„constanţA, prima regiune colectivizată”

Arhiva Consiliul Popular Comuna Jurilovca, judeţul Tulcea (neclasată arhivistic):

Dosar 11/1952, curpinzând declaraţii de înscriere în CAP (Proces verbal semnat de constitutirea G.A.C.).

Dosar 20/1952, Corespondenţă şi dispoziţii cu caracter agricol.

Dosar 12/1952-1954, Cheaburi, 1952-1954. Dispoziţii şi circulare.

Corespondenţa Secretă 1952-1953-1954. Cheaburi 1952-1954.

Dări de Seamă, 1954-1957.

Dosar curpinzând declaraţii de înscriere în GAC (Proces verbal semnat de constitutirea G.A.C.), 1952, Jurilovca.

Dosar cuprinzând tabloul nominal cu locuitorii plecaţi în URSS, 1947, Jurilovca.

Registrul de evidenţă a membrilor cooperatori din anii 1952-1985, Jurilovca.

Evidenţa membrilor Gospodăriei colective şi a familiilor lor, 1958 Jurilovca. (nu ar fi mai indicat să treci întâi anul 1957, apoi anul 1958?)

Evidenţa membrilor Gospodăriei colective şi a familiilor lor, 1957, Jurilovca.

Registrul Agricol, Jurilovca, 1951-2000
Arhiva C.A.P Vişina, Judeţul Tulcea (neclasată arhivistic):

Registrul Agricol între anii 1951-2000, Vişina.

Evidenţa membrilor Gospodăriei colective şi a familiilor lor, Vişina 1952-1957. Tabel nominal cu persoanle care au adus teren in C.A.P. Vişina, 1957.

Dosar Nr. 12. Chabuii 1952-1954. Dispoziţii şi circulare.

Dosal Nr. 6, 1957. Tabel nominal cu persoanele care au adus teren în C.A.P. Vişina.

Studii şi articole:

Album. 15 ani de viaţă nouă în regiunea Constanţa, 1944-1949. Constanţa, 1959.

Angelescu, Silvia. „Născută din nevoile ţăranilor. Rezistenţa anticomunistă din Dobrogea,” în AIO. Anuarul Institutului de Istorie Orală, vol. 2, 2001.

Angelescu, Silvia. „Rezistenţa anticomunistă din Dobrogea. 1945-1952. Pădurea Babadag – câţi copaci, atâţia fugari!…”, în Magazin istoric, nr. 2, februarie 2001.

Arbore, Alexandru. Din etnografia Dobrogei. Aşezãrile Lipovenilor şi Ruşilor. Bucureşti, 1920.

Bancoş, Dorel. Social şi naţional în politica guvernului Ion Antonescu. Bucureşti: Eminescu 2000.

Bărbuleanu, Cintian. Monografia oraşului Babadag. Ediţia a 2-a revăzută şi adăugită. Bucureşti: Editura Charme-Scott, 1998.

Bozgan, Evantia, Ovidiu Bozgan, “Aromânii şi regimul naţional-legionar,” în Arhivele Totalitarismului, nr. 17, 4/1997, pp. 8-11.

Braudel, Fernand. The Mediterranean and the Mediterranean World in the Age of Philip II (New York: Harper & Row, 1972). Ediţie în limba română: Fernand Braudel, Mediterana şi lumea mediteraneană în epoca lui Filip al II-lea, vol. I-VI (Bucureşti: Editura Meridiane, 1985-1986).

Capidan, Th. Macedoromânii. Etnografie, istorie, limbă, Bucureşti, Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, 1942.

Cătănuş, Dan şi Octavian Roske, Colectivizarea Agriculturii în România. Dimeniunea politică. Vol. 1: 1949-1953. Bucureşti: Editura Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, 2000.

Chirot, Daniel. Social Change in a Peripheral Society: The Creation of a Balkan Colony (New York: Academic Press, 1976).

Ciolacu, Nicolae, Haiducii Dobrogei (rezistenţa armată anticomunistă din Munţii Babadagului, Dobrogea), Hallandale, Florida: Colecţia „Omul Nou“, 1995, pp. 67-96.

Cioroiu, N. şi M. Cornea, „Ocuparea pământurilor moşiereşti din raionul Negru Vodă“ in Din lupta P.C.R. pentru închegarea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare în bătălia pentru reforma agrară din 1944-1945, Vol. 1, ESPLS, 1955.

Cojoc, Marian. „Consideraţii generale despre mişcarea de rezistenţă din Dobrogea. 1948-1952,” în Arhivele Totalitarismului, nr. 21, (1998) 4.

Cojoc, Marian. „Despre unele minorităţi din Dobrogea, 1944-1948. Ruso-lipovenii (I)”, în Arhivele Totalitarismului 19-20 (1998) 2-3, pp. 26-33.

Cojoc, Marian. „Mişcarea de rezistenţă anticomunistă din Dobrogea. 1949,” în Arhivele Totalitarismului, nr. 18, (1998) 1, pp. 94-115.

Cojoc, Marian. „Rezistenţa anticomunistă în Dobrogea. 1948-1958. Coordonate istorice,” în Arhivele Totalitarismului, nr. 15-16, (1997) 2-3, pp. 57-65.

Cojoc, Marian. Dobrogea de la Reforma agrară la colectivizarea forţată. Constanţa: Editura Muntenia şi Leda, 2001.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Florica Dobre (coordonator), Florian Banu, Camelia Duică, Silviu B. Moldovan, Elis Neagoe, Liviu Ţăranu (editori), „Bande, bandiţi şi eroi“. Grupurile de rezistenţă şi Securitatea (1948-1968). Documente, Studiu introductiv de Florian Banu şi Silviu B. Moldovan. Bucureşti: Editura Enciclopedică, 2003.

Cotan, Olimpia, Taşcu Beca. Rezistenţa. Mărturii, însemnări inedite, documente, note despre lupta de Rezistenţă Nord Dobrogeană, 1946-1964. Constanţa: Editura Fundaţiei „Andrei Şaguna“, 1995.

Crişan, Gheorghe. Piramida puterii. Oameni politici şi de stat din România (23 august 1944-22 decembrie 1989). Dicţionar: 5.598 de nume! Bucureşti: Editura Pro Historia, 2001.

Cuşa, Nicolae. Aromânii (macedonenii) în România. s.l., Editura Muntenia, 1996.

Cuşa, Nicolae. Macedoromânii pe văile istoriei. Constanţa, Editura Europolis, 1990.

David G. Rowley, „Redeemer Empire: Russian Millenarianism”, în The American Historical Review 104 (December 1995) 5, pp. 1582-1602.

Deletant, Dennis. Communist terror in Romania: Gheorghiu-Dej and the police state, 1948-1965. New York: Hurst, 1999.

Direcţia Centrală de Statistică. Anuarul statistic al R. P. R. 1959. Bucureşti: 1959.

Dorin Dobrincu, “Macedo-românii şi rezistenţa armată anticomunistă din Dobrogea (1948–1952)” în Leonidas Rados, ed., Relaţii româno-elene, Iaşi, Editura Fundaţiei Academice “A.D. Xenopol”, 2003.

Dunn, Ethel and Stephen P. Dunn. “Religion as an Instrument of Culture Change: The Problem of the Sects in the Soviet Union”, în Slavic Review, 23 (septembrie 1964) 3, pp. 459-478.

Echim, Andrei. Condiţia populaţiei din Rezerva Biosferei Delta Dunării. Bucureşti: Lex, 1995.

Ekrem, Mehmet Ali, Din Istoria Turcilor Dobrogeni. Bucureşti: Editura Kriterion, 1994.

Gross. Jan T. “The Social Consequences of War: Preliminaries for the Study of the Imposition of Communist Regimes in East Central Europe”, în East European Politics and Societies 3 (1989), pp. 198-214.

Hartia, S. şi M. Dulea. Constanţa, prima regiune colectivizată. Bucureşti: Editura Politică, 1960.

Hechter, Michel. Internal Colonialism: The Celtic Fringe in British National Development, 1536-1966. London: Routledge, 1975.

Heinen, Armin. Legiunea „Arhanghelul Mihail“. Mişcare socială şi organizaţie politică. O contribuţie la problema fascis­mului internaţional, traducere din germană de Cornelia şi Delia Eşianu, control ştiinţific de Florea Ioncioaia. Bucureşti: Editura Humanitas, 1999.

Ilie, Oana. „Canalul Dunăre – Marea Neagră în presa anilor 1949-1953”, în Arhivele Totalitarismului, 1-2 (2001), pp. 79-93.

Ionaşcu, Constantin. „Rezistenţa anticomunistă în Dobrogea”, în Analele Sighet, 8 „Anii 1954-1960: Fluxurile şi refluxurile Stalinismului”, pp. 557-564.

Ionaşcu, Constantin. Rezistenţa anticomunistă din Dobrogea. Constanţa: Editura „Ex Ponto“, 2000.

Ioniţoiu, Cicerone. Rezistenţa anticomunistă din Munţii României. 1946-1958, Ediţia a II-a revizuită şi completată. Bucureşti: Editura „Gândirea Românească“, 1993.

Iordachi, Constantin. “Internal Colonialism: The Expansion of Romania’s Frontier in Northern Dobrogea,” in Helga Schultz and Uwe Müller, (eds.), National Borders and Economic Disintegration in Modern East Central Europe. Berlin: Berlin Verlag, 2002, pp. 77-105.

Iordachi, Constantin. Citizenship, Nation and State-Building: The Integration of Northern Dobrogea in Romania, 1878-1913. Carl Back Papers in Russian and East European Studies No. 1607, University of Pittsburgh Press, 2002.

Ipatiov, Filip. Ruşii-Lipoveni din România. Studiu de Geografie Umană. Cluj: Presa Universitară Clujană, 2001.

Jela, Doina. Cazul Nichita Dumitru. Încercare de reconsituire a unui proces comunist, 29 august-1 septembrie 1952. Bucureşti: Editura Humanitas, 1995.

La Dobroudja Roumaine. Bucureşti: Editura Academiei, 1938.

Lucaciu, Cosmin şi Aurelian Teodorescu. Din istoria şi tradiţiile lipovenilor. Bucureşti: f.ed., 1998.

Lynne, Viola. „The Peasant Nightmares: Visions of Apocalypse in the Soviet Countryside” The Journal of Modern History 62 (1990) 4, pp. 747-770.

Marcu, Liviu. „Reforme agrare din Dobrogea de la sfîrşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea în context sud-est european” în Comunicări de istorie a Dobrogei. Constanţa: Muzeul national de istorie, 1983, Vol. 2, pp. 87-124.

Moraru, Camelia. 2000. “Agricultura dobrogeană şi împarţirea ţăranilor pe criterii de clasă”, Analele Sighet 8: Anii 1954-1960 Fluxurile şi refluxurile stalinismului. Bucureşti: Fundaţia Academia Civică, pp. 299–304.

Murnu, George. Studii istorice privitoare la trecutul românilor de peste Dunăre, Ediţie îngrijită şi studiu introductiv de Nicolae Şerban Tanaşoca. Bucureşti: Editura Academiei Române, 1984.

Onişoru. Gheorghe, Propagandă şi contrapropagandă: tema colhozului (1944-1949), în „Analele Sighet“, vol. 2, 1995, pp. 33-44.

Pelin, Mihai. Culisele spionajului românesc. D.I.E., 1955-1980. Bucureşti: Editura Evenimentul Românesc, 1997.

Peyfuss, Max Demeter. Chestiunea aromânească. Evoluţia ei de la origini până la pacea de la Bucureşti (1913) şi poziţia Austro-Ungariei, Traducere autorizată de Nicolae-Şerban Tanaşoca, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1994.

Rădulescu Alexandru, Ion Bitoleanu, Istoria Dobrogei. Constanţa: Editura Ex Ponto, 1998.

Recensământul General al Populaţiei din 29 decemvrie 1930. Publicat de Sabin Manuilă, vol. I. Bucureşti: Editura Institutului Central de Statistică, 1938.

Recensămîntul populaţiei din 21 februarie 1956. Structura demografică a populaţiei. Numărul şi repartizarea teritorială a populaţiei; starea civilă; naţionalitate, limbă maternă; nivel de instruire; familii. Bucureşti: Direcţia Centrală de Statistică, [1956].

Rotaru, Constantin, Reformele agrare din Dobrogea veche (1878-1930). Iaşi: 1930.

Rowley, David G. „Redeemer Empire: Russian Millenarianism”, în The American Historical Review 104 (December 1995) 5, pp. 1582-1602.

Sahlins, Peter. Boundaries. The Making of France and Spain in the Pyrenees (Berkeley: California University Press, 1993).

Şandru, Dumitru. “Plecarea minoritarilor slavi şi armeni din România în U.R.S.S., 1944-1948”, în Arhivele Totalitarismului, 1-2 (2001), pp. 38-45.

Şandru, Dumitru. „Considérations sur la structure de la propriété foncière rurale de Roumanie pendant l’entre-deux-guerres”, în Revue Roumaine d’Historire, XV (1976) 4, pp. 585-604.

Şandru, Dumitru. Mişcări de populaţie în România (1940-1948). Bucureşti: Editura Enciclopedică, 2003.

Şandru, Dumitru. Reforma agrară din 1945 în România. Bucureşti: Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, 2000.

Sarfalni, Bela. The Changing Face of the Great Hungarian Plain. Budapest, 1971.

Sarry, Constantin N. Regele Carol I, Dobrogea si Dobrogenii. Constanţa: Biblioteca Dobrogei June, 1915.

Spulber, Nicolas. „The Danube-Black Sea Canal and the Russian Control over the Danube”, în Economic Geography, 30 (iulie 1954) 3, pp. 236-245.

Tănăsescu, Bogdan. Colectivizarea între propagandă şi realitate. Bucureşti: Globus, Year.

Veiga, Francisco. La Mística del Ultranacionalismo. Historia de la Guardia de Hierron. Rumania, 1919-1941. Bellaterra: Universitat Autònoma de Barcelona, 1989. Ediţia în limba română: Istoria Gărzii de Fier, 1919-1941. Mistica ultranaţionalismului, Traducere de Marian Ştefănescu. Bucureşti: Editura Humanitas, 1993.

White, George W. Nationalism and Territory. Constucting Group Identity in Southeastern Europe (Oxford: Rowman & Littlefield Publishers, 2000).

Zenkovsly, Serge A. „The Russian Church Schism: The Background and Repercursionns” Russian Review 16 (octombrie 1957) 4, pp. 37-58.

Note:

1 „Raionul Istria în întregime cooperatizat. Regiunea Constanţa 90 la sută cooperativizată”, în Scânteia, 23 mai 1957, 1.

2 „Regiunea Constanţa cu agricultura cooperativizată aproape în întregime. 97,7% din numărul familiilor de ţărani din regiune şi 87,90% din suprafaţa în gospodării colective şi întovărăşiri agricole”, Scânteia, 28 iunie 1957, 1.

3 „Constanţa, prima regiune complect cooperativizată”, Scînteia, 5 iulie 1957, p. 1.

4 Comuncat Agerpres „O stralucită victorie pe drumul transformării socialiste a agriculturii. Constanţa, prima regiune din tară colectivizată în întergime”, în Munca, XIII (20 octombrie 1957) 3104, I. Cifrele oficiale privind numărul GAS-urilor şi chiar gradul de colectivizare a Dobrogei variau de la un organ propagandistic la altul. Astfel, în timp ce Scînteia vorbea de colectivizarea “în întregime” a provinciei în octombrie 1957, S. Hartia şi M. Dulea, afirmau in Constanţa, prima regiune colectivizată (Bucureşti: Editura Politică, 1960), doar că “la sfîrşitul anului 1957, în regiunea Constanţa procesul de colectivizare a agriculturii se încheiase în liniii generale” (115) [subl. C.I.]. Semnificativ, prin manipularea statisticilor, autorii evitau să ofere cifrele exacte privind colectivizarea regiunii Constanţa în 1957: statisticile lor se refereau la regiunea Dobrogea aşa cum fusese ea reorganizată in 1960, respectiv fără raionul Feteşti.

5 Scînteia, 19 Octombrie 1957, p. 1.

6 Vezi S. Sharatia şi O. Gheorghiu, „Din experienţa cooperativizării agriculturii în regiunea Constanţa”, în Probleme Economice, No. 6, (1956).

7 Marin Rotaru şi Radu Atanasescu, “În regiunea Constanţa s-a terminat colectivizarea agriculturii”, Scînteia, XXVII (4 iulie 1947), 4040, p. I.

8 Vezi numeroase articole din Scînteia; „Ritmul constănţean,” (23 septembrie 1957); şi „Ieri în regiunea Constanţa s-a terminat colectivizarea agriculturii” (20 octombrie 1957).

9 Hartia, Dulea, Constanţa, prima regiune colectivizată, p. 15.

10 Hartia, Dulea, Constanţa, prima regiune colectivizată, p. 16.

11 În ianuarie 1959, la cel de-al 21-lea Congress al Partidului Comunist Sovietic ţinut la Moscova, Nichita Hrusciov lăuda realizările în campania de colectivizare din China, Bulgaria, Koreea, Albania, CSR, însă nu se rerefea deloc la România, Ungaria şi Polonia. Vezi Open Society Archive, Budapesta, (OSA), Fonds 300: Records of Radio Free Europe/Radio Liberty Research, Subfonds 60: Romanian Unit, Series 1: 202 Agriculture (în continuare OSA), Romanian Research Analysis, Background Research, “Evolution and trends in Rumanian Agriculture in the Light of General East European Development in 1957-1958”, p. 3

12 Într-o carte despre rolul teritoriului în construirea identităţii naţionale în Europa de sud-est, George W. White identifică o diviziune ierarhică între regiuni centrale, semiperiferice, si periferice in ideologiile naţionale ale românilor, sârbilor şi maghiarilor, determinată pe baza unui “factor de tenacitate” definit drept intensitatea şi determinarea cu care aceste naţiuni au luptat pentru diferite regiuni (639-40). În ceea ce priveşte teritoriile locuite de români, While identifică o diferenţiere simbolică între provincii centrale precum Valahia, Moldova Bucovina şi Transilvania, provincii semi- centrale precum Banatul, Dobrogea de Nord, Basarabia, Maramureş şi sudul Crişanei, şi regiuni periferice precum Cadrilaterul, Transnistria şi vestul Crişanei, şi diferite regiuni din Peninsula Balcanică, Bulgaria şi Macedonia Potrivit tipologiei lui White, Dobrogea ocupă un loc mai degrabă marginal în ideologia naţională românească, fiind divizată simbolic între regiunea semi- centrală a Dobrogei de Nord şi regiunea periferică a Dobrogei de Sud, o diferenţiere ce corespunde configuraţiei etnice şi istoriei politice a provinciei. George W. White, Nationalism and Territory. Constucting Group Identity in Southeastern Europe (Oxford: Rowman & Littlefield Publishers, 2000), 119-179, în special 161-163 şi 171-172.

13 Vezi Peter Sahlins, “Introduction,” in Boundaries. The Making of France and Spain in the Pyrenees (Berkeley: California University Press, 1993), 8.

14 Sahlins, Boundaries: The Making of France and Spain, “Introduction,” 8.

15 Pentru conceptul de “America internă”, vezi Cf. Fernand Braudel, The Mediterranean and the Mediterranean World in the Age of Philip II (New York: Harper & Row, 1972). Ediţie în limba română: Fernand Braudel, Mediterana şi lumea mediteraneană în epoca lui Filip al II-lea, vol. I-VI (Bucureşti: Editura Meridiane, 1985-1986).

16 După Michel Hechter, Internal Colonialism: The Celtic Fringe in British National Development, 1536-1966 (London: Routledge, 1975), utilizez o definiţie largă a conceptului de “colonialism intern” pentru a defini o manieră inegală de alocare a autorităţii şi a resurselor în relaţia dintre centru şi periferie, care a caracterizat nu numai organizarea coloniiilor europene în America Latină, Asia şi Africa, dar şi procese similare din state europene. Pentru o aplicare critică a conceptului de colonialism intern la cazul Dobrogei, vezi Constantin Iordachi, “Internal Colonialism: The Expansion of Romania’s Frontier in Northern Dobrogea”, în Helga Schultz and Uwe Müller, eds., National Borders and Economic Disintegration in Modern East Central Europe (Berlin: Berlin Verlag Arno Spitz GmbH, 2002), 77-105.

17 Constantin N. Sarry, Regele Carol I, Dobrogea si Dobrogenii (Constanţa: Biblioteca Dobrogei June, 1915), 7.

18 Despre recrutarea şi rolul macedo-românilor în Legiunea Arhangelului Mihail, vezi pe larg în Francisco Veiga, „Nucleul macedonean“, în Istoria Gărzii de Fier, 1919-1941. Mistica ultranaţionalismului, Traducere de Marian Ştefănescu, Bucureşti, Editura Humanitas, 1993, p. 185-188; Armin Heinen, Legiunea „Arhanghelul Mihail“. Mişcare socială şi organizaţie politică. O contribuţie la problema fascis­mului internaţional, traducere din germană de Cornelia şi Delia Eşianu, control ştiinţific de Florea Ioncioaia, Bucureşti, Editura Humanitas, 1999, p. 188-189, nota 48, p. 242, 287; Evantia Bozgan, Ovidiu Bozgan, Aromânii şi regimul naţional-legionar, în „Arhivele Totalitarismului“, nr. 17, 4/1997, p. 8-11.

19 Pentru o prezenzare a activiţăţii lui Cristian Racovski, şi a confruntării sale cu administraţia din Dobrogea, vezi cartea sa La Roumanie des Boyards (Contribution à l’Histoire d’une Oligarhie) (Paris: V. Girard et E. Brière; Bucharest: Cercul de Editură Socialistă, 1909).

20 Mehmet Ali Ekrem, Din istoria turcilor Dobrogeni (Bucharest: Kriterion, 1994), 126-131.

21 Ekrem, Din istoria turcilor, 130.

22 Filip Ipatiov, Ruşii-Lipoveni din România. Studiu de Geografie Umană (Cluj: Presa Universitară Clujană, 2001), 99-100.

23 Vezi „Mişcări de populaţie la graniţa româno-bulgară ca urmare a cedării Cadrilaterului”, în Dorel Bancoş, Social şi naţional în politica guvernului Ion Antonescu. Bucureşti: Eminescu 2000, pp. 82-114, 111, 112.

24 Bancoş, Social şi naţional, p. 114.

25 Bancoş, Social şi naţional, pp. 82-114; şi Dumitru Şandru, Mişcări de populaţie în România (1940-1948) (Bucureşti: Editura Enciclopedică, 2003), capitolul V, „Schimbul de populaţie româno-bulgar“, pp. 102-111.

26 Bancoş, Social şi naţional, pp. 93-94, 95.

27 Bancoş, Social şi naţional, p. 95.

28 Bancoş, Social şi naţional, p. 97.

29 Bancoş, Social şi naţional, p. 97.

30 Direcţia Centrală de Statistică. Anuarul statistic al R. P. R. 1959 (Bucureşti: 1959), p. 73. S. Harţia and M. Dulea, Constanţa, prima regiune colectivizată (Bucureşti: Editura Politică, 1960), p. 47.

31 Anuarul statistic al R. P. R. 1959, pp. 68-69.

32 M. D. Ionescu, Dobrogea în pragul veacului al XX-lea (Bucharest: I. V. Socecu, 1904), 623; pentru 1912, Sabin Manuilă, “La population du Dobroudja”, in La Dobroudja Roumaine (Bucharest: Editura Academiei, 1938), p. 456.

33 Manuilă, “La population”, p. 456.

34 Direcţia Centrală de Statistică. Anuarul statistic al R. P. R. 1959 (Bucureşti: 1959), p. 67.

35 Anuarul statistic, p. 68-69.

36 Anuarul statistic, p. 141.

37 Constantin Rotaru, Reformele agrare din Dobrogea veche (1878-1930) (Iaşi, 1930), p. 91.

38 Daniel Chirot, Social Change in a Peripheral Society: The Creation of a Balkan Colony (New York: Academic Press, 1976), p. 134.

39 Chirot, Social Change in a Peripheral Society, p. 137.

40 Ciorbea and Stanciu, “Aspecte ale problemei agrare,” p. 136.

41 Vezi Dumitru Şandru, Reforma agrară din 1945 în România (Bucureşti: Editura Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, 2000).

42 Tulcea. Monografie (Bucureşti: Editura Sport-Turism, 1980), p. 58, apud Cojoc, Dobrogea, p. 53.

43 Vezi “Raionul Feteşti, al 5-lea din Regiunea Constanţa a terminat colectivizarea agriculturii,” Scînteia, 29 septembrie 1957.

44 Ulterior, raionul Feteşti a trecut de la regiunea Dobrogea (fosta regiunea Constanţa) la regiunea Bucureşti prin hotărârea decretului No. 310 pe 1960 publicat în Monitorul Oficial nr. 18 din 8 Septembrie 1960.

45 Vezi şi Cojoc, Dobrogea, p. 53.

46 Constantin Iordachi, Citizenship, Nation and State-Building: The Integration of Northern Dobrogea in Romania, 1878-1913. Carl Back Papers in Russian and East European Studies No. 1607, University of Pittsburgh Press, 2002, p. 17

47 Nicolas Spulber, „The Danube-Black Sea Canal and the Russian Control over the Danube”, în Economic Geography, 30 (iulie 1954) 3, pp. 236-245.

48 Alexandru Rădulescu, Ion Bitoleanu, Istoria Dobrogei (Constanţa: Editura Ex Ponto, 1998), p. 451.

49 Pentru aceste zvonuri, vezi mărturia unui refugiat grec din Dobrogea din iunie 1952, RFE, „Report on the Danube-Black Sea Canal”, 15366/52, p. 2.

50 Pentru acest punct, şi pentru semnificaţiile politice ale canalului Dunăre-Marea Neagră, vezi Dennis Deletant. Communist terror in Romania: Gheorghiu-Dej and the police state, 1948-1965 (New York: Hurst, 1999), pp. 212-224.

51 OSA, RFE, „Rumania”, 5351/24 August 1951, f. 1.

52 Deletant. Communist terror in Romania, p. 215.