Sună de parcă mi-ai promite luna de pe cer.
Ce altfel de promisiune ai vrea să-ţi facă Dumnezeu? M-ai crede dacă ţi-aş promite mai puţin?
De mii de ani încoace oamenii nu au încredere în promisiunile lui Dumnezeu, pentru motivul cel mai ciudat: erau prea bune ca să fie adevărate. Aşa că aţi ales o promisiune mai mică - o dragoste mai mică. Promisiunea cea mai mare făcută de Dumnezeu provine din dragostea cea mai mare. Nu poţi să-ţi imaginezi o dragoste perfectă, aşa că o promisiune perfectă este de neconceput, cum de neconceput este o persoană perfectă. De aceea nu poţi să crezi nici măcar în Sinele tău.
A nu reuşi să crezi în toate acestea înseamnă a nu reuşi să crezi în Dumnezeu. Asta, deoarece credinţa în Dumnezeu aduce după sine credinţa în cel mai mare dar al lui Dumnezeu - iubirea necondiţionată - şi cea mai mare promisiune a lui Dumnezeu - un potenţial nelimitat.
Pot să te întrerup? Nu pot să sufăr să-L întrerup pe Dumnezeu când vorbeşte ... dar am mai auzit povestea asta cu potenţialul nelimitat care nu se potriveşte cu experienţa umană. Nu vorbim despre dificultăţile întâmpinate de omul obişnuit. Ce ne facem, însă, cu dificultăţile pe care le întâmpină cei născuţi cu deficienţe mentale sau fizice? Oare potenţialul lor este nelimitat?
Aşa scrie chiar în scriptura voastră - în multe feluri şi în multe locuri.
Dostları ilə paylaş: |