170
1. Isuse-al meu tovarăş scump din zorii tinereţii,
/: Cu Tine eu călătoresc pân' la sfârşitul vieţii. :/
2. În zori de zi când mă trezesc, smerit m-aplec sub cruce,
/: Că-n toată lumea nu găsesc un scut mai bun şi dulce. :/
3. Când pe un drum îndepărtat, Isuse, eşti cu mine,
/: Să fie drumul cât de greu, e-aşa uşor cu Tine! :/
4. Tu eşti comoara care-ai fost de mine căutată,
/: Şi astăzi nu Te-aş mai lăsa nici pentru lumea toată! :/
5. Căci Tu mi-eşti ca un frate bun, şi-n cânt, şi în suspine,
/: Isuse-al meu prieten drag, ce bine-i lângă Tine! :/
(Isuse-al meu tovarăş scump, Traian Dorz, Nicolae Moldoveanu, 1964, MI, 68, 4)
104
171
1. Iubirea Lui e mult prea mare, în vorbe simple s-o descrii!
Mai sus de orice stea răsare şi-n adâncimi o poţi găsi.
’Naintea Lui când vii şi-I spui păcatul tău murdar,
El, prin Isus, îţi dă de sus iertare-n al Său har.
Iubire sfântă şi bogată,
Tu ne rămâi mereu
Cântarea noastră minunată,
În veci lui Dumnezeu.
2. Coroane, tronuri au să cadă când ziua mare va suna,
Şi cei ce azi nu vor să creadă, la munţi atunci vor alerga.
Dar dragostea în veci va sta! O, Doamne, Tu nu treci,
Şi-n al Tău har fără hotar noi vom trăi în veci.
3. Cu apa mării de am scrie Iubirea Lui pe ceru-ntins,
Şi orice om de-ar vrea să fie un scrib pe-al slavei necuprins,
Dar tot n-ar fi destul să scrii, căci mările-ar seca,
Din veşnicii în veşnicii se-ntinde dragostea.
(The Love of God, Frederick M. Lehman, V. Popovici, 1948, DO, 75, 3)
172
1. În faţa tronului de sus eu am un bun apărător,
Un Mare Preot, pe Isus, la care aflu ajutor.
Săpat eu sunt pe mâna Sa şi pe-a Lui inimă sunt scris,
Iar cât în ceruri El va sta, pârâşul meu va fi învins,
Pârâşul meu va fi învins.
2. Satan când mă va acuza, spunându-mi că sunt vinovat,
Privesc la Domnul, Stânca mea, ce-a şters pe cruce-al meu păcat.
Fiindcă Domnul a murit, eu am ajuns neprihănit,
Dreptatea s-a îndeplinit, prin moartea Lui sunt mântuit,
Prin moartea Lui sunt mântuit.
105
3. Şi iată Mielul înălţat, Cel nepătat, neprihănit,
Cuvântul viu şi întrupat, e Rege-al regilor slăvit.
Unit cu El nu voi muri, cu sânge m-a răscumpărat,
Voi fi cu El în veşnicii, cu Domnul meu glorificat,
Cu Domnul meu glorificat!
(Before the throne, Charitie L. Bancroft,
William B. Bradbury, E. Posa, 1862, RE, 75, 3)
173
1. În nemărginita-Ţi milă, Doamne, oare poţi ierta
Marea şi adâncă-mi vină, şi păcatul a-mi uita?
Isuse, vin, la Tine vin,
Aşa cum sunt, la Tine vin!
Isuse, vin, la Tine vin,
Aşa cum sunt, azi vin!
2. Am trăit o viaţă tristă, înfruntând mânia Ta,
Inima-mi stătea închisă, pe când a Ta sângera.
3. O, Isuse, vreau din suflet să mă dau Ţie pe veci!
Luminează al meu umblet, de la mine să nu pleci!
4. Aleluia, Slavă Ţie! M-ai scăpat de jugul greu!
Înspre-a Ta împărăţie duce astăzi drumul meu.
(LA, 73, 4)
106
174
1. În umblarea mea prin lume, în ispitele haine,
Peste tot, Isuse, Doamne, numai harul Tău mă ţine!
Numai harul, numai harul
Mă păstrează ne-ncetat.
El mă face, el mă ţine
Credincios cu-adevărat!
2. Pe cărarea curăţiei şi în lupta spre mai bine,
Să mă ţin nu pot întruna, numai harul Tău mă ţine!
3. Când aş vrea s-ascult Cuvântul,
să-L primesc cum se cuvine,
Văd cum totu-mi stă-mpotrivă, numai harul Tău mă ţine!
4. Orişicând şi-n orice stare, Doamne, îndrăznesc la Tine,
Şi-n cădere, şi-n 'nălţare, numai harul Tău mă ţine!
(Numai Harul, Nicolae Moldoveanu, 1964, re, 103, 3)
175
1. Îndeajuns mi-e, Doamne, doar harul Tău! x 2
/: Te laud, Doamne, Te preamăresc,
Ridic iar mâinile spre cer şi Te slăvesc! :/
2. Mă-nchin în faţa tronului Tău! x 2
3. Cu Tine-n slavă curând voi sta! x 2
(MI, 65, 3)
107
176.
1. Învaţă-mă să făptuiesc,
O, Doamne, voia Ta mereu,
Să nu pot altfel să trăiesc,
De-ar fi să piară trupul meu!
Voia Ta, voia Ta, Doamne-n veci, voia Ta
Să mă umple deplin pentru Tine! Amin!
2. Căci voia Ta e tot ce-i bun,
Şi azi, şi mâine, şi în veac,
Ajută-mi ei să mă supun,
Să pot să-Ţi fiu oricând pe plac!
3. Tu ai, prin Duhul Tău Cel Sfânt,
Nebănuite, sfinte căi,
Să mă înveţi pe-acest pământ
Voinţa Ta şi paşii Tăi!
4. Aceasta-i rugăciunea mea,
Spre Tine necurmat o-ndrept,
Şi-n orice-mprejurare grea
Să-mi ardă voia Ta în piept!
(Învaţă-mă să făptuiesc, Nicolae Moldoveanu, 1964, re, 95, 3)
Dostları ilə paylaş: |