Constituţia regatului spaniei

Tribunalul Constituţional

Articolul 159

1.Tribunalul Constituţional este alcătuit din 12 membri numiţi de rege: dintre aceştia, patru la propunerea Congresului Deputaţilor cu maioriatatea a trei cincimi din membrii săi: patru, la propunerea Senatului, adoptată de aceeaşi majoritate: doi. la propunerea Guvernului şi doi, ia propunerea Consiliului General al Puterii Judecătoreşti.

2. Membrii Tribunalului Constituţional trebuie să fie numiţi dintre magistraţi şi procurori, profesori universitari, funcţionari publici şi avocaţi, toţi aceştia fiind jurişti cu o competenţă recunoscută şi cu o vechime de peste cinci- sprezece ani in profesie.

3. 
   Membru Tribunalului Constituţional sunt desemnați pentru o perioadă de nouă ani, iar a treia parte din judecătorii săi este reînnoită din trei în trei ani.
   

4.. Calitatea de membru a Tribunalului Constituţional este incompatibilă cu orice alt mandat reprezentativ, cu exercitarea unor funcţii politice sau administrative; cu îndeplinirea unor funcţii de conducere într-un partid poli-tic sau intr-un sindicat şi cu orice altă funcţie în slujba acestora; cu exercitarea unei activităţi judecătoreşti sau in cadrul Mimisterului Public şi orice altă activitate profe-sională sau de comerţ.

Membrii Tribunalului Constituţional au şi toate celelalte incompatibilităţi specifice puterii judecătoreşti.

2. 
   Membrii Tribunalului Constituţional sunt independenţi şi inamovibili pe durata mandatului lor.
   

I

Articolul 160

1.Preşedintele Tribunalului Constituţional este numit dintre membrii săi, de rege, la propunerea Plenului Tribunalului, pentru o perioadă de trei ani.

Articolul 161

1. Tribunalul Constituţional îşi exercită jurisdicţia pe întreg teritoriul spaniol şi este competent pentru a solu-ţiona:

1. 
   Recursul de neconstituţionalitate a legilor şi dispo-ziţiilor normative cu putere de lege. Declararea necon- stituţionalităţii unei norme juridice cu putere de lege, interpretată de jurisprudenţă o va afecta şi pe aceasta, deşi sentinţa sau sentinţele atacate nu pierd autoritatea de lucru judecat.
   

J b) Recursul individual de protecţie pentru încălcarea drepturilor şi libertăţilor, la care se referă articolul 53, alineatul 2 din Constituţie, în cazurile şi formele pe care le stabileşte legea.

100. 
     Conflictele de competenţă dintre stat şi comu-nităţile autonome sau dintre diferitele comunităţi.
     

d)În celelalte materii pe care le stabilesc Constituţia sau legile organice.

2. 
   Guvernul poate contesta la Tribunalul Consti-tuţional dispoziţiile şi hotărârile adoptate de organele comunităţilor autonome. Contestarea suspendă dispoziţia sau hotărârea atacată, dar Tribunalul, dacă este cazul, trebuie să o ratifice sau să ridice suspendarea pe o perioadă nu mai mare de cinci luni.
   

Articolul 162

1. Sunt în drept:

1. 
   Să promoveze recursul de neconstituţionalitate, Preşedintele Guvernului, Apărătorul Poporului, 50 de deputaţi, 50 de senatori, organele colegiale executive ale comunităţilor autonome şi dacă este cazul, adunările acestora.
   
2. 
   Să promoveze recursul individual de protecţie, orice persoană fizică sau juridică care invocă un interes legitim, la fel, ca şi Apărătorul Poporului şi Ministerul Public.
   

2. 
   In celelalte cazuri, prin lege organică se vor stabili persoanele şi organele îndreptăţite.
   

Articolul 163

Când un organ judiciar consideră, în timpul unui proces, că o normă cu rang de lege, aplicabilă în speţă, de a cărei validitate depinde judecata procesului, ar putea fi contrară Constituţiei, sesizează Tribunalul Constituţional în condiţiile, forma şi efectele prevăzute de lege, iar consecinţele sesizării nu pot avea în nici un caz caracter de suspendare.

Articolul 164

1. Sentinţele Tribunalului Constituţional se publică în „Buletinul Oficial al Statului” şi cu opiniile separate, dacă sunt. Au valoare de lucru judecat din ziua imediat următoare publicării lor şi nu poate ti atacat în recurs. Cele care constată neconstituţiorialitatea unei legi sau unei norme cu putere de lege şi toate cele care nu se limitează la aprecierea unui drept subiectiv, au efecte depline faţă de toţi.

2. 
   Atunci când în sentinţă nu se dispune altfel, partea din lege ce nu a fost declarată neconstituţională, va rămâne în vigoare.
   

Articolul 165

O lege organică va reglementa funcţionarea Tribunalului Constituţional, statutul membrilor săi, procedura în faţa acestuia şi condiţiile exercitării dreptului la acţiune.

TITLUL X

Reviziunea Constituţiei

Articolul 166

Iniţiativa revizuirii Constituţiei se exercită in condiţiile prevăzute de alineatele 1 şi 2 ale articolului 87.

Articolul 167

1. Proiectele de revizuire a Constituţie trebuie să fie adoptate cu majoritatea de trei cincimi a fiecărei Camere Dacă nu şe ajunge ia un acord între cele două Camere, se va crea o comisie paritară formată din deputaţi şi senatori care va prezenta un text ce va fi votat de Congresul Deputaţilor şi Senat

2. 
   Dacă nu a fost adoptat prin procedura arătată şi atunci când textul a obţinut votul favorabil a majorității absolute a Senatului, Congresul va putea adopta revizuirea cu majoritatea de două treimi.
   
3. 
   După ce Parlamentul a adoptat revizuirea, aceasta va fi supusă ratificării printr-un referendum în termen de de cincisprezece zile de la adoptare dacă o solicită a zecea parte din membrii oricăreia din Camere
   

Articolui 168

1. Când se propune reviziunea totală a Constituţia sau revizuirea parţială a Titlului preliminar a Capitolului doi a Secțiunii întâi a Titlului I sau a Titlului II, se procedează la aprobarea de principiu cu majoritatea de două treimi a fiecărei Camere şi la dizolvarea imediată a Parlamentului.

2. 
   Camerele alese trebuie să ratifice decizia şi să studieze noul text constituţional care trebuie să fie adoptat cu majoritatea a două treimi a celor două Camere.
   
3. 
   După ce revizuirea a fost adoptată de Parlament aceasta este supusă ratificării printr-un referendum.
   

Articolul 169

Nu se poate iniţia nici o revizuire constituţională in timp de război sau pe durata rămânerii in vigoare a stărilor prevăzute la articolul 116.

DISPOZIŢII ADIŢIONALE
Prima

Constituţia apără şi respectă drepturile istorice ale teritoriilor cu regim forai.

Acest regim se aplică, dacă este posibil, in cadrul Constituţiei şi a statutelor de autonomie.

A doua

Declaraţia de majorat cuprinsă în articolul 12 din Constituţie nu va aduce atingere situaţiilor apărate de drepturile forale prevăzute de dreptul privat

A treia

Modificarea regimului economic şi fiscal al arhipe-lagului Insulelor Canare necesită informarea prealabilă a comunităţii autonome sau, dacă e cazul, a organului autonom provizoriu.

A patra

În comunităţile autonome unde îşi au sediul mai multe Audiencia Territorial, statutele de autonomie respective vor putea să le menţină pe cele existente, distribuind compeţenţele între ele. cu respectarea legii organice a puterii judecătoreşti şi in cadrul unităţii şi independenţei acesteia

DISPOZIŢII TRANZITORII

Prima

în teritoriile care se bucură de un regim provizoriu de autonomie, organele lor colegiale superioare pot, pnntr-o decizie adoptată cu majoritatea absolută a membrilor, exercita dreptul de iniţiativă, substituindu-se consiliilor generale provinciale sau organelor interinsulare cores-punzătoare, cărora ie aparţine acest drept conform alineatului 2 al articolului 143.

A doua

Teritoriile care în trecut au aprobat prin plebiscit proiectele statutului de autonomie şi dispun, în momentul promulgării Constituţiei, de regimuri provizorii de autonomie pot lua imediat măsurile prevăzute de alineatul 1 al articolului 148, când organele lor colegiale superioare preautonome hotărăsc acest lucru, cu majoritate absolută, şi comunică această hotărâre Guvernului. Proiectul de statut va fi elaborat in concordanţă cu dispoziţiile articolului 151, numărul 2. la cererea organului colegial preautonom.

A treia

Iniţiativa procesului de autonomie a colectivităţilor locale sau a membrilor săi. prevăzută în alineatul 2 al articolului 143, se înţelege diferit, cu toate efectele sale, până la desfăşurarea primelor alegeri locale organizate după intrarea în vigoare a Constituţiei.

A patra

1. 
   în oraşul Navarra, şi a efectelor încorporării sale Consiliului General Basc ori în regimul autonom basc, care îl va înlocui, iniţiativa îl loc să fie exercitată conform articolului 143 din Constituţie, revine organului forai competent care îşi va adopta decizia cu majoritate voturilor membrilor săi. Pentru ca această iniţiativă să fie valabilă, decizia trebuie să fie ratificată printr-un refe-rendum convocat în mod expres în acest scop şi aprobat cu majoritatea voturilor valabil exprimate.
   
2. 
   Dacă iniţiativa nu se finalizează se poate reitera aceasta numai printr-un alt mandat al organului forai competent şi, în orice caz, după împlinirea termenului minim prevăzut de articolul 143.
   

A cincea

Oraşele Ceuta şi Melilla se pot constitui în comunităţi autonome dacă aşa decid primăriile acestora, printr-o

hotărâre adoptată cu majoritatea absolută a membrilor şi dacă o va autoriza Parlamentul, printr-o lege organică, în condiţiile prevăzute de articolul 144.

A şasea

Când se trimit mai multe proiecte de statut Comisiei constituţionale a Congresului Deputaţilor, ea se pronunţă în ordinea în care au fost depuse, iar termenul de două luni la care se referă articolul 151. începe să curgă de când comisia termină studiul proiectului sau proiectelor succesive ce i-au fost prezentate.

A şaptea

Organismele provizorii autonome se consideră dizol-vate în următoarele cazuri:

1. 
   Imediat după constituirea organelor prevăzute de statutele de autonomie adoptate conform acestei Consti-tuţii.
   
2. 
   Când iniţiativa procesului de autonomie r.u s-a finalizat, deoarece nu a îndeplinit condiţiile prevăzute de articolul 143.
   
3. 
   Dacă organismul nu a exercitat dreptul pe care îl recunoaşte prima dispoziţie tranzitorii în timp de trei ani.
   

A opta

1. Camereie care au adoptat prezenta Constituţie îşi asumă după intrarea ei în vigoare, funcţiile şi competen-ţele pe care aceasta le atribuie Congresului Deputaţilor şi respectiv Senatului, fără ca mandatul lor sâ se extindă mai mult de 15 iunie 1981.

2. 
   În privinţa dispoziţiilor cuprinse în articolul 99. promulgarea Constituţiei ttebuie sâ creeze condiţiile
   

necesare pentru aplicarea acestor prevederi. în acest scop. Pentru a se aplica acest articol, este prevăzută o perioadă de 30 de zile începând cu data promulgării.

În timpul acestei perioade, actualul preşedinte al Guvernului, care are funcţiile şi competenţele ce sunt prevăzute de Constituţie, va putea opta între a se prevala, de posibilitatea recunoscută în articolul 115 sau să permită, prin demisie, aplicarea celor stabilite în articolul 99, rămânând în acest ultim caz în situaţia prevăzută de alineatul 2 al articolului 101.

2. 
   în caz de dizolvare, în conformitate cu articolul 115, dacă nu au fost dezvoltate printr-o lege articolele 68 şi 69, se vor aplica în cazul alegerilor, normele în vigoare anterior, cu excepţia celor cu privire la ineligibilităţi şi la incompatibilităţi, când se vor aplica cele prevăzute în articolul 70, alineatul 1, litera b), teza a doua din Constituţie, ca şi cele stabilite în prezenta Constituţie referitoare la vârsta electoratului şi la dispoziţiile articolului 69, alineatul 3.
   

A noua

După trei ani de la alegerea pentru prima dată a membrilor Tribunalului Constituţional se va proceda, prin tragere Ia sorţi, pentru a desemna un grup de patru membri care vor fi înlocuiţi şi îşi vor înceta mandatul. Numai în acest scop vor fi grupaţi, ca membri cu aceeiaşi provenienţă, cei doi membrii propuşi de Guvern, iar ceilalţi doi de către Consiliul General al Puterii Jude-cătoreşti. în acelaşi mod se va proceda, după alţi trei ani, între cele două grupuri care nu au fost afectate de tragerea la sorţi anterioară. Din acest moment se vor aplica numai dispoziţiile prevăzute în numărul 3, al articolului 159.

DISPOZIŢII ABROGATORII

1. Sunt abrogate Legea numărul 1 din 4 ianuarie 1977 cu privire ia reforma politică, ca şi toate legile care nu au fost deja abrogate prin legea menţionată. Principiile Mişcării Naţionale din 17 mai 1959; Privilegiile Spaniolilor din 17 iulie 1945: Legea muncii din 9 martie 1938; Legea Constitutivă a Parlamentului, din 17 iulie 1942; Legea succesiunii ia conducerea Statului, din 26 iulie 1947, toate acestea modificate prin legea Organică a Statului, din 10 ianuarie 1967 şi legea Referendumului Naţional din 22 octombrie 1945.

2. 
   În măsura în care ar mai putea avea oarecare validitate, este definitiv abrogată legea din 25 octombrie 1839 în ceea ce priveşte provinciile Ala va, Guipuzcoa şi Yizcaya
   

În aceleaşi condiţii este definitiv abrogată Legea din 21 iulie 1876.

3. 
   De asemenea, sunt abrogate acele dispoziţii care contravin prezentei Constituţii.
   

DISPOZIŢIE FINALĂ

Constituţia intră în vigoare în ziua publicării textului oficial în „Buletinul Oficial al Statutului”. Se va publica, de asemenea, şi în celelalte limbi din Spania.

Prin urmare, dau poruncă tuturor spaniolilor, parti-culari şi autorităţi, să respecte şi să facă să fie respectată această Constituţie, ca lege fundamentală a statului.

Palatul Parlamentului, douăzeci şi şapte decembrie, o mie nouă sute şaptezeci şi opt.

JUAIN CARLOS

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Antonio Hemăndez Gil

PREŞEDINTELE CONGRESULUI DEPUTAŢILOR Femando Alvarez de Miranda y Torres

PREŞEDINTELE SENATULUI Antonio Fontăn Pet ez