Dă-mi un exemplu.
Uită-te să vezi ce aţi scris în Biblie, Facerea, capitolul 11, versetul 6.
Se spune, „Şi Domnul a zis: Iată, ei sunt un singur popor, şi toţi au aceeaşi limbă; şi iacă de ce s-au apucat; acum nimic nu i-ar împiedica să facă ce şi-au pus în gând”.
Da. În asta ai încredere?
Dar nu răspunde la întrebarea despre cei slabi, cei infirmi cei handicapaţi, cei care au nişte limite.
Nu crezi că ei au nişte limite pe care şi le-au ales singuri? Crezi că în viaţă un suflet omenesc este pus din întâmplare în faţa unor probleme -oricare ar putea fi ele? Asta îţi închipui?
Vrei să spui că un suflet alege cu mult înainte ce fel de viaţă vrea să trăiască ca experienţă?
Nu, aceasta ar distruge scopul întâlnirii cu acele probleme. Scopul este de a-ţi crea propria experienţă - şi astfel să-ţi creezi Sinele - în momentul glorios al lui Acum. De aceea tu nu-ţi alegi cu mult înainte viaţa pe care o vei trăi ca experienţă.
Poţi totuşi să-ţi selectezi persoanele, locurile şi evenimentele - condiţiile şi împrejurările, solicitările şi obstacolele, oportunităţile şi opţiunile - cu care să-ţi creezi propria experienţă. Poţi să selectezi culorile paletei, instrumentele, maşinăriile. Ceea ce creezi cu ele este propria ta afacere. Aceasta este afacerea vieţii.
Potenţialul tău este nelimitat în tot ceea ce ai ales să faci. Să nu-ţi închipui că un suflet care s-a încarnat într-un trup pe care-l numeşti limitat nu şi-a atins potenţialul complet, pentru că nu ştii ce încerca să facă acel suflet. Tu nu-i înţelegi programul. Nu-ţi sunt clare intenţiile lui.
De aceea, binecuvântează fiecare persoană şi situaţie şi mulţumeşte. În felul acesta recunoşti perfecţiunea creaţiei lui Dumnezeu şi-ţi arăţi încrederea în ea. Pentru că, în lumea lui Dumnezeu, nu există nimic întâmplător şi nu există ceea ce voi numiţi coincidenţă, iar această lume nu este dirijată de alegeri la întâmplare sau de ceva numit soartă.
Dacă un fulg de zăpadă are o formă absolut perfectă, nu crezi că acelaşi lucru s-ar putea spune despre ceva atât de minunat cum ar fi viaţa ta?
Dar până şi Iisus i-a vindecat pe cei bolnavi. De ce i-ar vindeca el, dacă starea lor ar fi atât de „perfectă”?
Iisus nu i-a vindecat pe cei pe care i-a vindecat, deoarece a considerat condiţia lor ca fiind imperfectă. El i-a vindecat pe cei pe care i-a vindecat, pentru că a văzut că acele suflete aveau nevoie de vindecare ca parte a evoluţiei lor. El a văzut perfecţiunea procesului de evoluţie. El a recunoscut şi a înţeles intenţia sufletului. Dacă Iisus ar fi simţit că tot ceea ce înseamnă boală fizică sau mentală reprezintă imperfecţiunea, n-ar fi fost mai simplu să vindece pe toată lumea de pe planetă dintr-o dată? Te îndoieşti că ar fi putut-o face?
Dostları ilə paylaş: |
