Coperta, schiţe, hărţi şi caricaturi

Munţii Banatului/Cheile Nerei - trasee

Baza: Sasca Montană

Acces: prin Sasca Română (potecă nemarcată)
— Turnul lui Beg

Nr. crt.	Denumirea traseului	Grad	LC	Schiţa	Premiera
1	Traseul Comorilor	5 A			L. Karacziony, E. Cristea ş.a.
2	Trascul Direct din Peretele Estic	5 A			Echipa Armata (E. Cristea ş.a.)
3	Creasta Nordică Begul Mare	5A			Echipa Armata
4	Traseul Speo din Ţancul Nordic	2 B			E. Cristea ş.a.
5	Creasta Sudică a Turnului Mare	2 A

— Turnul cu Pinten

Nr. crt.	Denumirea traseului	Grad	LC	Schiţa	Premiera
6	Fisura Pintenului	4 B
7	Fisura Frontală	4 A			Armata

• 
  Turnul de Mijloc
  

8

Traseul l Mai

Armata

Cheile Caraşului - trasee

Baza: Caraşova

Acces: Poteca (bandă albastră)

1

Traseul 9 Mai

Armata

Rol - trasee

Baza : Oraviţa

1	Ultima Muchie din Peretele Rol				Armata
2	Creasta Rol

113. MUNŢII APUSENI

CARPAŢII OCCIDENTALI

Între Mureş şi Barcău, despărţind Transilvania de Cîmpia Tisei, se înalţă cel mai înalt masiv al Carpaţilor Occidentali, Munţii Apuseni.

Nucleul lor îl constituie munţii Bihor-Vlădeasa, care la rîndul lor sînt alcătuiţi din trei masive diştincte: Bihorul Sudic (masivul Biharia), constituit din şisturi cristaline şi granite culminînd în Vîrful Curcubăta Mare. (l 849 m), Bihorul Nordic, predominant calcaros, şi Vlădeasa, format din roci eruptive.

Calcarul Bihorului Nordic, un carst de o frumuseţe nebănuită, lasă deschise posibilităţi încă necercetate de alpinişti şi citate de Marcian Bleahu în ghidul său: Pereţii din Piatra Boghii (Valea Bulzului), Cetăţile Ponorului, Cheile Galbenii şi Cheile Someşului Cald la care se adaugă comorile ascunse ale alpinismului subteran, în sumedenia de pesteri uscate, peşteri cu apă şi avene.

La est de munţii Bihorului se ridică munţii Gilăului, din granite şi şisturi cristaline, dar şi zone calcaroase cuprinzînd frumosul carst din zona Scărişoara—Belioara. La sud, munţii Metaliferi sînt de origine vulcanică, dar şi în acest masiv găsim formaţiuni de calcare, ca de exemplu muntele Vulcan cu pereţii săi.

În sud-est, între Ampoi şi Arieş, munţii Trascăului oferă o altă vastă zonă carstică, în care se practică alpinismul: Cheile Rîmeţilor, Cheile Poienii şi muntele Bedeleu. Vîrful Detunata este cunoscut pentru coloanele sale de bazalt. La nord de Arieş, Cheile Turzii — monument al naturii, cuprind cea mai mare concentrare de trasee alpine din Munţii Apuseni.

În vest, munţii Crişului nu depăşesc 800 m, în sud munţii Zarandului, în vest Codru Moma, iar la nord Pădurea Craiului, Plopiş (Muntele Şes) şi Mezeş. Alpinismul se practică aci în zona Vadul Crişului din munţii Pădurea Craiului.

Accesul în zona muntilor Apuseni se face din localităţile situate pe drumurile naţionale ce înconjură masivul (DN J, 7, 76), precum şi din ramificaţiile şi drumurile forestiere ce pătrund în fiecare vale. Centre principale: Teiuş, Cluj-Napoca, Oradea, Vaşcănj, Cîmpeni. Abrud.