Copertă fața ii-a citat

Fondare

După retragerea armatei române din 1920, care ocupase Budapesta în timpul luptelor cu regimul comunist al lui Béla Kun, țara a fost răvășită de un război civil, în timpul căruia forțele anticomuniste și monarhiste au epurat cu violență din societatea maghiară comuniștii, intelectualii de stânga și pe alții pe care îi considerau o amenințare, printre care și pe unii evrei. La sfârșitul anului 1920, s-a format și a preluat puterea o coaliție a forțelor politice de dreapta, care au proclamat Ungaria monarhie constituțională. Alegerea unui nou rege a fost amânată pentru a evita conflictele externe, luându-se în schimb decizia de numire a unui regent, care să reprezinte monarhia. În funcția de regent a fost numit fostul amiral austro-ungar Miklós Horthy, care a rămas de altfel șeful statului maghiar până la abdicarea acestuia în 1944.

Guvernarea

Primii zece ani ai regatului restaurat au fost marcați de frustrarea pierderilor suferite ca urmare a Primului Război Mondial printre altele și cu o creștere a represiunii împotriva minorităților naționale care au rămas în teritoriul redus al Ungariei. Au fost emise decrete de limitare a numărului de evrei cărora li se permitea să studieze la universități, iar pedepsele corporale au fost legalizate. În timpul guvernării prim-ministrului István Bethlen au avut loc falsificări ale rezultatelor alegerilor, în special în zonele rurale, ceea ce a permis partidului său, Partidul Unități, să se păstreze la putere o perioadă îndelungată. Bethlen a făcut eforturi pentru revizuirea Tratatului de la Trianon. După colapsul economic din perioada crizei din 1929 – 1931, Bethlen a fost obligat să demisioneze din funcția de premier. Condițiile sociale din regat nu s-au îmbunătățit odată cu trecerea timpului, pe lângă faptul că multe resurse au fost limitate prin cedările teritoriale, o mică parte a populației controla cea mai mare parte a avuției naționale. Situația disperată l-a forțat pe regentul Horthy să accepte în funcția de premier pe politicianul de extremă-dreapta Gyula Gömbös, acesta luându-și angajamentul să păstreze sistemul politic existent în acel moment. Gömbös a fost de acord să abandoneze linia sa politică extremistă antisemită și să relaxeze atitudinea statului față de evrei. Odată venit la putere, Gömbös a căutat prin toate mijloacele să transforme Ungaria într-un stat totalitar cu un singur partid politic, după modelele Italiei Fasciste și Germaniei Naziste. Presiunile pentru implementarea unei politici antisemite exercitate de Germania au dus în cele din urmă la demisia lui Gömbös, în Ungaria fiind declanșată prigoana evreilor prin emiterea unei serii de legi discriminatorii. La început, legile prevedeau o limitare de 20% din numărul total de practicanți a unor anumite profesii. Mai apoi, evreii au devenit țapii ispășitori pentru falimentul economic maghiar și au fost deportați în lagărele de muncă. În 1944, în condițiile în care Armata Roșie înainta spre vest, Miklos Horthy l-a destituit pe premierul fascist al țării și a numit un prim-ministru antifascist, într-o încercare de trecere a țării de partea Aliaților. Această mișcare politică ar fi trebuit să împiedice ocuparea țării de Uniunea Sovietică. La scurtă vreme după schimbarea premierului, Germania Nazistă l-a detronat pe Horthy ca regent și a creat un regim marionetă pronazist în frunte cu Ferenc Szálasi, liderul partidului fascist Partidul Crucilor cu Săgeți.

Economia

Istoria Ungariei

Acest articol este parte a unei serii

Panonia, formarea Ungariei

Panonia

Panonia înainte de maghiari

Procesul descălecării

Anii incursiunilor militare

Regatul Ungariei în Evul Mediu

Dinastia arpadiană

Dinastii mixte

Regatul Ungariei la începutul Epocii Moderne

Ocupația otomană

Principatul Transilvaniei

Războiul de independență condus de Rákóczi II. (1703-1711)

Absolutismul secolului XVIII

Istoria maghiară în secolul al XIX-lea

Anii de reformă

Revoluția de la 1848

Ausgleich

Imperiul Austro-Ungar

Istoria maghiară în secolul al XX-lea

Revoluția Mîja-de-toamnă

Republica Ungară (1918 - 1919)

Republica Ungară a Sfaturilor

Tratatul de la Trianon

Regatul Ungariei (1920–1944)

Ungaria în Al Doilea Război Mondial

Statul Maghiar (1944-1945)

Republica Populară Ungară

Revoluția din Ungaria, 1956

Ungaria contemporană

Republica Ungară

Portal Ungaria  v • d • m

Pierderile teritoriale datorate Tratatului de la Trianon din 1920 au produs Ungariei pierderi a unor zone agricole și industriale importante, economia devenind dependentă de exporturile de produse agricole. Această situație a fost agravată de criza economică mondială declanșată în 1929, în timpul căreia prețul grâului a scăzut dramatic. Țăranii maghiari au fost obligați să practice o agricultura de subzistență pentru a supraviețui. Șomajul a crescut rapid, iar condițiile de viață s-au înrăutățit odată cu scăderea salariilor și introducerea unor reduceri bugetare succesive. Începând cu mijlocul deceniului al patrulea și continuând cu primii ani ai deceniului următor, economia Ungariei s-a refăcut, în parte și datorită relațiilor cu Germania, devenind însă dependentă de schimburile cu Reichul.