Controversa sionului the controversy of zion

Nota rezumatorului: In Martie 1991 Congresul american a votat legea Public Law 102-14 prin care consfinteste ziua Educatiei în Statele Unite ca fiind ziua de nastere a rabinului Manechem Mendel Schneerson, conducatorul miscarii Lubavitch, care a daruit Americii "Cele 7 legi ale lui Noe" ca principiu etico-religios. "Cele 7 legi ale lui Noe" este descrierea data în Talmud la 7 legi biblice date lui Adam si Noe înainte ca Iehova sa se fi dezvaluit lui Moise pe muntele Sinai. Talmudul babilonian are 6 legi în Facerea 2:16, la care se adauga a saptea data lui Noe dupa potop (Facerea 9:4). Ele nu sunt o religie adevarata ci un fel de etica naturala, caci Dumnezeu nu s-a revelat decât lui Moise, numai "poporului ales". Enciclopedia americana scrie ca "de secole Legile lui Noe au fost considerate ca legatura dintre iudaism si crestinism", fara sa indice de când si de catre cine.
Deci Iehova a dat religie pentru neamul ales, lumina naturii si ratiunii pentru neamurile inferioare. Weishaupt înlocuia religia "neamurilor inferioare" cu lumina naturii si ratiunii. Nu s-au descoperit legaturi directe între rabinii iudaici si Weishaupt. Dar s-au descoperit în cazul comunismului, unde ei au preluat conducerea. Metodele illuminati-lor cuprindeau toate josniciile imaginabile si opinia publica a fost cuprinsa de oroare citind continutul a doua documente publicate în 1787, unde se vedea cum illuminati pedepseau cu moartea si executau pe unii din membri lor, preamareau ateismul, aveau o masina automata de distrus documente, aveau mijloace cu care provocau avorturi, falsificau sigilii si documente, faceau cerneala invizibila si parfumuri otravitoare care ucid lent, etc. Azi suntem obisnuiti cu din astea în activitatile comunistilor, dar în Bavaria secolului 18 oamenii nu mai vazusera asa ceva si-au crezul ca vad cum se deschide iadul. Documentele lui Weishaupt contin si-o diagrama care ilustreaza structura organizatorica a illuminati-lor, care este exact ca structura partidului comunist, cu celula organizatiei de baza, raionala, regionala si comitetul central, în mijlocul caruia statea Weishaupt ca un paianjen. Autorul crede ca aceasta structura este produsul final al unei experiente de secole. Structura este perfecta, caci orice accident distruge doar local putin din organizatie. Deasupra diagramei Weishaupt a scris: "se poate vedea ce usor îi vine unui om destept sa conduca sute si mii de oameni" si dedesubt: "am doi în subordine, pe care-i inspir, fiecare are câte doi si asa mai departe. Astfel pun în miscare o mie de oameni si-i înflacarez foarte simplu si asa trebuie date ordinele si facute operatiile politice". Dupa publicarea documentelor au aflat cei mai multi IIluminati ca seful lor era Weishaupt: pâna atunci stiusera doar de-un "conducator iubit", un "mare întelept" bun dar sever care prin ei va da o noua fata lumii. Dar multitudinea asta de servitori care-l serveau era tinuta în frâu nu numai prin ignoranta ci si prin teroare, asa cum opereaza comunismul (socialismul) în zilele noastre. Ca si comunistii azi, aveau nume conspirative (ca Lenin al carui nume e Ulianov, Stalin al carui nume e Djugasvili, etc.) S-a dovedit în procesele din anii 1945-1955 ca exact asa opereaza si partidele comuniste din America, Anglia, Canada, Australia. Weishaupt prefera sa înroleze noi membri la vârsta de 15-30 ani, când sunt mai impresionabili. Asa au fost recrutati Alger Hiss, Harry Dexter White, Whittaker Chambers, Donald Maclean, Guy Burgess (agenti si spioni comunisti din guvernul englez si american). Pe preoti comunistii îi conving ca Iisus Hristos a fost primul comunist, exact ca Weishaupt, care i-a convins c-a fost primul iluminist. Tinerii recrutati erau initiati cu ceremonii care-i intimidau, între care si o batjocura a slujbei crestine. Li se cerea sa aduca "dosarul" parintilor lor (ceea ce se numeste azi în America "profilul" fiecaruia - nota rezumatorului) indicând ce pasiuni au etc. si li se cerea sa spioneze si sa se denunte reciproc. Ambele activitati de baza în comunism, a caror sursa originala e posibil sa fie "legea mozaica" (vezi Deuteronomul 21:18-20 despre obligatia de a-ti denunta membrii familiei). Neofitul nu stia niciodata cine-l observa si denunta, caci stia ca are superiori necunoscuti lui; si stia ca toata lumea are obligatia sa denunte pe toata lumea, exact ca-n tarile socialiste si neo- (cripto)-comuniste de azi. Acesta este principiul de baza al teroarei: nu omorul sau tortura sau închisoarea, ci constiinta ca nu te poti încrede-n nimeni, nici în parinti si frati, reduce omul la supunere totala. Cine nu întelege acest lucru n-are decât sa citeasca descrierea lui Whittaker Chambers care povesteste cum a fugit si cum s-a ascuns, urmarit de teroarea partidului comunist american.
Dupa 10 ani de existenta illuminati numarau câteva mii de membri, unii foarte influenti, chiar capete încoronate; marchizul de Luchet povesteste cum vreo 30 de printi, unii domnitori, au intrat într-o asociatie al carei scop era sa-i distruga tocmai pe ei. Printre ei erau ducii de Brunswick, Gotha, Saxa-Weimar, printii de Hessen si Saxa-Gotha, electorul din Mainz, Metternich, Pestalozzi educatorul, ambasadori, politicieni, profesori si Goethe; e posibil ca Goethe când a scris dupa 20 de ani despre eruditul Faust care si-a vândut sufletul diavolului sa fi scris despre viata lui chiar. Diagrama lui Weishaupt arata ca perchezitia guvernului bavarez n-a descoperit decât mica parte din conspiratie, deci e posibil ca Weishaupt sa nu fi fost decât un conducator regional al unui grup doar si nu al întregii conspiratii si e posibil ca adevaratii conducatori ai revolutiei mondiale sa nu fi fost niciodata demascati.
Desi nu fac referiri la Franta, documentele illuminati-lor dovedesc ca atunci când revolutia franceza si-a început atacul împotriva natiunii si-a religiei actiona exact dupa planul detailat al lui Weishaupt. De atunci încoace servitorii revolutiei mondiale au negat într-una legatura dintre iluminism si revolutia franceza motivând ca deoarece societatea illuminati-lor a fost interzisa în 1786 ei n-au mai putut conspira în 1789, de parca conspiratorii înceteaza sa conspire când conspiratia e declarata ilegala. Actele Teroarei franceze sunt evident acte ale revolutionarilor mondiali; înainte de Teroarea revolutiei franceze nimanui nu i-ar fi dat prin cap ca e posibil sa se comita astfel de bestialitati, dar bestialitatile revolutiei franceze urmeaza punct cu punct programul dat de Weishaupt illuminati-lor. Din program fac parte vasele sfinte ale împartasaniei batjocorite pe strazile Parisului, exact dupa traditia milenara a blasfemiei si batjocurii religiei crestine si dupa ceremonialul de initiere al illuminati-lor. Apoi întronarea Zeitei Ratiunea la Notre Dame - vezi religia ratiunii la iluminism si la legile lui Noe. Magia neagra începe cu blasfemia; magia neagra si satanismul erau doua ramuri ale educatiei iluministe [nota rezumatorului; în scolile americane de stat, poate si în scoli particulare, astazi copiii mici sunt învatati magia; dupa rapoartele politiei, satanismul cunoaste o violenta raspândire printre elevii de liceu în 1992; dar profesorilor si elevilor li se interzice sa se refere la religia crestina în scolile de stat].
Weishaupt si adeptii lui au patruns în Franta prin influenta la cel mai înalt nivel, exact ca si comunismul în America, care este mult mai puternic în cabinetul presedintelui decât în mintea poporului american. El povesteste cum au pus mâna pe loja masonica Grand Orient din Franta si cum si-au acoperit urmele sub paravanul ei. Acesta este si principiul "luptei comunistilor în ilegalitate" si mai ales principiul infiltrarii comuniste a tuturor organizatiilor gata formate, chiar a celor anti-comuniste. Succesul lui Weishaupt se vede din cuvintele de jale ale ducelui de Brunswick, Mare Maestru al Masonilor Germani, care în 1794 a dizolvat ordinul vazându-l infestat de iluministi (fusese si el unul): "vedem distrugere pe care n-o mai putem opri... S-a ivit o mare secta care sub lozinca binelui si fericirii pentru toti oamenii au lucrat conspirativ în întuneric ca sa jefuiasca omenirea de fericire în folosul lor... Au început ponegrind religia... s-a vazut planul lor de a distruge orice ordine în stat prin faptele lor... au recrutat neofiti din toate straturile sociale; i-au înselat pe cei mai destepti oameni mintind ca au alte intentii... Sefii lor urmaresc doar suprematia asupra lumii si toate popoarele urmau sa fie guvernate din adunarile lor nocturne. Au facut asta si înca fac asta.... trebuie sa aratati popoarelor si principilor lor ca acesti sectari, acesti degenerati ai ordinului nostru, au fost doar si vor fi cei care au facut revolutia din zilele noastre si vor face revolutii în viitor". Prin aceste cuvinte a aratat ca illuminati au facut revolutia franceza.
Masoneria, foarte puternica în Franta, a pus mâna pe clubul iacobinilor, care au organizat Teroarea iacobina si-au aratat adevarata fata a revolutiei. Ca si revolutionarii bolsevici cu 130 de ani mai târziu, iluministii iacobini urau oamenii saraci si urau taranii mai mult decât pe asa zisii asupritori ai taranimii; ca si în America azi, ei urau tot ce e civilizat si frumos, urau bisericile si religia si tot ce putea sa ridice sufletul omului deasupra celui mai abject nivel sub-animalic în care n-are decât nevoi de hrana si procreare. Adam Weishaupt a devenit mason în 1777, la un an dupa ce i-a înfiintat pe illuminati. Mirabeau, conducator al revolutiei franceze mai târziu, stia de asta si în 1776 are în documentele sale un program identic cu al illuminati-lor; în istoria lui a monarhiei prusace arata cum loja masonica din München a fost infiltrata de ordinul illuminati-lor; deci cu 3 ani înainte de izbucnirea revolutiei programul illuminati-lor era în mâna conducatorilor viitoarei revolutii si illuminati erau cunoscuti personal de Mirabeau care avea numele secret Arcesilas ca illuminat si trebuie c-a fost din cercurile intime ale lui Weishaupt. Adunarea Constituanta din 1789 a adoptat un plan care, zice biograful lui Mirabeau, semana foarte mult cu programul iluminist al lui Weishaupt gasit la Mirabeau.
În 1782 masoneria a fost total infiltrata de illuminati care i-au captat si pe ducele de Brunswick (cel care s-a dezis de ei ulterior) si pe printul de Hessen. În 1785 iluministii au fost la un congres la Paris si planul revolutiei franceze a fost încredintat lojei masonice des Amis Réunis. Dupa descoperirile din Bavaria din 1786, illuminati si masonii lor s-au dat la fund - dar aceeasi emisari au aparut din nou la Paris în 1787 în mod secret. Marchizul de Luchet a scris în 1789: "Afla ca exista o conspiratie sa înlocuiasca libertatea cu despotismul, talentul cu incapacitatea, virtutea cu viciul, cultura cu ignoranta... aceasta societate conspirativa urmareste sa stapâneasca lumea... are drept scop dominatia universala". A descris cum monarhul va fi fortat "sa serveasca pasiunile celor din jurul lui... sa aduca la putere oameni josnici, sa-si batjocoreasca judecata luând decizii care-i dezonoreaza prudenta" si a prezis în ce hal va lasa revolutia franceza Franta: "tara condusa de illuminati nu va înceta sa existe dar va fi astfel umilita încât nu va mai conta... Si populatia va descreste..." si-a încheiat descriind revolutia permanenta ca "un foc subteran care fumega în exterior si izbucneste periodic cu explozii violente si distrugatoare". Exact ce s-a întâmplat de-atunci încoace. De Luchet a descris si pe binevoitorii înselati, "conducatori înselati care se cred luminati, gata sa-si pravaleasca popoarele în prapastie" si cum "conducatorii conspiratiei nu vor da drumul niciodata puterii si bogatiilor pe care-au pus mâna". Asta scria de Luchet în 1789 când regele si regina erau în viata, pacea si ordinea domneau înca, nu se începuse înca sa se înece Franta în sânge nevinovat si "revolutia franceza" consta din discutii despre felul în care oamenii buni si întelepti vor aduce reforme care sa instaureze dreptatea si libertatea într-o Franta fericita. Asa mai credeau francezii înca si-n 1790, când Edmund Burke a prezis din Anglia exact ce se va întâmpla si ce masacre si orori vor fi organizate în curând de catre acei oameni buni si întelepti. Nimeni nu stia înca de Robespierre si Danton si nimeni n-auzise de republica; regele acceptase constitutia si poporul francez jubila, când Edmund Burke a prevazut exact ce avea sa se întâmple; si dupa ce s-a dovedit ca Edmund Burke a avut dreptate, oamenii au început sa-l urasca si sa-l ponegreasca pe Burke pentru ca a spus adevarul. Câta vreme nu spusese înca adevarul despre faptele revolutiei si-a conspiratiei, fusese preamarit si admirat ca mare scriitor, mare orator, mare om de stat, mai ales pentru ca sustinuse razboiul coloniilor americane împotriva Angliei; cum a dezvaluit adevarul despre ei, stapânii organelor de presa si "intelectualitatea progresista" s-au înhaitat împotriva lui asa cum fac azi împotriva celor care încearca sa spuna adevarul. Americanii un timp au dansat pe strazi cântând "libertate, egalitate, fraternitate", pâna când crimele, masacrele si ororile înfaptuite de illuminati revolutionari francezi le-au devenit cunoscute si atunci s-au îngrozit. Azi danseaza din nou pe strazi cântând Marseillaise-a.
Ca Weishaupt, iacobinii din regimul teroarei aveau nume conspirative din antichitate. Când au devenit puternici au urmat programul de regicid si blasfemie prescris care urmarea, prin uciderea regelui, distrugerea bisericilor si batjocorirea religiei, sa distruga natiunea dupa metoda talmudica. Dar iacobinii nu erau decât marionetele cuiva, dupa marturia contemporanului lor Lombard de Langres, care scrie despre "o conventie ultrasecreta la 31 Mai, o putere teribila oculta a carei sclavi sunt membrii Conventiei celeilalte publice si care este compusa din importanti initiati ai iluminismului. Aceasta putere este deasupra lui Robespierre si a comitetelor guvernului... aceasta putere oculta a pus mâna pe averile natiunii si si le-au împartit între fratii si prietenii lor care-au pus umarul la scopul lor". N-a fost o revolutie franceza: a fost pur si simplu "opera de revolutie," care-a durat neîntrerupt de-atunci încoace, folosind în mod documentat, organizat si evident, armate de oameni pe care-i prosteste sa creada diverse alte lucruri si motive.
Trei oameni au vazut clar înca de pe-atunci ca revolutia franceza a fost înfaptuita dupa planul illuminati-lor publicat în 1787; ca illuminati prin francmasonerie au instigat-o si-au dirijat-o; ca societatea secreta a conspiratorilor continua cu planul ei de revolutie mondiala. Ei sunt Abatele Barruel, un iezuit care a fost martor ocular; John Robison, un profesor de stiinte exacte din Edinburgh; si reverendul Jedediah Morse, preot si geograf din America. Cartile primilor doi si predicile celui de-al treilea sunt documente esentiale. Ca si editorul ziarului Porcupine's Gazette, William Cobbet, care i-a popularizat, toti trei au fost atacati de moarte de fortele oculte care lucreaza la revolutia permanenta; Cobbett a fost izgonit din patria lui. Toti trei au vazut în ororile revolutiei franceze mâna conspiratiei anti-crestine "nu numai împotriva regilor, ci împotriva oricarui guvern, împotriva oricarei civilizatii, chiar împotriva oricarei proprietati" (Abatele Barruel), "ca sa distruga din radacina toate institutiile religioase si sa rastoarne toate guvernele existente în Europa" (Robison), "cu scopul expres de a smulge din radacini si desfiinta crestinismul si de-a rasturna orice guvern civil" (Morse). Toti trei au vazut ca revolutia franceza nu s-a nascut din conditii locale ci dintr-un plan de revolutie permanenta si universala, un plan al societatii secrete a illuminati-lor, care a inspirat episoadele cele mai crude si oribile în Franta, un plan care a supravietuit si s-a înfaptuit în Anglia si America de azi prin mijloace mai lente conspirative.
Acesti trei oameni au patit ce-a patit si autorul dupa ce-a început sa descrie evenimentele pe care le-a trait asa cum au avut ele loc în realitate: înainte editurile se bateau pentru manuscrisele lui; dupa ce-a început cartea aceasta i-au trântit usa-n nas si-au început sa-l ponegreasca. Istorica specialista în revolutia franceza Nesta Webster scrie cum un editor din Londra i-a spus în 1920: "daca scrii împotriva revolutiei te va dusmani toata lumea literara"; spre uimirea ei a fost adevarat. Autorul a fost uimit sa descopere ca conspiratia revolutiei mondiale controla înca de acum 200 de ani la fel de bine presa si literatura ca azi, desi atunci existau sute de ziare mici cu proprietari individuali iar azi toata presa si toate editurile apartin aceleiasi mâini care publica sute de titluri de nuante diferite sub nume diferite. Barruel, Robison si Morse au fost imediat acoperiti de insulte si invective pentru c-au îndraznit sa iasa din linie si sa spuna adevarul. Nu numai c-au fost atacati în acelasi fel în care ataca azi "intelighentia progresista" si presa din vest dar chiar cu aceleasi cuvinte.
Citind despre atacurile împotriva lui Barruel, Robison si Morse, autorul crede ca citeste propria sa istorie: ca si ei a fost întâi atacat pentru ca este un "bigot", care persecuta "libertatea opiniei" si "libertatea academica", dusman al gândirii "liberale" si "progresiste". De aici s-a trecut la aluzii murdare despre viata lor sexuala si finantele lor; si în cele din urma s-a sustinut ca sunt cu totii "nebuni". Aceasta ultima afirmatie este cea mai puternica arma de defaimare si poate ca deriva din Talmud, care zice ca Iisus Hristos a fost nebun (vezi Enciclopedia Iudaica, articolul despre Iisus Hristos). Atacurile împotriva acestor trei critici contemporani ai revolutiei franceze au acelasi vocabular precis si limitat ca si atacurile de 200 de ani mai târziu împotriva autorului, de unde autorul trage concluzia ca aceeasi directiva a fost data din aceeasi sursa centrala. Cu aceleasi formule stereotipe si cu acelasi vocabular limitat s-a continuat defaimarea lor mult dupa ce acesti trei contemporani ai revolutiei erau morti, asa de mare este groaza revolutionarilor, adeptilor "libertatii de opinie", de adevar sau de opinii divergente. Înca în 1918 Columbia University dadea bani ca sa se scrie o carte cum ca illuminati au disparut cu totii când guvernul bavarez i-a pus sub interdictie, caci ei fiind o societate secreta conspirativa n-au îndraznit sa mai conspire în secret când li s-a spus sa n-o mai faca; doar societatile secrete conspirative toate conspira împotriva guvernului numai cu aprobarea guvernului. În aceasta carte toate lozincile de mai sus au fost însirate - ca la carte. La vremea aceea revolutia bolsevica avea deja un an si "intellighentia progresista" se straduia sa arate ca nu exista nici o legatura între revolutia franceza si cea bolsevica; în timp ce ei se straduiau astfel la Columbia University, exact acolo a fost racolat Whittaker Chambers ca spion comunist.
Spre deosebire de Franklin Roosevelt, primii doi presedinti americani, George Washington si John Adams, au stiut ca Barruel, Robison si Morse spun adevarul. Washington scria unui prieten despre infiltrarea în America a illuminati-lor si-a iacobinismului, în "cluburile democratice" din 1793, acuzate de Washington ca instiga la dezordine si rele; autoritatea lui George Washington fiind prea mare ca sa poata fi defaimat si declarat nebun, "cluburile democratice" s-au ascuns imediat în subterana si-au continuat sa lucreze de acolo. Din cauza ca George Washington era mason si el, masonii au facut mare caz declarând masoneria onorabila prin asocierea cu el. Din respect pentru George Washington, nu s-a mai cercetat activitatea masoneriei, desi doi fosti masoni, Amos Stoddard si reverendul Seth Payson, au declarat si ei ca si ducele de Brunswick în public, ca masoneria a fost infiltrata de illuminati. Presedintele John Adams i-a avertizat pe masoni în 1798 despre infiltrarea si pervertirea masoneriei, aratând ca "astfel de societati [secrete] pot fi pervertite sa faca tot raul de care au fost suspectate". Opinia publica a luat aminte si în 1829 s-a format un partid anti-masonic care la conventia sa din 1829 a declarat ca "exista dovezi despre legatura strânsa dintre ordinele superioare ale francmasoneriei si iluminismul (illuminati) francez" Dar iubitorilor de adevar nu le-a mers multa vreme, caci la urmatorul congres din Vermont din 1830, se arata ca "investigatia... curând a fost stinsa în mod misterios; presa a amutit ca sugrumata si masele poporului sunt tinute în ignoranta faptului ca a existat vreodata vreun dubiu cu privire la masonerie". Cu alte cuvinte, investigatia a fost stinsa de contra-ofensiva cu acuzatii de "bigotism", "dusman al libertatii de opinie", etc. exact ca azi. De atunci încoace nici în Anglia nici în America nimeni n-a reusit sa determine guvernele sa faca o investigatie cinstita a infiltrarii dusmanoase în guvern; dezvaluirile din 1948 au fost partiale si s-a musamalizat cea mai mare parte. Partidul anti-masonic a murit în 1840.
John Adams era convins de existenta revolutiei permanente si universale îndreptate împotriva guvernelor legitime; o credea în mod gresit de origine franceza, dupa cum azi oamenii îsi închipuie în mod gresit ca comunismul e rusesc. A emis actul împotriva activitatii anti-statale din 1798. Confidentul lui, Alexander Hamilton, cunostea si mai bine natura revolutiei, si-o descrie astfel: întâi atacul împotriva crestinismului, apoi înlocuirea lui cu religia 'naturala', apoi se neaga sufletul, viata omului fiind pur fizica; apoi urmeaza atacul împotriva statului, care este descris drept un abuz ca si religia si se preamareste anarhia. Rezultatul, zice Alexander Hamilton, este masacrul si distrugerea gigantica din Franta, care a fost scufundata în crima, saracie si bestialitate, ceea ce se urmareste sa se produca în toate tarile de catre aceiasi organizatori, pentru a distruge societatea civilizata si a produce dezordinea generala a omenirii. Organizatia, zice Hamilton, a fost interzisa, dar elementele ei au supravietuit si lucreaza din umbra pregatind noi calamitati si un lung sir de convulsii, revolutii, masacre, devastari si nenorociri. Hamilton vedea semnele si în Statele Unite. Prin influenta aceasta nefasta americanii au simpatizat cu ororile revolutiei franceze. Prin ea s-au justificat toate ororile si crimele nejustificabile si orice despotism, zicându-se ca trebuie sa-l imitam.
În zilele noastre am vazut asa de bine toate aceste lucruri încât nu ne dam seama cât de clarvazatori au fost acesti oameni în 1790. Dar clarviziunea lor n-a dus la nimic. Ca un somnambul, occidentul continua spre dezastru. Anti-revolutionarii au fost defaimati si redusi la tacere. Revolutionarii si intellighentia progresista si-au continuat opera. A aparut Napoleon si toti au uitat de revolutie. Numai illuminati au continuat sa lucreze ca-nainte si cu rezultat. Acest lucru a devenit clar recent, când Nesta Webster a studiat lazile cu documente ale politiei lui Napoleon si-a gasit acolo ca 20 de ani dupa revolutia franceza, în ajunul caderii lui Napoleon, illuminati erau tot activi si tot prosperi.
Comisarul special de politie napoleoniana François Charles de Berckheim era mason. În 1810 el descria cum illuminati au adepti în întreaga Europa si se straduiesc sa infiltreze lojile masonice. El zice: "iluminismul devine o putere mare si formidabila... regii si popoarele vor avea mult de suferit de la el daca prin prudenta nu se distruge mecanismul lui îngrozitor". În 1814 un alt raport zice la fel. La 20 de ani dupa confesiunea publica a ducelui de Brunswick, Berckheim arata ca "multi oameni cu pozitii înalte, de nastere ilustra, cu mare avere si mari demnitari sunt printre ei". Parerea lui Berckheim era ca "unii dintre ei nu sunt prostiti de visuri demagogice ci spera sa puna mâna pe putere si sa-si sporeasca averea si pozitia sociala; dar majoritatea adeptilor cred în ei ca-n scriptura..." Ca si azi, dorinta de putere îi face pe oamenii faimosi si bogati sa se asocieze cu miscari al caror scop este distrugerea averii si renumelui lor, în speranta ca astfel vor deveni mai bogati si mai faimosi. Berckheim descrie apoi metodele illuminati-lor în mod asemanator cu Weishaupt si în mod asemanator cu metodele comunismului astazi. El arata cum illuminati influenteaza opiniile oamenilor punând stapânire în primul rând pe literatura, savanti si profesori, care astfel propaga principiile illuminati-lor deghizându-le otrava într-o mie de feluri. Vulgul nu vede si nu pricepe aceste semne minuscule dar cei initiati recunosc formulele. În special universitatile sunt câmpul lor de atac. Adeptii lor sunt profesori universitari care mai întâi studiaza caracterul studentilor. Daca unul e mai destept si mai cu imaginatie, aceasta secta imediat pune mâna pe el si-ncep sa-i vorbeasca despre drepturile poporului, despotism, etc. Si-i dau literatura lor. Când a fost total captivat i se dezvaluie ca mai sunt milioane ca el, ca sunt toti uniti într-o mare familie, ca reformele pe care el le doreste vor veni curând. Astfel, zice Berckheim, illuminati seamana samânta otravii în cele mai înalte cercuri sociale si-si recruteaza numerosi adepti. Acest proces descris de el continua si-n zilele noastre.