Coperta, schiţe, hărţi şi caricaturi

Peretele Văii Superioare a Urzicii - trasee

Baza: Buşteni

Acces: Brîna Mare a Coştilei, Valea Urzicii (prin Valea Cerbului — bandă galbenă)

Nr. Crt.	Denumirea traseului	Grad	LC	Schiţa	Indice Cristea	Premiera
1	Creasta V. Ţapului— V. Urzicii (Colţul Brînei)	2B			30	E. Cristea, P. Weintraub
2	Creasta V. Urzicii — Valea Caprelor (Creasta Colţului Crăpat)	2B			31	A. Irimia, C. Radu 1950
3	Faţa Ciobanului din Valea Urzicii	3B

Peretele Priponului - trasee

Baza: Buşteni

Acces: Valea Priponului (prin Valea Cerbului, bandă galbenă)

Nr. Crt.	Denumirea traseului	Grad	LC	Schiţa	Indice Cristea	Premiera
1	Peretele Priponului	4A	4	56	32 A	E. Cristea, A. Irimia ş.a.

52. CREASTA MĂLINULUI ŞI FISURA SUDICĂ DIN COLTXUL MĂLINULUI

BUCEGI/COŞTILA/COLŢUL MĂLINULUI (gr. 2 A/3 A)

1) Creasta Mălinului (gr. 2 A). Traseul alpin propriu-zis al Crestei se desfăşoară de la nivelul Brîului cu Jnepeni pînă în vîrful Colţului Mălinului. Pentru a ajunge la baza traseului se urcă fie pe Valea Mălinului, fie pe Valea Gălbinelelor, traversînd apoi pe curba de nivel de sub Strunga Gălbinelelor din Valea Scoruşilor în Valea Mălinului. Pe Brîul cu jnepeni se ajunge în Creasta Mălinului. În căţărătură liberă se urcă o fisură, apoi un diedru, se ocoleste prîn dreapta (nord) o surplombă dupaa care o fisură (cu un piton) urmată de o muchie conduc în vîrful Colţului Mălinului.

2) Fisura Sudică din Colţul Mălinului (gr. 3 A). Pentru a ajunge la baza. traseului se urcă pe Valea Mălinului. În amonte de Brîul cu Jnepeni se ridică deasupra văii peretele sudic al Colţului Mălinului, brăzdat de o fisură clara. În continuare se urcă pe feţele înierbate spre baza fisurii.

Prima lungime de coardă e mai dificilă, cu trecerea unei surplombe. Fisura iese în creastă la stînga vîrfului Colţul Mălinului.

Coborîrea din ambele trasee se face pe una din următoarele variante:

1. 
   spre nord prin Hornul Ascuns şi Valea Seacă a Coştilei;
   
2. 
   spre sud prin rapel în Valea Mălinului (piton de rapel în dreptul Dintelui dintre Colţi);
   
3. 
   spre vest, urmînd coama, traversînd pe lîngă Dintele dintre Colţi şi Colţul de Sus la Brîna Mare a Coştilei. Variantă de ieşire: muchia Colţului de Sus al Mălinului (o lungime de coardă de gr. IV—V, foarte frumoasă). Urmînd Brîna Mare a Coştilei către stînga se poate coborî fie pe Valea Mălinului, fie pe Valea Scoruşilor — Valea Gălbinelelor (traseul nr. 34).
   

53. HORNUL CENTRAL, HORNUL ASCUNS, CREASTA VIILOR SENZAŢII

BUCEGI/COŞTILA/COLŢUL MALINULUI (gr. 2 B/1 B/2 A)

La originea Văii Seci a Coştilei, deasupra Brîului cu Jnepeni, se înalţă peretele nordic din Colţul Mălinului. În stînga peretelui se profilează Creasta Mălinului (vezi nr. 52), iar în dreapta Muchia de Sus din Creasta Viilor Senzaţii (Creasta Frumoasă). Peretele este brăzdat de trei hornuri: la stînga un horn fără nume, la mijloc Hornul Central, iar la dreapita, Hornul Ascuns.

Accesul la baza traseelor se face pe Valea Mălinului, Valea Seacă a Cosxtilei sau pe Valea Ţapului şi Brîul cu Jnepeni.

1) Hornul Central (gr. 2 B) se desfăşoară pe trei lungimi de coardă, din care cea de-a doua este mai dificilă, cu trecerea unei surplombe.

2) Hornul Ascuns (gr. l B) este caracterizat de un bloc încastrat în mijlocul hornului. El se escaladează în căţărătură liberă.

3) Creasta Viilor Senzaţii a primit acest nume pitoresc de la Mihai Haret, care a traversat-o prima oară la 2 octombrie 1915 cu ghidul Nicolae Gelepeanu, trecînd din Valea Seacă a Coştilei în Valea Ţapului. Partea finală a acestei creste, Muchia de Sus din Creasta Frumoasă, este de gradul 2 A. Din Brîul cu Jnepeni, la dreapta Hornului Ascuns, se urcă pe Hornul Negru în Creasta Viilor Senzaţii, apoi pe Muchia de Suiş pînă în coama ce leaga Colţul Mălinului de Colţul de Sus şi Brîul Mare al Cosxtilei.

Coborîrea pentru toate traseele descrise mai sus se face fie pe Hornul Ascuns — Valea Seacă a Cosxtilei, fie pe Brîul Mare al Coştilei — Valea Mălinului.

54. FISURA SANTINELEI VĂII VERZI ŞI TRASEUL TAVANELOR