Consultare publică sna 2016-2020 Propuneri primite în perioada 17 iunie 2016 – 29 iulie 2016 Anexa 1

Obiectiv specific 2.1 – Îmbunătățirea capacității de gestionare a eșecului de management prin corelarea instrumentelor administrative care au impact asupra identificării timpurii a riscurilor și vulnerabilităților instituționale	Comentariu: Nu cred că pct. 2 şi 3 pot fi considerate acţiuni de corelare a instrumentelor administrative. Eventual renunţat la „administrative”, sau, ca alternativă, adăugat „şi normative”?...sau similar Nu-mi dau seama în ce măsură partea cu introducerea funcţiilor sensibile în Statutul funcţionarilor publici, ca activitate distinctă în implementarea Strategiei privind dezvoltarea funcţiei publice 2016-2020, urmată de crearea ulterioară a unui cadru normativ şi procedural adaptat necesităţilor de management al acestor tipuri de funcţii are sau nu relevanţă pentru obiectiv, însă noi tocmai am recomandat ANFP ca la elaborarea propunerilor de reglementare să solicite în mod direct asistenţă MJ/secretariat SNA. În cazul în care consideraţi că ceva în legătură cu funcţiile sensibile ar trebui trecut şi aici, în forma actuală a proiectului de strategie privind funcţia publică, pentru reglementarea prin Statut termenul este „august 2016”, iar pentru „cadrul procedural şi instituţional pentru implementarea dispoziţiilor noului Statut al funcţionarilor publici”, termenul este decembrie 2016.	Cancelaria Prim-Ministrului	Se preia observația prin eliminarea termenului „administrative”
Auditarea internă, o dată la doi ani, a sistemului de prevenire a corupției la nivelul tuturor autorităților publice;	Observație: Corelarea cu Legea nr. 672/2002, republicată privind auditul intern, art. 15, alin. 2. Necesită modificarea art. 15 alin. 2 din Legea nr. 672/2002 cu introducerea acestei sarcini în competența de auditare.	Oprișa Adrian	Nu se preia, legea nu prevede limitativ domeniile de auditare, iar termenul legal este de cel puțin odată la trei ani.
Revizuirea actelor normative în materie pentru asigurarea corelării standardelor de control managerial intern cu inventarul măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției;
Adoptarea cadrului normativ necesar pentru introducerea unei metodologii standard de evaluare a riscurilor de corupție și implementarea acesteia, la nivel central, ca premisă pentru actualizarea o dată la doi ani a planurilor de integritate;	Reformulare: Adoptarea cadrului normativ necesar pentru introducerea unei metodologii standard de evaluare a riscurilor de corupție și implementarea acesteia, la nivelul tuturor autorităţilor publice, ca premisă pentru actualizarea o dată la doi ani a planurilor de integritate;	Direcția Generală Anticorupție	Nu se preia, componenta de administrație locală este vizată de măsurile de la OS 3.8
Dezvoltarea unui mecanism instituțional de evaluare ex-post a incidentelor de integritate și de promovarea a măsurilor preventive adaptate;	Introducerea unei activități suplimentare: 5. Crearea unei unități de politici publice anti corupție după modelul si funcția Anti Corruption Policy a OLAF (ca alternativa la punctul 4 de sus	Institutul de Politici Publice	Nu se preia. Prin HG de organizare și funcționare a MJ, structura care asigură coordonarea implementării SNA a fost consolidată având resurse adecvate și mandat clar în materia politicilor publice anticorupție
Publicarea listei de incidente de integritate și a măsurilor de remediere;	Completare: Publicarea listei de incidente de integritate și a măsurilor de remediere, alături de rezultatele evaluării SCIM și indicatorii aferenți fiecărui standard	FunkyCitizens	Se preia
Testarea unei proceduri de expertizare anticorupție a proiectelor de acte normative care pot genera vulnerabilități în planul integrității instituționale;	Comentariu: Cred că aici ar fi mai ok o completare/reformulare a textului astfel încât ideea de bază să rămână, însă sub o formă care să permită identificarea domeniului de reglementare ce va face obiectul testării. Intervenţia e necesară în primul rând pentru a evita confuzia între această iniţiativă tematică tip proiect-pilot şi exercitarea, de către MJ, a funcţiei de avizare în aplicarea art. 20 alin. (7) din Anexa la HG nr. 561/2009 (acesta fiind singurul moment identificat de mine în care iniţiatorii au obligaţia transmiterii proiectelor lor la MJ). Sau, dacă ideea este ca în cursul anului 2017 toate proiectele ce fac obiectul avizării MJ să fie expertizate anticorupţie, acest lucru ar fi bine să rezulte în clar, ca să permită implementarea corespunzătoare.	Cancelaria Prim-Ministrului	Măsura a fost eliminată din SNA
Adoptarea unui standard de raportare anual referitor la modul de utilizare a banilor publici pentru atingerea obiectivelor instituției publice, ca premisă pentru stabilirea finanţării viitoare;	Comentariu: Instituții responsabile: Cancelaria Prim-Ministrului în cooperare cu ANFP, MFP și MCPDC Termen: 2017	Cancelaria Prim-Ministrului	Se preia, se elimina ANFP
Stabilirea de ținte de management pentru funcțiile publice de conducere privind gradul de conformitate administrativă și de implementare a standardelor de integritate instituțională, precum și aplicarea corelativă de măsuri manageriale corective.	Comentariu: De principiu, acţiunea ar trebui să vizeze nu doar funcţiile publice de conducere, ci funcţiile de conducere în general, indiferent de regimul juridic aplicabil (publice, contractuale sau „politice”). Sau, în cazul în care sensul dat noţiunii de „funcţie publică” în cadrul acestei strategii este diferit de cel rezultat prin raportare la Legea nr. 188/1999, acest aspect ar trebui clarificat în mod expres. Comentariu: Instituții responsabile: Cancelaria Prim-Ministrului în cooperare cu SGG si conducatorii institutiilor/autoritatilor publice Termen: 2017	Cancelaria Prim-Ministrului	Se preia observația si se elimina termenul „publice” Se adăugă la instituțiile responsabile și conducătorii instituțiilor/autorităților publice
Obiectiv specific 2.2 – Creșterea eficienței măsurilor preventive anticorupție prin remedierea lacunelor și a inconsistențelor legislative cu privire la consilierul de etică, protecția avertizorului de integritate și interdicțiile post-angajare (pantouflage-ul)	Propunere măsuri: Dezvoltarea unui cadru normativ comun privind consilierea de etică în administrația locală și centrală, în spitale, în instituții de învățământ, în sistemul judiciar și în întreprinderile publice. Introducerea obligativității pentru toate întreprinderile publice de a avea un mecanism anonim sau confidențial de avertizare de integritate.	CARMAE	Măsura 1 – SNA respecta independenta in auto-reglementare a fiecărei profesii, propunând nu un cadru normativ comun, care ar implica modificarea tuturor statutelor profesionale din RO, ci o standardizare a conceptelor utilizate, inclusiv prin intermediul unei curricule unitare, precum cea prevăzuta la OS 4.1 masurile 1 si 2. SNA 2016-2020 include masuri privind consilierea etica la nivelul sistemului judiciar (a se vedea anexa 2). Măsura 2 – nu se preia. Legea nr. 571/2004 acoperă și întreprinderile publice (art. 2 din lege prevede că dispoziţiile legii se aplică autorităţilor şi instituţiilor publice din cadrul administraţiei publice centrale, administraţiei publice locale, aparatului Parlamentului, aparatului de lucru al Administraţiei Prezidenţiale, aparatului de lucru al Guvernului, autorităţilor administrative autonome, instituţiilor publice de cultură, educaţie, sănătate şi asistenţă socială, companiilor naţionale, regiilor autonome de interes naţional şi local, precum şi societăţilor naţionale cu capital de stat). Avertizările anonime nu permit aplicarea masurilor de protecție.
Revizuirea și completarea cadrului normativ privind consilierul de etică prin consolidarea statutului și mandatului acestuia, inclusiv prin asigurarea resurselor necesare;	Comentariu: Eventual de detaliat ce înseamnă „consolidare” în acest context, astfel încât să fie măcar intuită o direcţie strategică, sau o preferinţă pentru o direcţie strategică. De asemenea, pentru că unele aspecte au fost expres prevăzute în Strategia privind dezvoltarea funcţiei publice 2016-2020, poate ar fi utilă şi o trimitere la respectivul text (sau, după caz, la direcţiile strategice promovate acolo). O altă opţiune, spre exemplu, ar fi integrarea unora dintre concluziile evenimentelor precum cel organizat în data de 21.06.2016 de CRJ, exact pe această temă. Sau integrarea unei sinteze a principalelor modificări aşteptate, gen „extinderea rolului şi mandatului consilierului de etică reglementat prin Legea nr. 7/2004 prin integrarea interacţiunii şi cu celelalte categorii de funcţii, diversificarea atribuţiilor şi adaptarea procedurilor la cerinţele de fond ale activităţii; consolidarea rolului prin profesionalizare şi asigurarea resurselor necesare atingerii scopului activităţilor specifice; modificarea regulilor privind desemnarea şi desfăşurarea activităţilor specifice în scopul eficientizării, simplificării şi creşterii gradului de acces la serviciile de consiliere”…sau similar	Cancelaria Prim-Ministrului	Se preia observația, la indicatori OS 2.2 măsura 1.
Elaborarea cadrului normativ secundar și terțiar în vederea garantării protecției avertizorilor de integritate;	Comentariu: În general, sau al Legii 571/2004? Că din modalitatea de formulare actuală nu rezultă în clar dacă sunt avute în vedere strict norme de aplicare ale Legii 571/2004, sau acţiunea vizează dispoziţii cuprinse in diferite acte normative la nivel de legislaţie secundară şi terţiară, relevante pentru subiect (ex.: HG 1344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, prin raportare la obligaţiile stabilite în sarcina acestor comisii de art. 7 din Legea 571/2004, OPANFP nr. 3753/2015 privind monitorizarea respectării normelor de conduită de către funcţionarii publici şi a implementării procedurilor disciplinare,	Cancelaria Prim-Ministrului	Măsura se va reformula după cum urmează: Elaborarea cadrului normativ secundar și/sau terțiar în vederea garantării protecției avertizorilor în interes public
	Completare: Corelarea reglementărilor privind asigurarea protecţiei avertizorilor de integritate, din cuprinsul CPP şi al Legii 571/2004, respectiv elaborarea cadrului normativ secundar și terțiar în vederea garantării protecției avertizorilor de integritate;	Direcția Generală Anticorupție	Nu se preia, SNA are în vedere exclusiv cadrul normativ secundar/terțiar.
	Observație: Crearea unui Ombudsman, generic denumit, pentru mediul privat, în mod oficial – High Level Reporting Mechanism (HLRM). (dezvoltarea propunerii la capitolul – Propuneri de implementare)	AmCham România	Nu se preia, excede cadrului SNA
Completarea cadrului normativ prin extinderea ariei de aplicare a interdicțiilor la migrarea angajaților din sectorul public în cel privat și reglementarea mecanismelor de control al respectării acestor interdicții, precum și a cadrului sancționator.
Obiectiv general 3 – Consolidarea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sectoare și domenii de activitate prioritare
Obiectiv specific 3.1 – Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul public de sănătate	Completare instituții responsabile: Includerea ca parteneri și a producătorilor și distribuitorilor de echipamente medicale, nu doar a companiilor din mediul farmaceutic	AmCham România și Siemens	Se corelează cu propunerile MS
	Propunere măsuri: Dezvoltarea și operaționalizarea unei structuri de control intern, etică și conformitate la nivelul ministerului și tuturor agențiilor aflate în subordinea sa, care să stimuleze formarea unui climat de integritate la nivelul acestor entități. Revizuirea cadrului normativ de funcționare a consiliilor de etică din spitalele publice în sensul integrării lor în structuri de control intern, etică și conformitate operaționale la nivelul spitalelor publice și private, precum și dezvoltarea unui program național de formare în domeniul eticii biomedicale și eticii organizaționale destinat membrilor consiliilor de etică și consilierilor de etică din spitalele publice și private. Revizuirea mecanismului de feedback al pacientului în sensul dezvoltării unui mecanism independent de evaluare a gradului de satisfacție a pacienților. Încheierea unui memorandum între Ministerul Sănătății și Ministerul Educației și Cercetării prin care să se promoveze Etica medicală (nu Bioetica) ca disciplină obligatorie în cadrul: Pregătirii universitare de bază (studenți); Rezidențiat (medici-rezidenți); Formare continuă (personal medical). Promovarea Eticii în cercetarea biomedicală ca disciplină obligatorie în cadrul tuturor programelor de masterat și doctorat derulate de universitățile de medicină și farmacie din România. Consolidarea mecanismului de transparență privind transferurile de valoare între industria farmaceutică, respectiv cea a dispozitivelor medicale (inclusiv distribuitorii acestora) și profesioniștii din domeniul sănătății (Healthcare Professionals).	CARMAE	Se preiau propunerile care sunt în concordanță cu cele formulate de MS
Înființarea și operaționalizarea unei structurii de integritate unitare pentru sistemul de sănătate și pentru cel al asigurărilor sociale de sănătate;	Înfiinţarea în cadrul Ministerului Sănătăţii a unui mecanism de prioritizare a alocărilor bugetare şi evaluare a oportunităţii deciziilor MS şi CNAS, conform studiilor bazate pe dovezi și a unor metodologii și criterii clare de evaluare	Ministerul Sănătății	Se preia
Publicarea informațiilor privind toate contractele publice legate de sistemul de sănătate și a execuției acestora, precum și extinderea sistemului de achiziții publice organizate în mod centralizat;	Transparentizarea utilizării resurselor publice prin agregarea centralizată a datelor pe portalul transparenta.ms.ro	Ministerul Sănătății	Se preia
Publicarea veniturilor și cheltuielilor instituțiilor din sistemul de sănătate, resurselor umane existente și prognozate, a sponsorizărilor primite, a arieratelor din sistem și altor indicatori care reflectă performanța managerială; datele vor fi publicate în format deschis prin dezvoltarea Platformei de Monitorizare a Veniturilor și Cheltuielilor pentru spitalele din sistemul public și privat de sănătate;	Evaluarea performanţei sistemului de achiziții centralizate al Ministerului Sănătăţii și a oportunităţilor de extindere a sistemului	Ministerul Sănătății	Se preia
Cooperarea cu reprezentanții industriei farmaceutice pentru creșterea transparenței interacțiunii și limitarea oportunităților de corupție în relația medic – companii producătoare;	Înfiinţarea în cadrul Ministerului Sănătăţii a unui mecanism de monitorizare şi control al raportărilor şi decontărilor din sistemul electronic CNAS	Ministerul Sănătății	Se preia
Publicarea criteriilor de alocare a fondurilor și de evaluare a calității serviciilor medicale prestate de furnizori, precum și analiza periodică a gradului de respectare a conformității cu acestea;	Instituirea unui mecanism de trasabilitate a medicamentelor de pe piaţa românească	Ministerul Sănătății	Se preia
Dezvoltarea și publicarea indexului integrității în spitalele publice prin agregarea indicatorilor privind incidente de integritate, evaluarea calității serviciului de către pacient, transparența instituțională;	Întărirea structurilor de control și integritate ale Ministerului Sănătăţii şi extinderea atribuţiilor acestora	Ministerul Sănătății	Se preia
Consolidarea și dezvoltarea parteneriatelor cu instituțiile specializate și cu mediul privat specializat în vederea prevenirii fraudelor și corupției în sistemul de sănătate;	Îmbunătățirea mecanismelor de răspundere pentru manageri si ceilalţi reprezentanţi ai aparatului decizional din spitale	Ministerul Sănătății	Se preia
Elaborarea și publicarea unor criterii transparente pentru aprobarea medicamentelor și dispozitivelor medicale acordate pacienților în sistemul public de asigurări de sănătate;	Dezvoltarea unui nou mecanism de susţinere financiară a educaţiei medicale continue, care să elimine sponsorizările industriei farmaceutice către personalul medical	Ministerul Sănătății	Se preia, având în vedere și propunerea AmCham Dezvoltarea unui nou mecanism de susţinere financiară a educaţiei medicale continue, care să elimine sponsorizările industriei farmaceutice și de echipamente medicale către personalul medical
Creare unui mecanism de diagnoză a reacției mediului concurențial în domeniul medicamentelor pentru evitarea blocajelor în aprovizionarea sistemului public;	Identificarea situaţiilor care pot genera conflicte de interese în rândul personalului clinic şi managerial din unităţile medicale şi implementarea de soluţii pentru prevenirea şi rezolvarea lor	Ministerul Sănătății	Se preia
Informarea periodică a partenerilor și beneficiarilor sistemului de sănătate cu privire la eficiența măsurilor anticorupție adoptate	Revizuirea mecanismului de feedback al pacientului pentru a obţine, independent de unităţile medicale, informaţii despre experienţa pacienţilor	Ministerul Sănătății	Se preia
	Publicarea în format deschis a sponsorizărilor date medicilor de către industria farmaceutică	Institutul de Politici Publice	Se preia ca indicator la măsura 2 propusă de MS la OS 3.1
Obiectiv specific 3.2 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul național de educație	Propunere măsuri: Revizuirea Legii Educației Naționale în sensul consolidării integrității în învățământul superior prin introducerea unor prevederi clare cu privire la dezvoltarea de structuri de control intern, etică si conformitate la nivelul universităților. Revizuirea Legii Educației Naționale în vederea constituirii unei structuri de control intern, etică și conformitate la nivelul Ministerului Educației și Cercetării, care să deservească ministerul, agențiile și institutele din subordinea sa, inspectoratele școlare și școlile publice din sistemul de învățământ preuniversitar. Dezvoltarea unei platforme naționale de promovare a integrității în cercetare care să sprijine editorii revistelor științifice. Dezvoltarea unui cadru normativ prin care să introducă Etica în cercetare ca disciplină obligatorie în toate școlile doctorale din România.	CARMAE	Propunerile privind activitatea de control sunt reflectate in măsura 2 din OS 5.3 Masurile 3 si 4 pot fi acoperite in planurile sectoriale corespunzătoare obiectivelor privind educația
Publicarea criteriilor și procedurilor de constituire a structurilor CNATDCU, precum și prezentarea periodică a rezultatelor activității acestora;	Reorganizarea Consiliului Naţional de Eticӑ şi al Consiliului de Eticӑ şi Management Universitar, care sӑ monitorizeze durata soluționării sesizărilor la comisiile de etică din universități și institutele de cercetare-dezvoltare	Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice
Introducerea unui sistem sancționator disuasiv anti-plagiat și dezvoltarea unui mecanism de avertizare și detectare timpurie a comportamentelor neconforme;	Elaborarea și aprobarea unui cod de eticӑ pentru învatӑmântul preuniversitar care sӑ stipuleze interdicții clare, vizând practici de tipul meditaţiilor acordate de către profesori elevilor de la propriile clase	Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice
Adoptarea la nivel național a unui standard minimal de măsuri preventive pentru asigurarea integrității concursurilor de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct, directori ai Caselor Corpului Didactic și directori de unități de învățământ preuniversitar (se vor avea in vedere măsuri precum securizarea lucrărilor, controlul încrucișat al acestora, rotația echipelor de evaluatori);	Adoptarea la nivel național a unui cadru transparent, bazat pe criterii de performanţă, pentru asigurarea integrității concursurilor de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct, inspector şcolar, directori ai caselor corpului didactic și directori ai unităților de învățământ preuniversitar	Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice
Introducerea disciplinei Educație juridică în curriculum-ul clasei a XI-a ca disciplină distinctă;