Era experienţa mea.
Da. Am trecut cu toţii de câteva ori prin aceasta. Oamenii care câştigă bani făcând ceea ce le place sunt cei care insistă să procedeze astfel.
Ei nu renunţă. Ei nu cedează niciodată. Ei sfidează viaţa care nu-i lasă să facă ceea ce le place.
Dar mai există un element care trebuie menţionat, deoarece este elementul care lipseşte din înţelegerea majorităţii oamenilor când e vorba de lucrarea vieţii.
Care-i acela?
Există o diferenţă între a fi şi a face - iar majoritatea oamenilor au pus accentul pe acesta din urmă.
N-ar trebui?
Nu e vorba de „a trebui” sau „a nu trebui”. E vorba numai de ceea ce alegeţi voi şi cum puteţi să obţineţi aceasta. Dacă alegeţi pacea şi bucuria şi dragostea, nu veţi obţine mult din ele prin ceea ce faceţi. Dacă alegeţi fericirea şi mulţumirea, veţi găsi puţin din acestea pe drumul acţiunilor voastre. Dacă alegeţi unirea cu Dumnezeu, cunoaşterea supremă, înţelegerea profundă, compasiunea nesfârşită, conştienţă totală, absoluta realizare de sine, nu vei atinge mare parte din toate acestea făcând ceea ce faci. Cu alte cuvinte, dacă alegi evoluţia - evoluţia sufletului tău - nu vei realiza aceasta prin activităţile lumeşti ale corpului tău.
A face este o funcţie a corpului. A fi este o funcţie a sufletului. Corpul face tot timpul ceva. În fiecare clipă din zi se ocupă de ceva. Nu se opreşte niciodată, nu se odihneşte niciodată, în mod constant face ceva.
El face ceea ce face, fie din porunca sufletului, fie în ciuda sufletului. Calitatea vieţii tale atârnă de acest echilibru.
Sufletul înseamnă pentru totdeauna a fi. El este ceea ce este, indiferent de ceea ce face corpul - şi nu din cauza a ceea ce face corpul. Dacă gândeşti că viaţa ta înseamnă numai a face, nu înţelegi ce însemni tu.
Sufletului tău nu-i pasă ce faci ca să-ţi câştigi existenţa - şi nici ţie nu-ţi va păsa, atunci când viaţa ta se va sfârşi.
Sufletului tău îi pasă numai de ceea ce eşti în timp ce faci orice faci.
Sufletul caută starea de a fi şi nu starea de a face.
Dostları ilə paylaş: | 
