Date demografice
Populaţia stabilă a judeţului Dolj
Având o populaţie de aproape 715.989 locuitori, în anul 2006 judeţul Dolj ocupa locul al şaselea pe ţară la acest indicator. Din totalul populaţiei, 383.752 mii locuiesc în mediul urban şi 332.237 mii în mediul rural. Densitatea medie a populaţiei se situează la un nivel relativ ridicat, respectiv 96,6 loc/km2.
Tabel nr. 2 14 Evoluţia populaţiei totale a judeţului Dolj în perioada 2001 - 2006
Anul
|
Total persoane
|
Locuitori pe km2
|
2001
|
741.825
|
100,1
|
2002
|
730.214
|
98,5
|
2003
|
725.342
|
97,8
|
2004
|
720.554
|
97,2
|
2005
|
718.874
|
97,0
|
2006
|
715.989
|
96,6
|
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj
Figura nr. 2 4 Evoluţia populaţiei totale a judeţului Dolj în perioada 2001 - 2006
Analiza pe medii de rezidenţă relevă următoarele aspecte:
-
La nivelul anului 2002, populaţia urbană reprezenta 50,5% din populaţia totală a judeţului, iar cea rurală 49,5%;
-
În anul 2006 populaţia judeţului în mediul urban a înregistrat o uşoară creştere (53,6%), în timp ce populaţia din mediul rural a înregistrat o scădere (46,4%).
Trebuie menţionat faptul că în anul 2004 două comune au fost transformate în oraşe, respectiv Bechet şi Dăbuleni.
O dinamică a numărului populaţiei pe cele două medii (rural / urban) este prezentată în Figura 2-6.
Tabel nr. 2 15 Ponderea şi evoluţia populaţiei în mediul urban şi rural, la 1 iulie
Populaţie
(nr. locuitori)
|
2001
|
2002
|
2003
|
2004
|
2005
|
2006
|
România
|
Reg SV
|
Dolj
|
Dolj
|
Urban
|
12.243.748
|
1.088.044
|
383.048
|
368.398
|
368.080
|
381.702
|
383.965
|
383.752
|
Rural
|
10.164.645
|
1.306.851
|
358.777
|
361.816
|
357.262
|
338.852
|
334.909
|
332.237
|
Figura nr. 2 5 Distribuţia populaţiei în judeţul Dolj pe medii urban / rural
Populaţia judeţului Dolj prezintă o tendinţă de îmbătrânire, aceasta regăsindu-se în piramida vârstelor ca o îngustare la baza acesteia. În totalul populaţiei, ponderea populaţiei cuprinsă între 0-14 ani în anul 2006 a fost de 14,8% (16,5% în anul 2002), cea între 15-59 ani de 63,4% (61.5% în anul 2002) şi cea a populaţiei în vârstă de 60 de ani şi peste de 21,8% ( 22% în anul 2002).
Îmbătrânirea demografică este mai accentuată în mediul rural datorită structurii pe vârste a celor ce migrează din rural în urban. De asemenea îmbătrânirea mai accentuată a populaţiei rurale se explică şi prin îmbătrânirea populaţiei feminine, a cărei vârstă medie era de 44,4 ani în anul 2006, faţă de 40,6 ani vârsta medie a populaţiei.
În ceea ce priveşte volumul mobilităţii teritoriale, acesta a scăzut considerabil, ajugând în anul 2006 la 13,6 stabiliri de domiciliu la 1.000 locuitori, respectiv 13,8 plecări cu domiciliul din localitate la 1.000 locuitori.
Tabel nr. 2 16 Evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă în judeţul Dolj, la 1 iulie
Anii
|
Total
|
Pe grupe de vârstă
|
0-14 ani
|
15-59 ani
|
60 şi peste
|
2001
|
741.825
|
125.288
|
453.105
|
163.432
|
2002
|
730.214
|
120.355
|
448.941
|
160.918
|
2003
|
725.342
|
116.020
|
450.291
|
159.031
|
2004
|
720.554
|
112.056
|
449.941
|
158.557
|
2005
|
718.874
|
107.806
|
453.861
|
157.207
|
2006
|
715.989
|
105.743
|
454.174
|
156.072
|
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj
Tabel nr. 2 17 Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului, pe medii, în anul 2006
|
Plecaţi
|
Sosiţi
|
Sold
|
Total
|
9.556
|
9.654
|
98
|
Urban
|
4.676
|
4.327
|
-349
|
Rural
|
4.880
|
5.327
|
447
|
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj
Aşezări umane
În anul 2006 judeţul Dolj număra 3 municipii, 4 oraşe, 104 de comune şi 378 de sate.
Judeţul Dolj prezintă următoarea organizare administrativ – teritorială:
-
3 municipii: Craiova - municipiu reşedinţă de judeţ, Băileşti, Calafat;
-
4 oraşe: Bechet, Dăbuleni, Filiaşi, Segarcea;
-
104 comune, cu 378 sate.
Tabel nr. 2 18 Organizarea administrativă a teritoriului, la 1 iulie
|
2003
|
2004
|
2005
|
2006
|
România
|
Reg. SV
|
Dolj
|
Dolj
|
Număr oraşe şi municipii
|
276
|
35
|
5
|
7
|
7
|
7
|
Număr municipii
|
103
|
11
|
3
|
3
|
3
|
3
|
Număr comune
|
2.727
|
385
|
94
|
104
|
104
|
104
|
Număr sate
|
13.042
|
2.072
|
380
|
378
|
378
|
378
|
Sursa: Anuarul Statistic al României şi Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj
Tabel nr. 2 19 Populaţia stabilă pe localităţi urbane în judeţul Dolj, la 1 iulie 2006
Total judeţ
|
715.989
|
Din care urban:
|
383.752
|
Municipiul Craiova
|
298.027
|
Municipiul Calafat
|
18.559
|
Municipiul Băileşti
|
20.335
|
Oraşul Bechet
|
3.986
|
Oraşul Dăbuleni
|
13.451
|
Oraşul Filiaşi
|
19.137
|
Oraşul Segarcea
|
8.259
|
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj
Figura nr. 2 6 Organizarea administrativă a judeţului Dolj
Localităţi izolate
Conform prevederilor directivei europene 1999/31/EC şi a HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, localitatea izolată este definită ca o aşezare cu un număr de maximum 500 de locuitori şi cu maximum 5 locuitori/km2, aflată la o distanţă de cel puţin 50 km faţă de cea mai apropiată aglomerare urbană cu minimum 250 de locuitori/km2 sau având drumuri cu acces dificil până la cele mai apropiate aglomerări urbane, determinat de condiţii meteorologice aspre pe o perioadă semnificativă din cursul unui an.
În judeţul Dolj nu există localităţi izolate.
Dezvoltare economică
Principalele surse economice
Principalele ramuri industriale dezvoltate în judeţul Dolj aparţin industriei prelucrătoare (97% din totalul unităţilor), reprezentate în special de:
-
industria alimentară;
-
industria băuturilor;
-
industria textilă;
-
recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile;
-
industria construcţiilor metalice şi a produselor de metal;
-
producţia de mobilier etc.
Tabel nr. 2 20 Unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi şi clase de mărimi, anul 2006
Activităţi
|
Total
|
Din care: pe clase de mărime, după numărul de salariaţi
|
0-9
|
10-49
|
50-249
|
250 şi peste
|
Judeţul Dolj
|
12.261
|
10.912
|
1.064
|
231
|
54
|
Industrie extractivă
|
19
|
13
|
3
|
-
|
3
|
Industrie prelucrătoare
|
1.443
|
1.061
|
256
|
100
|
26
|
Energie electrică şi termică, gaze şi apă
|
16
|
2
|
2
|
4
|
8
|
Construcţii
|
714
|
543
|
125
|
43
|
3
|
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice
|
7.510
|
6.950
|
496
|
57
|
7
|
Hoteluri şi restaurante
|
554
|
510
|
39
|
5
|
-
|
Transport şi depozitare
|
580
|
511
|
59
|
4
|
6
|
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor
|
1.277
|
1.186
|
74
|
16
|
1
|
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale
|
148
|
136
|
10
|
2
|
-
|
Industrie extractivă
|
12.261
|
10.912
|
1.064
|
231
|
54
| 1) Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate ca societăţi comerciale.
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistcă Dolj
Tabel nr. 2 21 Numărul societăţilor comerciale active la sfârşitul anului 2006
Număr total întreprinderi
|
Întreprinderi de stat
|
Întreprinderi cu capital privat
|
Societăţi cu capital mixt
|
1.478
|
20
|
1.458
|
-
|
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistcă Dolj
În ceea ce priveşte industria, aceasta a crescut cu 18 % în primele 11 luni ale anului 2007 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, creştere datorată în principal ramurilor: mijloace de transport neincluse la cele rutiere (+98,0%), fabricarea materialelor de construcţii şi a altor produse din minerale nemetalice (+55,5%), recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile (+28,0%), pielărie şi încălţăminte (+27,0%), prelucrarea lemnului (+24,3%), chimie şi fibre sintetice şi artificiale (+18,8%), edituri poligrafie şi reproducerea înregistrărilor pe suporţi (+14,3%). Însă scăderi majore s-au înregistrat în ramurile: prelucrarea lemnului (-29,7%), chimie şi fibre sintetice şi artificiale (-11,2%), metalurgie (-11,1%), textilă şi produse textile (-8,3%).
Exporturile au reprezentat 22,2% din valoarea totală a livrărilor de produse industriale, fiind susţinute în principal de întreprinderile mari din industria prelucrătoare. Pe principalele ramuri, ponderea exporturilor în total livrări, în perioada 01.01.-30.11.2007 a fost de 75,9% pentru maşini şi aparate electrice, de 66,4% pentru ramura mijloacelor de transport rutier, de 61,1% pentru maşini şi echipamente, de 53,1% pentru ramura chimiei şi fibrelor sintetice şi artificiale şi de 18,0% pentru ramura mobilier şi alte activităţi industriale neclasificate în altă parte.
Agricultura. Judeţul Dolj dispune de următorul potenţial agricol:
-
suprafaţa agricolă – 585.699 ha (79 % din suprafaţa totală), din care 562.573 ha în proprietate privată;
-
suprafaţa arabilă – 488.677 ha (66 % din suprafaţa agricolă), din care 474.356 ha în proprietate privată;
-
suprafaţa păşunilor – 68.435 ha (9,23 % din suprafaţa agricolă), din care 64.608 ha în proprietate privată;
-
suprafaţa fâneţelor – 2.952 ha (0,39% din suprafaţa agricolă) din care 2.799 ha în proprietate privată;
-
suprafaţa cu livezi, pepiniere pomicole – 8.097 ha (1,09 % din suprafaţa agricolă), din care 5.499 ha în proprietate privată.
Tabel nr. 2 22 Suprafaţa cultivată cu principalele culturi în judeţul Dolj (hectare)
Anul
|
2002
|
2003
|
2004
|
2005
|
2006
|
Suprafaţa cultivată - total
|
460.893
|
453.330
|
484.124
|
447.679
|
400.890
|
Cereale pentru boabe
|
360.156
|
350.462
|
401.136
|
378.101
|
329.310
|
Grâu şi secară
|
198.146
|
192.057
|
240.228
|
246.358
|
234.500
|
Orz şi orzoaică
|
15.440
|
4.878
|
9.013
|
13.320
|
12.465
|
Porumb
|
142.878
|
150.056
|
146.786
|
114.757
|
79.575
|
Plante uleioase
|
47.366
|
49.200
|
44.071
|
32.181
|
34.529
|
Floarea soarelui
|
40.335
|
42.716
|
36.270
|
28.792
|
29.334
|
Sfeclă de zahăr
|
-
|
86
|
9
|
302
|
898
|
Cartofi
|
3.907
|
3.508
|
1.833
|
3.094
|
2.980
|
Legume
|
10.339
|
10.963
|
14.428
|
14.319
|
1.424
|
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj
Zootehnia este un sector important prin ritmicitatea veniturilor pe care le asigură, valorificarea resurselor agricole aflate în gospodăriile populaţiei.
Ponderea sectorului privat în totalul efectivelor de animale la sfârşitul anului 2006 a fost de 98% la bovine, 97% la porcine, 99% la bovine şi caprine şi de 100% la păsări.
În ceea ce priveşte efectivele de animale, în anul 2006 Dolj era judeţul cu cel mai mare număr de ovine din cadrul regiunii SV.
Tabel nr. 2 23 Efectivele de animale la sfârşitul anului
Anul
|
2002
|
2003
|
2004
|
2005
|
2006
|
Bovine - total
|
56.442
|
57.829
|
50.264
|
51.773
|
51.392
|
din care: vaci, bivoliţe şi juninci
|
41.576
|
40.505
|
36.349
|
36.082
|
34.701
|
Porcine
|
146.780
|
155.491
|
205.813
|
205.430
|
209.845
|
din care: scroafe de prăsilă
|
9.130
|
8.309
|
9.850
|
8.683
|
4.862
|
Ovine
|
188.920
|
204.353
|
183.832
|
224.850
|
218.899
|
din care: oi şi mioare
|
164.155
|
179.395
|
145.645
|
171.893
|
178.582
|
Caprine
|
48.392
|
55.803
|
55.288
|
54.675
|
55.943
|
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj
Silvicultura. La sfârşitul anului 2006 suprafaţa fondului forestier a fost de 86,4 mii ha, cu 0,7 mii ha mai mare ca cea înregistrată la sfârşitul anului 2005. Pădurile acopereau în anul 2006 81,9 mii ha (11%), ceea ce înseamnă 1,1 ha pădure/locuitor. În anul 2006 s-au efectuat lucrări de împădurire pe 1,1 ha.
Volumul de masă lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2006, de 174 mii mc, a fost în scădere cu 14% faţă de anul 2005 şi cu 14,6% faţă de anul 2002.
Turism
În anul 2006 capacitatea de cazare turistică a fost de 20 de unităţi, în creştere cu 5,3% faţă de anul precedent şi cu 11,1% faţă de anul 2002.
Tabel nr. 2 24 Capacitatea şi activitatea de cazare turistică
An
|
Capacitate de cazare
|
Sosiri
(mii)
|
Înnoptări
(mii)
|
Indici de utilizare netă a capacităţii în funcţiune (%)
|
Existentă
(locuri)
|
În funcţiune (mii locuri - zile)
|
2002
|
1.116
|
346,9
|
56,1
|
87,0
|
25,1
|
2003
|
1.179
|
302,3
|
37,2
|
57,7
|
19,1
|
2004
|
1.068
|
354,4
|
38,7
|
78,4
|
22,1
|
2005
|
1.140
|
405,9
|
41,3
|
84,4
|
20,8
|
2006
|
1.297
|
468,9
|
44,4
|
93,5
|
-
|
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj
Figura nr. 2 7 Evoluţia activităţii de cazare turistică
Din datele prezentate se constată o creştere a capacităţilor de cazare şi a numărului de vizitatori. Tendinţa de creştere a numărului de înnoptări este relevantă numai pentru intervalul 2003 – 2006.
Numărul de înnoptări în anul 2006 a fost de 93.500 (78% din totalul înnoptărilor pentru turiştii români), în creştere cu 9.134 faţă de anul 2005 şi cu 6.505 faţă de anul 2002. Numărul turiştilor cazaţi în anul 2006 a fost de 44.392, în creştere cu 3.083 turişti faţă de anul 2005 şi în scădere cu 11.741 faţă de 2002. Din total, 80% au fost cazaţi în hoteluri (68% în anul 2002), 12% în hanuri şi moteluri (28% în anul 2002), 2% în vile turistice, iar 6,5% în alte unităţi de cazare turistică.
Tabel nr. 2 25 Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică
Judeţul Dolj
|
2006
|
Total
|
20
|
Hoteluri, moteluri şi hosteluri
|
14
|
Campinguri şi unităţi tip căsută
|
1
|
Vile turistice şi bungalouri
|
2
|
Pensiuni turistice urbane
|
2
|
Pensiuni turistice rurale
|
1
|
Sursa: Anuarul Statistic al României şi Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj
Distribuţia forţei de muncă şi rata şomajului
Populaţia ocupată civilă cunoaşte o scădere faţă de anul 2002, corelată cu dinamica populaţiei totale a judeţului Dolj. Analiza ocupării populaţiei civile pe activităţile economiei naţionale relevă următoarele aspecte:
-
o scădere a populaţiei active în agricultură si energie electrică, gaze şi apă;
-
o creştere a populaţiei active în următoarele domenii: comerţ, construcţii, tranzacţii imobiliare şi alte servicii, hoteluri şi restaurante.
Tabel nr. 2 26 Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale (la sfâşitul anului)
Judeţul Dolj (mii pers)
|
2002
|
2003
|
2004
|
2005
|
2006
|
Total, din care:
|
276,0
|
270,6
|
263,8
|
266,6
|
268,5
|
Agricultură, vânătoare şi silvicultură
|
133,7
|
128,8
|
116,7
|
117,5
|
110,8
|
Industrie:
|
49,9
|
48,0
|
49,8
|
48,4
|
49,3
|
- Industrie extractivă
|
1,9
|
1,9
|
2,0
|
1,8
|
2,0
|
- Industrie prelucrătoare
|
41,3
|
40,9
|
42,7
|
41,4
|
42,2
|
- Energie electrică şi termică, gaze şi apă
|
6,7
|
5,2
|
5,1
|
5,2
|
5,1
|
Construcţii
|
10,6
|
10,2
|
10,4
|
11,1
|
12,6
|
Comerţ
|
28,0
|
28,7
|
29,7
|
31,4
|
33,9
|
Hoteluri şi restaurante
|
2,2
|
2,8
|
3,4
|
3,2
|
3,2
|
Transport, depozitare şi comunicaţii
|
10,4
|
10,1
|
9,3
|
10,0
|
11,5
|
Intermedieri financiare
|
1,7
|
1,7
|
1,7
|
1,8
|
1,8
|
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii
|
6,1
|
6,8
|
7,3
|
7,8
|
8,9
|
Administraţie publică şi apărare
|
4,3
|
4,3
|
4,7
|
5,2
|
5,5
|
Învăţământ
|
14,2
|
13,8
|
13,6
|
13,6
|
13,9
|
Sănătate şi asistenţă socială
|
11,3
|
11,6
|
12,2
|
11,4
|
12,2
|
Celelalte activităţi ale economiei naţionale
|
3,6
|
3,8
|
5,0
|
5,2
|
4,9
|
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj
Tabel nr. 2 27 Numărul mediu al salariaţilor, pe activităţi ale economiei naţionale
Judeţul Dolj (nr. pers.)
|
2002
|
2003
|
2004
|
2005
|
2006
|
Total, din care:
|
123.546
|
122.096
|
120.431
|
119.219
|
124.565
|
Agricultură, vânătoare şi silvicultură
|
4.681
|
5.553
|
4.435
|
3.199
|
3.164
|
Pescuit şi piscicultură
|
134
|
99
|
75
|
94
|
55
|
Industrie:
|
45.970
|
43.525
|
43.054
|
41.048
|
41.654
|
- Industrie extractivă
|
1.723
|
1.915
|
1.909
|
1.969
|
2.139
|
- Industrie prelucrătoare
|
37.424
|
36.261
|
36.278
|
34.023
|
34.464
|
- Energie electrică şi termică, gaze şi apă
|
6.823
|
5.349
|
4.867
|
5.056
|
5.051
|
Construcţii
|
7.855
|
7.663
|
7.018
|
7.007
|
7.102
|
Comerţ
|
19.181
|
19.153
|
21.052
|
22.036
|
23.761
|
Hoteluri şi restaurante
|
1.208
|
1.666
|
1.118
|
1.124
|
1.262
|
Transport, depozitare şi comunicaţii
|
9.237
|
9.116
|
8.061
|
8.086
|
8.744
|
Intermedieri financiare
|
1.542
|
1.527
|
1.475
|
1.625
|
1.762
|
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii
|
3.925
|
3.763
|
3.919
|
4.695
|
5.544
|
Administraţie publică şi apărare
|
4.154
|
4.282
|
4.510
|
4.889
|
5.461
|
Învăţământ
|
13.382
|
13.180
|
12.920
|
12.820
|
13.108
|
Sănătate şi asistenţă socială
|
9.938
|
10.141
|
9.951
|
9.723
|
9.928
|
Celelalte activităţi ale economiei naţionale
|
2.339
|
2.428
|
2.843
|
2.873
|
3.020
|
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj
La acest moment se cunoaşte faptul că rata şomajului în Judeţul Dolj la sfârşitul anului 2006 a fost de 6,8%, în scădere faţă de anul 2002 ( 7,1%).
Din numărul total al şomerilor înregistraţi în anul 2006, 33,3% beneficiază de drepturi băneşti, şomerii neindemnizaţi reprezentând 66,7%.
Tabel nr. 2 28 Evoluţia Ratei Şomajului
Jud. Dolj
|
Şomerii înregistraţi la Ag. pt. ocuparea forţei de muncă (nr. persoane)
|
Din care:
femei
(nr. persoane)
|
Rata şomajului
- total (%)
|
Rata şomajului
- femei (%)
|
2001
|
36.921
|
15.741
|
11,2
|
9,9
|
2002
|
20.934
|
9.205
|
7,1
|
6,5
|
2003
|
23.580
|
10.425
|
8,0
|
7,5
|
2004
|
16.176
|
6.923
|
5,8
|
5,0
|
2005
|
17.834
|
6.777
|
6,3
|
5,0
|
2006
|
19.598
|
7.836
|
6,8
|
5,8
|
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj
Venitul mediu
Privitor la câştigul salarial trebuie subliniată tendinţa de creştere înregistrată pentru intervalul analizat (2002 – 2006) pentru salariul mediu pe economie în judeţul Dolj. Creşterile cele mai mari se înregistrează în domeniile comerţ, construcţii, transport şi depozitare, comunicaţii, administraţie publică şi apărare, intermedieri financiare, iar cele mai mici în domeniile agricultură, vânătoare şi silvicultură, pescuit, piscicultură, industrie.
Tabel nr. 2 29 Câştigul salarial nominal mediu net lunar, pe activităţi ale economiei naţionale (RON)
Judeţul Dolj
|
2002
|
2003
|
2004
|
2005
|
2006
|
Total economie
|
379
|
483
|
597
|
720
|
855
|
Agricultură, vânătoare şi silvicultură
|
254
|
343
|
418
|
529
|
581
|
Pescuit şi piscicultură
|
318
|
360
|
424
|
382
|
407
|
Industrie
|
415
|
538
|
641
|
792
|
899
|
Industrie extractivă
|
654
|
747
|
928
|
1.307
|
1.714
|
Industrie prelucrătoare
|
363
|
481
|
582
|
707
|
776
|
Energie electrică şi termică, gaze şi apă
|
639
|
854
|
971
|
1.162
|
1.395
|
Construcţii
|
290
|
406
|
492
|
623
|
703
|
Comerţ
|
243
|
337
|
373
|
450
|
544
|
Hoteluri şi restaurante
|
196
|
249
|
369
|
378
|
454
|
Transport, depozitare şi comunicaţii
|
520
|
661
|
821
|
822
|
958
|
Intermedieri financiare
|
848
|
1057
|
1331
|
1860
|
1817
|
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii
|
316
|
429
|
534
|
584
|
782
|
Administraţie publică şi apărare
|
489
|
615
|
850
|
956
|
1428
|
Învăţământ
|
418
|
474
|
723
|
857
|
1094
|
Sănătate şi asistenţă socială
|
351
|
440
|
555
|
732
|
863
|
Celelalte activităţi ale economiei naţionale
|
343
|
407
|
470
|
593
|
709
|
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj
PIB
Evoluţia PIB în ultimii 5 ani, inclusiv anul de referinţă 2005, defineşte influenţa venitului asupra generării deşeurilor, atât cantitativ cât şi calitativ.
Tabel nr. 2 30 Produsul intern brut la nivelul judeţului Dolj
PIB/an
|
2001
|
2002
|
2003
|
2004
|
2005
|
PIB total (milioane lei) judeţ Dolj
|
29.316,6
|
35.115,8
|
50.996,4
|
66.136,0
|
7.274,1
|
PIB pe locuitor (lei) judeţ Dolj
|
3.951
|
4.808
|
7.026
|
9.178
|
1.011
|
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj
Principalele centre de atracţie
Judeţul Dolj reprezintă atât din punct de vedere natural cât şi al obiectivelor istorice şi culturale un teritoriu parţial nevalorificat. Principalele atracţii turistice ale judeţului sunt vestigiile istorice. Principalele atracţii turistice sunt reprezentate de:
-
Casa Băniei - Craiova;
-
Casa Glogoveanu - Craiova;
-
Casa Jianu - Craiova;
-
Fântâna Popova - Craiova;
-
Fântâna Odobescu;
-
Fântâna Jianu - Craiova (1800);
-
Cula Poenarilor - Almaj (sec. XVIII);
-
Casa Coţofenilor - Coţofenii din Faţă (1653);
-
Ruinele Castrului roman - Răcări (sec I - III d.Hr.);
-
Vestigii arheologice din Neolitic şi Epoca bronzului - Coţofenii de Jos (din cultura Coţofeni).
-
Mănăstirea Bucovăţ;
-
Biserica Domnească "Sf. Dumitru" - Craiova;
-
Mănăstirea Sadova, ctitorită de boierii Craioveşti (sec. XV);
-
Manastirea Jitianu - în comuna suburbană Podari, monument din sec. XV;
-
Mănăstirea Segarcea (sec. XVI);
-
Biserica "Sf Ilie"-Craiova (1720), refacută de Gh. Tătărescu;
-
Biserica "Sf. Gheorghe Nou" - Craiova (1755);
-
Biserica "Sfinţii Împăraţi" - Craiova (1753);
-
Biserica Madona Dudu - Craiova, construită în 1929 pe locul uneia mai vechi din 1758.
-
Monumentul 1877 - Calafat, aminteşte de Războiul de Independenţă, de pe malul Dunării (de langa Calafat);
-
Monumentul Cobuz-Calafat, în cinstea eroilor Razboiului de Independenţă;
-
Monumentul 1907 - Craiova, în Parcul Romanescu;
-
Statuia lui Tudor Vladimirescu - Craiova, în memoria conducătorului Revoluţiei de la 1821;
-
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza - Craiova.
Dostları ilə paylaş: |