Copertă fața ii-a citat

Renaşterea naţionalismului populist în Ungaria: cultul lui Horthy şi înhumarea lui Nyiro Jozsef

Extremiştii de dreapta din Ungaria devin din ce în ce în ce mai siguri pe ei. Ei îl omagiază acum deschis pe Miklós Horthy, regentul antisemit din perioada interbelică, ridicându-i statui şi redenumind piaţa unui oraş în onoarea sa. Chiar şi unii membri ai partidului Fidesz al premierului Viktor Orban sprijină noua tendinţă, se arată într-o amplă analiză de a publicaţiei germane Der Spiegel.

Noua Constituţie controversată a Ungariei, în vigoare de la începutul anului, evocă spiritul unei epoci de mult apuse: statul ungar vechi de o mie de ani este reprezentat de Sfânta Coroană a Sfântului Ştefan I. Constituţia se angajează să ”protejeze” limba maghiară unică, identitatea maghiară şi cultura naţională. Este o întoarcere slab mascată la spiritul perioadei interbelice, atunci când ţara era condusă de Miklos Horthy, care a instituit un regim autoritar, ultraconservator, naţionalist şi revizionist. Sub conducerea premierului conservator Viktor Orban, acest spirit ia o formă mai mult sau mai puţin concretă. La mijlocul lunii mai, o statuie a lui Horthy a fost ridicată la Kereki în sud-vestul Ungariei. A reprezentat ceva similar unei premiere în Ungaria post-comunistă, potrivit publicaţiei germane. Horthy a fost un antisemit notoriu şi lider al ''terorii albe'', valul de violenţă post-prim război mondial şi anti-comunist, căruia i-au căzut victime mulţi evrei. Ca şef al statului în 1944, a fost răspunzător pentru deportarea în masă a 400.000 de evrei unguri, care au fost ucişi la Auschwitz. La câteva zile după ridicarea statuii lui Horthy, episcopul reformat Gusztáv Bölcskei a dezvelit o placă de marmură restaurată în memoria lui Horthy, la Universitatea de Teologie Reformată din Debrecen, în estul Ungariei. Vineri, 1 iunie, Piaţa Libertăţii din oraşul Gyömro, la sud-est de Budapesta, a fost redenumită după numele lui. Mai multe statui ale lui Horthy urmează să fie ridicate şi la Budapesta, chiar dacă Horthy a dispreţuit oraşul numindu-l ''leagăn al păcatelor iudeo-bolşevice''. O statuie ecvestră a lui este planificată să fie amplasată în luna octombrie, în districtul Colina Castelului din Budapesta. Jurnalistul Gábor Czene spune că există un 'cult în creştere progresivă al lui Horthy. Dar nu numai fostul regent este onorat în noua Ungarie a lui Orban, notează Der Spiegel, preluat de Agerpres. Parlamentul ungar face presiuni pentru reînhumarea scriitorului Nyírö József, odată căutat drept criminal de război, în localitatea sa natală din Transilvania, în România, la cererea unui partid al minorităţii maghiare de acolo. Nyírö a fost un ideolog cultural proeminent sub Horthy. A servit mai târziu ca membru al parlamentului în timpul regimului de teroare al formaţiunii naţional-socialiste ''Partidul Crucilor cu Săgeţi'', din octombrie 1944 până în martie 1945, o perioadă în care zeci de mii de evrei unguri au fost trimişi în marşurile morţii sau masacraţi. Nyírö a fugit în Spania lui Franco după război.

„Transilvania lui Kover”

Der Spiegel aminteşte că reînhumarea lui Nyírö a fost iniţial planificată pentru 27 mai, în duminica catolică a Rusaliilor, dar guvernul român a interzis ceremonia. În locul acesteia s-a ţinut o slujbă ecumenică pentru scriitor, în Odorheiu Secuiesc natal. Pe lângă conducerea partidului extremist de dreapta Jobbik, la eveniment a participat şi puternicul secretar de stat pentru cultură, Geza Szöcs, alături de preşedintele Parlamentului, Laszlo Köver, în mod oficial al doilea om în stat. Kövér s-a comportat ca si cum Transilvania ar fi devenit o parte a Ungariei după al Doilea Război Mondial în loc să fi fost retrocedată României, comentează revista germană. El a calificat atitudinea guvernului român drept 'neprietenoasă, necivilizată şi barbară', aminteşte Spiegel, deoarece a interzis ceremonia de reînhumare. A anunţat că îl vor reînhuma pe Nyírö într-un fel sau altul, în acel loc. La câteva zile după ceremonie, secretarul de stat pentru cultură, Géza Szocs, a declarat pentru website-ul de ştiri index.hu că urna cu cenuşa lui Nyírö a fost introdusă ilegal în România. A fost nevoie de un complot, a spus el, deoarece transportarea urnei 'nu a fost tocmai uşoară'. Cu toate acestea el personal nu a luat parte la introducerea ilegală, a ţinut să spună Szocs, afirmând că nu ştie unde se află urna. Reînhumarea lui Nyírö va avea loc în curând, a anunţat el. Szocs a apărut la ceremonie cu o geantă mare pe care a plasat-o sub un portret al scriitorului în timp ce-i făcea elogiul. El nu a vrut însă ''nici să confirme nici infirme' dacă urna s-a aflat în geantă. Noul cult al lui Horthy şi încercarea de reînhumare a lui Nyírö sunt parte a unei renaşteri populist-naţionaliste în Ungaria, pe care extremiştii de dreapta au promovat-o cu succes în ţară ani de zile. Acum, premierul Viktor Orban şi partidul său Fidesz fac presiuni cu ardoare în aceeaşi direcţie.

„Autori cu impact la vremea lor”

Unii observatori sunt îngroziţi de această evoluţie, potrivit publicaţiei germane. 'De ce îşi asociază Fidesz numele cu membri ai Crucii cu Săgeţi? Oare atât de departe am ajuns?' - se întreabă politologul Zoltán Somogyi. 'Kövér şi Szocs ar trebui să demisioneze imediat', spune el, în caz contrar Ungaria va fi împovărată cu reputaţia de a avea un guvern “care îi sprijină pe nazişti”. Recent, mai scrie Der Spiegel, guvernul ungar a adoptat o nouă programă naţională de bază pentru şcolile ungureşti. Printre lecturile obligatorii se numără şi scrieri ale lui Nyírö şi contemporanului său Albert Wass, un scriitor care a fost condamnat la moarte în contumacie în România, pentru crime de război, şi a murit în SUA în 1998. Atunci când unele asociaţii de profesori au protestat faţă de includerea unor scriitori de extremă-dreapta şi fascişti în programa de bază, ministrul învăţământului, Rózsa Hoffmann, a răspuns tăios că este vorba de autori care au avut un impact mare la vremea lor. 'Ei au primit acum un loc demn în programa de bază', a spus ea.

Renaşterea naţionalismului populist la Budapesta: „Umbra lui Horthy deasupra Ungariei”

Jurnaliștii occidentali tratează cu îngrijorare noua politică a premierului ungar Viktor Orban de reabilitate a lui Miklos Horthy. „Umbra lui Horthy deasupra Ungariei”, este titlul unui articol apărut marţi 12 iunie 2012, în cotidianul austriac Der Standard. Aceasta după ce alte publicații și chiar agenții de presă au abordat aceeași temă. „Considerat pe drept de ţările vecine un simbol al revizionismului, controversatul Horthy se bucură de noi elogii din partea Ungariei lui Orban Viktor. În mijlocul unei crize economice care a adus rata şomajului la 12% şi încă sperând că FMI va debloca un credit de 15 miliarde de euro, în cercurile politice din Ungaria se discută despre urmările noului cult Horthy. Cine îşi mai aduce aminte de regentul regatului fără rege, amiralul flotei dintr-o ţară fără ţărm, care a stat la conducerea Ungariei timp de 24 de ani?

În cartea biografică “Miklos Horthy” a istoricului american Thomas Sakmyster, acesta este descris ca fiind definiţia anticomunismului, antisemitismului şi a naţionalismului extremist. Prin pactul făcut cu Germania lui Hitler, Horthy se face complice la uciderea a 560.000 de evrei şi a 400.000 de soldaţi şi civili unguri, dar şi pentru pierderea a aproape 40% din averea naţională. Pentru naţionalişti el rămâne omul cu ajutorul căruia Ungaria şi-a recuperat de la România, Iugoslavia şi Cehoslovacia, o serie de teritorii pierdute în urma Tratatului de la Trianon (1920)”, scrie Der Standard. Astăzi, Guvernul Orban îl onorează cu statui, redenumeşte străzi şi pieţe după acesta, notează publicația citată, cu referire la Horthy. „Pericolul real este pe de-o parte insidioasa, pe de altă parte evidenta reabilitare a erei Horthy. Condiţiile teatrale ale reînhumării în România a unui scriitor, membru în Parlamentul Szalasi, precum şi includerea lucrărilor a trei scriitori controversaţi ai acelor perioade în curricula şcolară sunt de asemenea paşi simbolici. Rănile au nevoie de timp şi nu se pot vindeca prin plantarea de steaguri în ele, avertiza după Primul Război Mondial Rainer Maria Rilke. După eşuarea reînhumării scriitorului în România, preşedintele Parlamentului ungar, Kover Laszlo, a acuzat autorităţile române de barbarie. Imixtiunea directă a politicienilor Fidesz în campania electorală din ţările vecine poate duce nu doar la o ruptură şi o slăbire a reprezentării politice a minorităţii maghiare, ci şi la o tensiune periculoasă cu guvernele aflate sub presiunea propriilor naţionalişti”, notează Der Standard. Într-o analiză pe aceeași temă, cotidianul socialist german Neues Deutschland remarcă faptul că, după ce premierul Viktor Orban a fost constrâns printr-un ultimatum dat de UE şi de FMI să facă un pas înapoi în problemele centrale ale politicii sale, el încearcă să dea lovitura printr-o nouă orientare politico-tactică. „Rescrierea trecutului nu este pentru populaţia ungară nimic nou, asta se întâmplă de aproape două decenii, chiar dacă cheltuielile sunt foarte mari: paşapoarte noi, indicatoare rutiere noi, planuri noi de oraşe, timbru nou, străzi şi pieţe sunt redenumite “ adaugă jurnaliştii de la Neues Deutschland, așa cum observa și nota în Jurnalul Național și comentatorul de politică Deak Istvan.

Antisemitismul actual din Ungaria
Antisemitismul ca politică de stat a guvernului de la Budapesta devine tot mai evident pentru comunitatea publică internațio­nală, iar acțiunile de reabilitare a unor criminali de război sau susținători naziști, inclusiv a lui Miklos Horthy, partenerul lui Hitler, conduse de reprezentanții de vârf ai FIDESZ au devenit extrem de îngrijorătoare atât pentru comentatori politici avizați cât și pentru reprezentanți de seamă ai comunității evreiești.

Scandalul privind reînmormân­tarea la Odorheiu Secuiesc a rămășițelor pământești ale nazistului Nyiro Jozsef, acțiune coordonată direct de președintele parla­mentului ungar, a atras în mod deosebit atenția asupra a ceea ce se petrece cu adevărat la Budapesta iar, zilele trecute, unul dintre liderii comunității evreiești internaționale a protestat în mod public față de politica antisemită a Budapestei. Elie Wiesel,  supraviețuitor al Holocaustului și laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a anunțat luni că, în semn de protest față de implicarea oficialilor ungari în reabilitarea lui Nyiro Jozsef, ideolog fascist ungar al regimurilor Horthy și Szalasi, returnează Ungariei un ordin primit de acesta în urmă cu opt ani. Elie Wiesel confirmă astfel, oficial, prin intermediul unui comunicat de presă transmis de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“, că gestul său vine „ca urmare a intensificării manifestărilor antisemite sau cu semnificaţie fascistă la care participă oficiali ai Republicii Ungaria“, acuzând astfel, deschis, politica antisemită de la Budapesta. Într-o scrisoare adresată lui Kover Laszlo, președintele Parlamentului Ungariei, Elie Wiesel afirmă: „Domnule preşedinte, am aflat cu profundă dezamăgire şi indignare despre participarea dumneavoastră, alături de secretarul de stat pentru cultură Geza Zsocs şi de liderul formaţiunii de extremă-dreapta Jobbik, Gabor Vona, la o ceremonie organizată în România în memoria lui Jozsef Nyiro. (...) Mi se pare ofensator ca preşedintele Parlamentului ungar să participe la o ceremonie în favoarea unui ideolog fascist ungar al regimurilor Miklos Horty şi Szalasi. (…) Nu vreau să fiu asociat în niciun fel cu aceste activităţi. În consecinţă, renunţ la Ordinul Marii Cruci pentru Merite acordat de Republica Ungaria pe 24 iunie 2004“.

Gestul lui Wiesel vine în urma mai multor declarații de îngrijorare din partea unor membri ai comunității evreiești de la București, dar și de la Washington, care au reacționat față de acțiunea de reînhumare, în Odorheiu Secuiesc, a rămășițelor pământești ale poetului și ideologului nazist Nyiro Jozsef, după ce acestea au fost recuperate dintr-un cimitir de lângă Madrid și transformate apoi în cenușă la Budapesta, sub stricta coordonare a ministrului secretar de stat al Culturii, Szocs Geza. Insistența cu care președintele Parlamentului Ungariei, Kover Laszlo, membru marcant al FIDESZ condus de premierul Viktor Orban, are, cum am mai arătat, și o altă semnificație decât aceea de reabilitare a unui poet nazist cu o operă literară îndoielnică. Este vorba despre exportul de extremism în „poligonul de tir“ al Budapestei, cum este considerată Transilvania de către politicienii unguri în căutare de capital electoral, de transformare a mormântului nazistului Nyiro în loc de pelerinaj pentru revizioniștii extremiști de la Budapesta.

Guvernul „barbar“ de la București refuză să importe cenușă de nazist

Refuzul autorităților române de a accepta procesiunea pro-nazistă de la Odorheiu Secuiesc l-a determinat pe extremistul din fruntea parlamentului de la Budapesta, Laszlo Kover, să sfideze orice principiu al diplomației și să afirme despre guvernul român că este „barbar și neciviliz „A fost foarte surprinzător comportamentul neprie­tenos, necivilizat şi barbar al noului Guvern român de a-i refuza lui Nyiro posibilitatea de a se odihni în pământul natal“ - a declarat pe 27 mai 2012 președintele legislativului ungar, fost șef (ministru fără portofoliu) al serviciilor secrete de la Budapesta și chiar, pentru scurtă vreme, președinte interimar al Ungariei după demisia președintelui plagiator Pal Schmitt.

Lukacs Csaba, ziarist maghiar, comemorandu-l pe fascistul Nyiro Joszef la Odorheiu Secuiesc

N-avem de-a face, așadar, cu o declarație oarecare, ci cu una venită din partea unui reprezentant de vârf al politicii ungare. Premierul Viktor Orban a declarat și el, zilele trecute, pentru publicația austriacă Die Presse, făcând pe naivul, că nu înțelege de ce România a politizat cazul Nyiro, ca și când nu era o operațiune politică ci una privată. „De ce trebuie să fie confundate chestiunile ce țin de pietate cu problemele politice? Când se dorește înhumarea cuiva, atunci ea trebuie facută. Pentru mine este surprinzător, că în Romania reînhumarea lui Nyiro a devenit o chestiune politica“, a declarat premierul Viktor Orban, intrebat in legatura cu provocarile la adresa Romaniei lansate de Kover Laszlo, președintele Parlamentului de la Budapesta. Desigur, el n-a spus nimic despre faptul că Budapesta a tratat acesta caz din punct de vedere politic încă de când s-a pus problema readucerii în țară a osemintelor nazistului Nyiro, acțiune de care s-a ocupat personal ministrul secretar de stat Geza Szocs, un fost colaborator al serviciilor secrete ungare din anii 80, expulzat de Ceaușescu tocmai pentru această activitate clandestină anti-românească din Transilvania. Recent, același Szocs Geza, inițiator al afacerii Nyiro, a demisionat din Ministerul Culturii de la Budapesta, dar a fost rapid ofertat de premierul Viktor Orban care i-a propus un post de consiler personal.

Fidesz a reînviat cultul lui Horthy

Cazul Nyiro nu este însă singurul derapaj antisemit al Budapestei. Publicația franceză L’Express atrage atenția, în numărul de duminică 17 iunie, asupra reabilitării de către autoritățile de la Budapesta a lui Miklos Horthy, cel care a trimis la camerele de gazare de la Auschwitz peste 437.000 de evrei unguri. „Dreapta lui Viktor Orban reînvie cultul fostului regent Miklos Horthy, considerat întotdeauna, de extrema dreaptă, drept un erou“ - scrie  L’Express, în articolul intitulat sugestiv „Cum reabilitează Ungaria un aliat al lui Hitler“ („Comment la Hongrie réhabilite un ancien allié de Hitler“). Sâmbătă 16 iunie, un bust din piatră al lui Horthy a fost dezvelit la Csokakö, o mică localitate situată la 60 de km de Budapesta, de un primar al Fidesz, dreapta populistă a primului ministru Viktor Orban, în fața a aproximativ 800 de participanți printre care au fost și simpatizanți ai extremei drepte“ - informează  L’Express. „Horthy ne-a arătat drumul“, a declarat primarul localităţii, György Fűrész. „Această ţară era destrămată o dată în plus, astfel că pentru el una dintre priorităţi a fost să asigure unitatea ţării“. Dezvelirea statuii lui Horthy de către un primar al Fidesz, nu este singurul semn al reabilitării amiralului nazist. „Trei alte orașe ungurești l-au celebrat recent pe Miklos Horthy, dând numele său unui parc, ridicând o statuie în mărime naturală din lemn, sau înlocuind o placă de marmură în onoarea sa pe zidurile unei școli de unde fusese scoasă în 1947“ - scrie publicația franceză. Autorul articolului scrie chiar, citând un deputat al opoziției, Ágnes Vadai, că dacă până acum Horthy era văzut drept erou de către extrema dreaptă, pentru că „a recuperat teritorii pierdute de Ungaria în 1920“, astăzi se pare că „partidul Fidesz susține și el reabilitarea fostului amiral“ Horthy. Recent, se mai afirmă, „doi deputați ai aceluiași partid al premierului Orban au participat la un bal organizat pentru strângerea fondurilor necesare unei statui a amiralului (Horthy – nn) la Budapesta“, iar „într-un interviu apărut duminică în cotidianul austriac Die Presse, Orban a refuzat să-l califice pe Miklos Horthy drept dictator. Întrebat cu privire la numeroasele evenimente desfășurate în memoria lui Horthy, primul ministru a declarat: „Deciziile aparțin exclusiv colectivităților locale“. Tot decizia unei „colectivități locale“ a Fidesz a fost și aceea de renovare a  Pieței Parlamentului, în sensul aducerii ei la felul în care arăta înainte de 1940, acesta fiind un semnal clar de întoarcere la era Horthy. Piața Parlamentului se numea, înainte de 1945, Piața Horthy, iar revenirea la fostul nume, contestat de unii, este un semnal la fel de clar. Se pare însă că, în urma contestărilor vehemente din partea cetățenilor, munici­palitatea și-a retras propunerea de redenumire a Pieței și se va mulțumi ca numele fostului aliat al lui Hitler să fie dat doar parcului orașului.

Antisemitismul – materie obligatorie în școlile din Ungaria

Un alt semnal antisemit destul de clar a fost înregistrat pe 31 mai 2012, atunci când sute de cetățeni au protestat în fața Ministerului Resurselor Umane de la Budapesta față de acțiunile de includere în curricula școlară a operelor scriitorilor Albert Wass, Dezso Szabo si Jozsef Nyiro acuzați, conform site-ului unguresc Politics.hu, „de diverse grade de antisemitism, iar Wass fiind considerat criminal de război în România“. Protestul a fost declanșat de Asociația Profesorilor Maghiari din Ungaria, potrivit căreia cei trei autori sunt naționaliști extremiști al căror punct comun este antise­mitismul. Așadar, dacă guvernul va menține decizia privind includerea în Noul Curriculum Național Ungar a celor trei autori, din septembrie antisemitismul va fi materie obligatorie în școlile ungurești.

Cromozomi de nazist la Budapesta

Pe lângă toate acestea, a fost consemnat și gestul de-a dreptul nazist, din septembrie 2010, al unui parlamentar al partidului de extremă dreaptă Jobbik, care a cerut unei companii (Nagy Gen Diagnostic) să-i cerceteze genele și să decidă dacă printre ele există vreuna evreiască sau țigănească. Compania amintită i-a emis, astfel, parlamentarului nazist un certificat din care ar rezulta că aparține rasei pure ungurești. Conform informațiilor apărute pe siteul prestigioasei publicații Nature, Nagy Gen ar fi scanat 18 secvenţe cromozomiale din genomul parlamentarului în căutarea unor variante despre care se presupune că sunt caracteristice evreilor şi ţiganilor.

Cazul a intrat recent în atenția procurorilor de la Budapesta, după ce Consiliul de Cercetări Medicale din Ungaria a discutat problema pe 7 iunie și a concluzionat că testarea genetică încalcă legea geneticii din 2008, care permite testările numai în scopuri medicale. Secretarul Consiliului de Cercetare Medicală din Ungaria a declarat, apoi, ca respectivul document este „greșit din punct de vedere profesional, inacceptabil din punct de vedere etic, și ilegal“. El a fost emis, totuși, de către o companie ungară pentru un membru al partidului Jobbik, formațiune de extremă dreaptă scoasă în afara legii, care a reînființat organizația fascistă Garda Maghiară, moștenitoare a partidului Crucilor cu Săgeți condus în anii ‘40 de Ferenc Szalaszi. Cum se știe, în 1944, în perioada de numai 4 luni, 80.000 de evrei din Ungaria și Transilvania de Nord au fost exterminați, inclusiv copii și femei. Nyiro Joszef, cel reabilitat astăzi de guvernul Viktor Orban, a fost membru în parlamentul condus de Szalszi. Asta pentru că, la Budapesta, în guvernul lui Viktator, totul se leagă, iar antisemitismul capătă forme din ce în ce mai cunoscute.

Ungaria: paşi către reabilitarea unor persoane controversate din perioada celui de-al doilea război mondial

Demonstrație împotriva amplasării plăcii memoriale Horthy pe zidul Colegiului Reformat din Debrețin

În ultimul timp,  paralel cu intensificarea manifestărilor naţionaliste şi antisemite din partea unor formaţiuni politice din Ungaria, asistăm la tendinţe de reabilitare a unor personalităţi politice controversate din perioada celui de-al doilea război mondial. Ultimul demers în aceaastă direcţie a fost fixarea unei plăci comemorative pe peretele Colegiului reformat din Debreţin în onoarea fostului conducător al Ungariei din perioada interbelică, Miklos Horthy. Această placă a fost pusă în 1938, încă în timpul vieţii guvernatorului Ungariei şi, a fost scoasă odată cu instaurarea regimului comunist. Ea a zăcut într-un depozit al Colegiului, iar acum conducerea acestuia s-a gândit să o pună la loc. Decizia a fost primită cu consternare de numeroşi oameni politici, organizaţii neguvernamentale, mişcări sociale cât şi de comunitatea evreiască din Ungaria. Reprezentanţii lor au organizat în faţa Colegiului din Debreţin o demonstraţie de protest, dar au fost contraţi de o demonstraţie a simpatizanţilor lui Horthy la care au participat şi reprezentanţi ai partidului de extremă dreapta “Jobbik”. (Contrademonstranţii au cântat Imnul Secuiesc) Întrebat dacă a dat acceptul pentru acest gest, primarul fidesziszt al Debreţinului, Lajos Kósa a declarat că este o chestiune internă a colegiului, unde primăria nu are nici un amestec şi dacă s-ar elimina monumentele tuturor personalităţilor controversate din istoria Ungariei, ţara pur şi simpliu  s-ar goli de monumente. Miklós Horthy a fost şi este  o personalitate controversată. Conservator de dreapta, s-a aliat cu Hitler pentru a redobândi teritoriile pierdute de Ungaria prin tratatul de pace de la Trianon şi de teama comunsimului rus. A ajuns la conducerea Ungariei după eşecul  din 1919 al Republicii Sfaturilor, a închis ochii la acţiunile unor echipe ale morţii care-i vânau pe cei care au simpatizat cu comuniştii, indiferent dacă au fost vinovaţi sau nu, printre victime aflându-se un mare număr de intelectuali de stânga, evrei şi neevrei. A fost primul conducător de stat european care a introdus  oficial numerus clausus şi de la sfârşitul anilor 30- o serie de legi antievreieşti. Nu a acceptat cererea lui Hitler privind deportarea masivă a evreilor, dar a dat pe mâna germanilor aproximativ 25.000 de refugiaţi evrei care au fost masacraţi la Kameneţk Podolsk (Ucraina),  acesta fiind considerat primul genocid al Holocaustului.   A participat , alături de armata germană, la războiul antisovietic. În confruntările de la cotul Donului a pierit aproape în întregime armata a doua ungară, nepregătită şi neînarmată. Numărul militarilor ucişi s-a ridicat la 80.000, printre ei un mare număr de evrei din detaşamentele de muncă forţată, puşi la deminat, cu mâinile goale. După ocuparea  Ungariei de către armata germană, în martie 1944, Horthy a semnat decretul de deportare a evreilor la Auschwitz. Sub presiune internaţională, în iulie 1944 a oprit deportarea evreilor din Budapesta dar de-acum 400.000 de evrei, din Ungaria şi Transilvania de nord, fuseseră gazaţi  la Auschwitz-Birkenau. În octombrie 1944 a semnat un armistiţiu cu sovieticii, dar germanii i-au răpit fiul şi l-au arestat şi pe el, ducându-l în Bavaria. A fost apoi capturat de armata americană, închis la Nürenberg, nefiind acuzat niciodată de crime de război şi compărând numai în calitate de martor . Deşi atât Iugoslavia cât şi Ungaria i-au cerut extrădarea pentru a-l judeca, nu a fost predat, deoarece, potrivit unor informaţii, s-ar fi bucurat de prietenia unor importanţi oameni politici americani care l-au ajutat şi financiar. A murit în exil în Portugalia. Încercarea de reabilitare a lui Miklos Horthy a început imediat după 1990 când osemintele sale  au fost aduse în Ungaria şi înmormntate la Kenderes, locul lui de naştere. Înmormântarea a stârnit controverse dar, fiind o iniţiativă particulară, nu s-a intervenit. De atunci,  străzi şi pieţe din mai multe localităţi poartă numele lui şi, în mai multe locuri, au fost ridicate busturi ale lui Horthy, în Ungaria neexistând o legislaţie asemănătoare cu Legea 107/2006  din România privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. O altă încercare de reabilitare care implică oarecum şi România este proiectul unor fundaţii maghiare din Transilvania de a reînhuma la Odorheiul Secuiesc, cu prilejul pelerinajului de la Şumuleu-Ciuc  la care participă sute de mii de maghiari catolici, a rămăşiţelor pământeşti ale scriitorului ardelean József Nyirő . Deputat în parlamentul de la Budapesta în timpul celui de-al doilea război mondial, Nyirő a fost o porta- voce şi a susţinut până la capăt regimul extremist nylaşist, instalat în Ungaria în octombrie 1944,  vinovat de moartea a mii de evrei care mai supravieţuiseră la Budapesta. Scriitorul a fugit împreună cu armata germană în Occident şi a murit în exil în Spania. Deşi Ungaria a cerut după război extrădarea lui pentru a fi judecat, a fost refuzată. Deshumarea şi aducerea osemintelor scriitorului la Odorhei se realizează cu ajutorul autorităţilor  de la Budapesta, personal a preşedintelui parlamentului, László Kövér, care nu înțelegem de ce se amestecă în treburile interne ale României, dar mai ales cu ce drept!. În atmosfera actuală din Ungaria, cu frecvente manifestări rasiste, antisemite şi anti-rome, cu exaltări naţionaliste, încercările de reabilitare a unor personalităţi cel puţin controversate şi care, deşi nu au fost oficial condamnate, poartă răspunderea morală a unor crime imprescriptibile, vor crea grave confuzii în rândul generaţiilor tinere cărora le lipsesc mijloacele cu ajutorul cărora să poată face aprecieri obiective. Rezultatul tragic al unei astfel de situaţii ar fi ceea ce Hannah Arendt a denumit banalizarea răului. Şi acest lucru  nu trebuie să se întâmple.

De ce nu intervin autorităţile statului pentru a stopa acţiunile maghiaro-secuieşti îndreptate împotriva integrităţii teritoriale a României?


Revizionismul horthyst a devenit port-drapel al partidelor politice aparţinând etnicilor maghiari şi secui din România. Mitingul organizat de Partidul Popular Maghiar din Transilvania, în ziua de 24 noiembrie 2012, la Sfântul Gheorghe, judeţul Covasna a dovedit, o dată în plus, dacă mai era nevoie, că formaţiunile politice  ale etnicilor maghiari şi secui – PPMT, PCM, UDMR – se situează pe aceeaşi poziţie în ceea ce priveşte intenţia de realizare practică a autonomiei teritoriale a aşa zisului ţinut secuiesc. Acestui deziderat care este, de altfel, principalul lor obiectiv vizat, îi este subordonat întregul lor program de distrugere a caracterului naţional al statului român a unităţii şi integrităţii teritoriale a României! Pentru îndeplinirea acestui obiectiv prioritar este necesară, însă, în opinia liderilor politici ai minorităţii maghiare, o reprezentare neîntreruptă a etnicilor maghiari şi secui în Parlamentul României, unde printr-o politică de şantaj a partidelor politice româneşti, practicată cu succes până acum de UDMR pe linia politicii paşilor mărunţi, să obţină cât mai multe concesii şi drepturi. Nu este important care dintre aceste formaţiuni reprezentative ale maghiarilor sau secuilor este prezentă în parlament, ci doar ca numai şi una să fie acolo – potrivit şi liniei politice trasate de la Budapesta. Acest tip de politică şantajistă şi abjectă – nedemnă pentru o formaţiune reprezentativă a unei minorităţi trăitoare într-un stat membru al Uniunii Europene – s-a practicat în cei peste 20 de ani cât UDMR-ul s-a aflat, atât în parlament, cât şi în coaliţiile de guvernare ale României. În ultimi ani, politica revizionistă este practicată cu asiduitate, la scară largă, de politicienii etnicilor maghiari, de organizaţii, asociaţii şi partide politice ale acestora. La început, aceste acţiuni s-au desfăşurat mai timid, conştientizându-se că din această perspectivă se încalcă legile statului român şi nu putea fi încă identificată maniera de reacţie a autorităţilor statului, mai apoi, datorită poziţiei de expectativă a statului român, în mod deschis, declarativ, revendicativ-imperativ, ajungându-se chiar la organizarea de mitinguri cu pronunţat caracter revizionist şi autonomist-separatist pe criterii etnice ca cel organizat recent la Sfântul Gheorghe. Ceea ce s-a petrecut la Sfântul Gheorghe, respectiv organizarea mitingului cu scopul declarat pentru obţinerea autonomiei teritoriale a aşa zisului ţinut secuiesc, sloganurile enunţate public de participanţi ca: „Să piară Trianonul”, „La revedere România”, „Autonomie, Autonomie”, incitarea etnicilor minoritari maghiari şi secui, la acţiuni anticonstituţionale în plan separatist-teritorial, în modul cel mai grav, făcută în mod public de unul dintre organizatorii mitingului, Santa Imre, pastor reformat, care – atenţie – candidează la alegerile pentru Parlamentul României şi care a solicitat acestora să iasă în stradă, în localităţile judeţelor Covasna şi Harghita, şi să ceară autonomia teritorială!!!, refuzul ostentativ, dispreţuitor şi jignitor al unora dintre participanţii etnici secui  de a vorbi în limba română – limba oficială a României – la solicitările reporterilor de teren aflaţi la miting, etc., se înscrie exact pe linia politicii revizionist-extremiste, revanşarde, şovine şi antiromâneşti  declanşate şi practicate de regimul criminal fascist al lui Miklos Horthy care s-a derulat în timpul Ungariei horthyste împotriva României! Aici îşi au originea, de aici îşi trag seva veninoasă şi antiromânismul exacerbat şi manifestările cu caracter revizionist maghiar organizate în zilele noastre pe teritoriul României. În faţa unor astfel de acţiuni cu un profund caracter antiromânesc, petrecute cu o frecvenţă mult sporită în ultima perioadă de timp,  nu poţi  să nu îţi pui întrebarea, în primul rând ca român: cum s-a ajuns atât de departe? Iată numai un exemplu, din zecile de proteste și poziții luate, de Federația Națională a Românilor Persecutați Etnic “Pro Memoria 1940 - 1945”, la care nu am primit nici un fel de răspuns. De aici se poate lesne trage concluzia că, conducerea cea mai de sus a României, se face și ea vinovată de unele aspecte. Precizăm: Noi ne-am făcut pe deplin datoria ! Dumneavoastră domnilor demnitari ai Statului Român, aveți conștiința curată, în aceste probleme ? Noi credem că NU !!!