50 şi 113 dosare mai vechi de un an. Numărul cel mai mare de dosare vechi este înregistrat de domnul judecător ….. – 113 (dintre care 23 cauze cu o vechime între 3 şi 5 ani, 9 cu o vechime între 5 şi 10 ani şi un dosar mai vechi de 10 ani), urmat de doamna judecător … – 89 de dosare (dintre care 18 cauze cu o vechime între 3 şi 5 ani şi 6 cu o vechime între 5 şi 10 ani), de doamnele judecător ……. şi ….. – câte 79 de dosare (dintre care 15 cauze cu o vechime între 3 şi 5 ani şi 7 cu o vechime între 5 şi 10 ani, respectiv 18 cauze cu o vechime între 3 şi 5 ani, 5 cu o vechime între 5 şi 10 ani şi un dosar mai vechi de 10 ani), de doamna judecător…… – 78 de dosare (dintre care 4 cauze cu o vechime între 3 şi 5 ani şi 3 cu o vechime între 5 şi 10 ani) şi de doamnele judecător ….. . şi …. – câte 68 de dosare (dintre care 13 cauze cu o vechime între 3 şi 5 ani şi 6 cu o vechime între 5 şi 10 ani, respectiv 8 cauze cu o vechime între 3 şi 5 ani şi 6 cu o vechime între 5 şi 10 ani).

În cadrul Secţiei penale doamna judecător ….. înregistrează cel mai mare număr de dosare mai vechi de un an – 15, toate cu o vechime cuprinsă între 1 şi 3 ani, urmată de doamna judecător ….. - 8, toate cu o vechime cuprinsă între 1 şi 3 ani.

Din cauza fluctuaţiei personalului judecătoresc s-a impus desfiinţarea unor complete şi distribuirea în sistem ciclic a dosarelor celorlalte complete de judecată, astfel că, o parte din dosarele ce figurează pe completele actuale au fost preluate la diferite momente de titularii actuali, aceste aspecte fiind prezentate în cadrul analizei realizată pe fiecare dosar şi prezentată în anexa nr. 2, în cuprinsul căreia sunt evidenţiate toate dosarele mai vechi de 5, respectiv 10 ani, cu prezentarea termenelor acordate, a motivelor de amânare, etc.

Se impune a se reţine că, la nivelul instanţei s-au luat măsuri pentru a se evita păstrarea completelor de judecată fără titulari, procedându-se la desfiinţarea acestora şi împărţirea cât mai urgentă a dosarelor de pe aceste complete, în sistem ciclic. S-a luat hotărârea, în colegiul de conducere, ca împărţirea dosarelor aflate pe rolul completelor desfiinţate să se realizeze după criterii echitabile, astfel încât fiecare judecător să primească, în egală măsură, atât cauze noi, cât şi dosare vechi.

De altfel, problema dosarelor mai vechi de un an şi cauzele de temporizare a procedurilor a constituit o preocupare permanentă a conducerii Judecătoriei Braşov.

Faţă de principalele cauze obiective care au condus la mărirea duratei de soluţionare a dosarelor – numărul insuficient de experţi, cu precădere în specialitatea topografie, fluctuaţia de personal, numărul insuficient de judecători, volumul de activitate foarte mare şi în creştere constantă (pe rolul instanţei s-au înregistrat în 2008 – 27.178 cauze, în 2009 – 38.210, în 2010 – 46.725 cauze, iar în 2011 – până la 1 octombrie – 35.779 cauze), numărul insuficient al sălilor de şedinţă, intervenirea unor hotărâri de casare/desfiinţare cu trimitere spre rejudecare, suspendarea judecăţii pentru perioade îndelungate şi faţă de cauzele subiective de temporizare – modalitatea de încuviinţare şi administrare a probei cu expertiza tehnică, discutarea, încuviinţarea şi administrarea probelor în etape, nesancţionarea promptă a oricărei conduite a participanţilor la proces ce conduce la tergiversarea cauzelor, studierea insuficientă a dosarelor, se poate constata că măsurile adoptate la nivelul instanţei au fost adaptate specificului cauzelor de temporizare.

Astfel, pentru se diminua incidenţa în practică a cauzelor de tergiversare s-au luat măsuri, după cum urmează:

Degrevarea judecătorilor de atribuţiile ori sarcinile ce exced activităţii de judecată propriu–zise, ce s-ar fi putut delega judecătorilor de către conducerea instanţei (răspunsuri la petiţii, la diverse solicitări ale diferitelor instituţii, întocmirea diverselor rapoarte sau puncte de vedere etc.);

Organizarea operaţiunii de înregistrare a cererilor de chemare în judecată astfel încât să devină operabilă instituţia „termenul în cunoştinţă”; întocmirea unor formulare de rezoluţii pentru primul termen de judecată în care cuprinse inclusiv menţiuni referitoare la realizarea obligaţiei legale a judecătorului de informare a părţilor cu privire la posibilitatea apelării la un mediator; stabilirea unui program prin intermediul căruia tranzacţiile şi acordul de mediere pot depuse, potrivit art. 271 alin. 3 Cod procedură civilă, prin intermediul vicepreşedintelui de instanţă;

Măsuri de soluţionare imediată a cererilor de recuzare, abţinere, incompatibilitate şi a oricăror alte incidente procedurale care pot întârzia judecata (reexaminare taxa timbru, reexaminare ajutor public judiciar);

Menţinerea pe cât posibil a unei stabilităţi a grefierului de şedinţă pe completele de judecată;

Evidenţierea periodică, la interval de două luni a operativităţii completelor de judecată, a proporţiei de soluţionare şi raportarea la media pe instanţă; nominalizarea în şedinţele de bilanţ a judecătorilor cu rezultate peste medie, precum şi a celor sub media instanţei în ceea ce priveşte operativitatea; evidenţierea, pe fiecare judecător, a casărilor cu rejudecare şi a motivelor de casare şi informarea periodică asupra acestei situaţii.; evidenţierea numărului de dosare soluţionate în cadrul şedinţelor asigurate din planificarea de permanenţă, situaţia respectivă reprezentând, totodată, un criteriu al desemnării într-o viitoare şedinţă de înlocuire;

Asigurarea unui climat de dialog permanent pe aspectele de practică neunitară, atât în materie de procedură, cât şi de drept substanţial; asigurarea unui program săptămânal de audienţe prin intermediul căruia preşedintele instanţei este în permanent contact cu justiţiabilii, având astfel posibilitatea de a interveni cu măsuri administrative ori de câte ori consideră necesar;

Asigurarea accesului experţilor judiciari la arhivele instanţei în cadrul unui program separat, care să le permită acestora consultarea dosarelor într-o manieră mai relaxată;

Stabilirea prin hotărâre a colegiului de conducere al instanţei a regulii potrivit căreia nicio cerere de concediu de odihnă sau studii nu va fi aprobată pentru zilele în care judecătorul este programat în şedinţă;

Organizarea şedinţelor ce se desfăşoară pe perioada vacanţei judecătoreşti cu respectarea principiului continuităţii, ceea ce a permis judecătorilor ca în toată această perioadă să soluţioneze orice fel de cauze, fiind astfel judecate în timpul vacanţei judecătoreşti 2011 cauze având ca obiect revendicare, pretenţii, grăniţuire, partaj, nulitate act, cu o vechime mai mare de 1 an pe rolul instanţei;

Reorganizarea activităţii instanţei prin stabilirea şedinţelor de judecată civile pentru fiecare judecător din două în două săptămâni, astfel încât fiecare judecător să aibă la dispoziţie sala de judecată (una dintre cele două destinate secţiei civile) întreaga zi, acest lucru eliminând intrarea în şedinţă în doi timpi şi implicit presiunea care acţiona asupra completelor care judecau după amiaza şi care anterior măsurii erau nevoite să amâne cauzele care nu puteau fi strigate până la o oră rezonabilă;

Utilizarea, cu acordul instanţelor care funcţionează în aceeaşi clădire (Tribunalul Braşov şi Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov), a sălilor de judecată alocate acestora, pentru desfăşurarea unor şedinţe în aceste săli de judecată.

Aceste măsuri, deşi nu au avut un impact major asupra activităţii de soluţionare cu celeritate a cauzelor, au condus la crearea unui cadru îmbunătăţit de desfăşurarea a activităţii instanţei (prin modul de organizare a activităţii de primire a actelor de sesizare, desfăşurarea şedinţelor de judecată, analizarea periodică a situaţiei operativităţii, hotărârilor casate cu rejudecare şi a motivelor de casare, etc.) şi, în timp, la reducerea numărului cauzelor mai vechi. Aşa cum s-a arătat în precedent, începând cu 2010 numărul dosarelor mai vechi de un a scăzut – la începutul anului 2010 se înregistrau 1341 dosare mai vechi de un an, la sfârşitul anului 2010 – 1294, iar la nivelul lunii octombrie 2010 – 1237 dosare mai vechi de un an.

Faţă de principala cauză de temporizare a procedurilor – numărul insuficient de experţi – şi de durata în timp a acestui deficit de experţi (de cel puţin 6 ani) s-a învederat de către conducerea tribunalului şi a judecătoriei că s-a încercat desemnarea unor experţi din cadrul altor birouri locale, care însă proveneau din zone unde nu a existat sistemul de carte funciară, astfel că nu au avut cunoştinţele necesare realizării unor expertize de calitate, numirile în aceste condiţii nereprezentând o soluţie pentru problema lipsei de experţi specialitatea topografie. Din analiza dosarelor mai vechi a rezultat că într-un număr foarte redus de cauze din cele verificate au fost desemnaţi experţi din cadrul altor birouri locale.

Un alt aspect reţinut ca şi cauză de temporizare incidentă în mod frecvent în practică este acela al acordării unor termene lungi, neadaptate motivului de amânare, precum acordarea de termene lungi pentru a se lua cunoştinţă de diferite cereri, înscrisuri, rapoarte de expertiză şi/sau pentru comunicarea acestora.

Conducerea instanţei a arătat că, printre măsurile luate în vederea asigurării soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil a fost şi aceea de punere de îndată în practică a modificărilor aduse prin dispoziţiile art. 93 alin. 3 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, devenind astfel posibilă dispunerea unor măsuri în dosare chiar între termenele de judecată (comunicarea întâmpinărilor, expertizelor etc.), cu consecinţa reducerii motivelor de amânare.

Din verificări a rezultat că în multe situaţii diferitele cereri, înscrisuri, rapoarte de expertiză au fost depuse la dosar înainte de termenul de judecată, fără a se proceda la comunicarea către părţi, instanţa dispunând amânarea pentru a se da posibilitatea părţilor să ia cunoştinţă de conţinutul respectivelor documente. Se impune instituirea unui sistem eficient care să asigure circuitul diferitelor înscrisuri depuse la dosarele instanţei, astfel încât, în termen util judecătorul cauzei să poate dispună anumite măsuri utile în legătură cu acestea – citarea martorilor, comunicarea interogatoriilor persoanelor juridice (dacă anterior a fost încuviinţată proba testimonială sau interogatoriul), comunicarea diferitelor cereri şi înscrisuri, citarea anumitor părţi, stabilirea anumitor obligaţii în sarcina părţilor – de precizare a cererilor, de a timbra, etc. – comunicarea rapoartelor de expertiză, etc. Aceasta presupune nu doar stabilirea, prin ordin de serviciu, a atribuţiilor grefierilor, arhivari, grefierilor de şedinţă, judecătorilor, în legătură cu primirea unor astfel de documente, înaintarea judecătorului cauzei, dispunerea măsurilor ce se impun şi se pot dispune între termene, ci şi o activitate de supraveghere şi control, pentru ca măsurile astfel dispuse să se aplice efectiv şi eficient.

În acest context se impun câteva precizări în legătură cu aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 202/2010, privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial nr. 714 din 26 octombrie 2010.