Crăciunescu Ștefan-Viorel fotbal az momentul 0 2017 cuvânt înainte

Ce impact a avut regula U21??? Zero.

În ceea ce privește selecționerul Christoph Daum, haideți să îi facem o mică analiză:

Lăsând trecutul negativ pentru care a suferit consecințele legale, am în minte primul interviu al dânsului, înainte de cooptare, în care acesta a lăsat de înțeles că are oferte cu nemiluita, că le analizează ș.a.m.d.

Sunt sigur că după 15 ani în care mai mult nu a antrenat și dacă a făcut-o a fost dat afară cam de peste tot, fiind de cca. 2 ani șomer, avea foarte multe oferte, mai aveau să-l întrebe dacă a intrat pe fir și Manchester Utd. Un manager bun nu are cum să cadă în cea mai simplă metodă de ridicare a cuantumului salarial sau de contractare rapidă pentru a influența o decizie pripită, asta dacă nu a fost cumva o altă fațadă prin care să pună selecționerul în ipostaza de „salvator al națiunii” ca, ulterior, să justifice implicațiile financiare sau alte aspecte.

Vă spun eu, nimeni nu îl lua, pe cine mințim aici???

Contrar oricăror legi ale rațiunii se vehiculează salariul de peste 1 milion euro/sezon....incredibil²⁰.

Și ajunge domnul Daum la echipa națională să revoluționeze fotbalul românesc și să facă uitat jocul lipsit de viziune, ultradefensiv al domnului Iordănescu.

După ce ține 10 interviuri în care încearcă să nu supere pe nimeni și lasă totul în expectativă (inclusiv jucătorii), vin meciurile...mai rău ca niciodată.

Începând cu un presupus „4-1-2-1-2 în romb” cu Muntenegru (din ce am văzut în comentariile specialiștilor că s-ar fi dorit a fi), care nu prea era romb, și culminând cu o așezare imposibil de descris în meciul cu Polonia, în momentul actual ceea ce se întămplă la nivelul echipei naționale este cel puțin îngrijorător.

După meciul cu Polonia, materialul era finalizat, dar anticipam o nouă „revoluționare tactică” la meciul cu Danemarca, așa că am așteptat și nu a fost în zadar. Analiza sumară a jocului/sistemului deficitar o găsiți în cadrul capitolului IV (Sisteme cu 3 fundași), pentru a vă da posibilitatea studierii întregului material și a vedea perfect situația prezentă în teren.

În cadrul jocului actual al echipei naționale întâlnim 2 probleme majore: selecția și tactica folosită.

Fals se afirmă că problema o reprezintă diferența selecționer-antrenor club, lucru adevărat în majoritatea cazurilor, dar care nu se aplică în această situație pentru că domnul Daum face niște greșeli elementare.

Pe lângă aceste aspecte, chiar dacă pare insignifiant ceea ce afirm, faptul că antrenorul nu vorbește limba română reprezintă un minus deoarece motivarea jucătorilor sau transmiterea indicațiilor de joc/antrenament este greoaie/inexistentă, mai ales în contextul în care mulți jucători nu cunosc o limbă de circulație internațională.

La nivelul unei echipe naționale este/ar trebui să fie o regulă generală extrem de clară - selecția se face în funcție de forma pe care o traversează jucătorul într-o anumită perioadă determinată de timp, avându-se în vedere și calitatea echipelor/adversarilor la care/împotriva cărora evoluează.

NU se justifică contractarea antrenorului naționalei pe o perioadă mare de timp, cum este în cazul echipelor de club (unde efectiv au loc anumite procese tehnico-tactice și administrative ce necesită timp) sau cooptarea unui staff numeros (perioada relativ scurtă în care sunt convocați, precum și numărul fix și relativ mic de jucători).

O problemă similară am întâlnit și în trecutul apropiat, unde cred că eram singura echipă națională de la campionatul european care aveam 3 „antrenori secunzi” - Viorel Moldovan, Daniel Isăilă şi Ionuţ Badea; care este justificarea?

Să zicem că prima alegere s-a datorat istoricul său de jucător, ceea ce este de necontestat, Moldovan fiind un jucător extraordinar până în momentul retragerii și, probabil, au încercat forțarea ascensiunii ca antrenor

Dar ceilalți 2, din care ultimul încă se regăsește în staff-ul primei echipe, iar celălalt la U21 (unde tocmai ce am fost învinși cu 5-1 de selecționata Rusiei și 2-0 de cea a Danemarcei), ce au demonstrat pentru a li se oferi această șansă???

Domnul Burleanu în urma tuturor insucceselor, greșelilor, vine și declară că ar dori să îi dea actualului selecționer un contract valabil pe 10 ani dacă ar putea…IREAL.

Nu mi se pare normal ca în 4 ani de mandat să vii cu antrenor și să te întinzi în mandatul viitorului președinte, indiferent dacă ești reales.

Vino cu propria echipă și asumă-ți responsabilitate totală pentru toate nereușitele, pe perioadata propriului mandat.

Componența echipei aduse de acesta nu o cunosc, cu excepția domnului Daum și a consilierului Vochin.

Despre cel din urmă pot spune că nu sunt, nu am fost fan și nu mi s-a părut un analist care să se detașeze ca un mare cunoscător al fenomenului fotbalistic din România, dimpotrivă.

Pe lângă aceste aspecte, aroganța și lipsa de dialog mi se par evidente, ca să nu mai vorbim de zvonurile care îl înfățișează pe acesta cu rol decident în multe aspecte de țin de echipa națională și nu numai (refuz să cred acest lucru), în condițiile în care nu știu, nici în acest caz, care este specializarea dânsului.

După ce promite jocuri extraodinare, calificări, domnul Daum își arată limitările și duce echipa pe locul rușinos din clasamentul preliminariilor, într-o grupă unde cu excepția câtorva jucători de mare valoare, ceilalți sunt mult sub valoarea jucătorilor români.

Totodată se apropie cu pași repezi de cea mai proastă clasare a echipei naționale a României, în ierarhia FIFA.

Burleanu, după meciul cu Polonia de la București: „Nu o să fac o analiză a jocului. Trebuie să ne uităm în oglindă și să vedem ce e de făcut.

Avem nevoie de mai multe investiții, cote obligatorii și trebuie determinate cluburile să investează în copii și juniori.

Ați văzut că am băgat în dosarul de licențiere obligativatea de a investi 10% din transferuri în juniori. Trebuie să facem asta.”.

Face din nou o afirmație nefundamentată, în condițiile în care noțiunea de transfer „pe bani” nu prea există în Liga 1, cu mici excepții.

O altă problemă ce decurge din aceasta o reprezintă instabilitatea financiară a cluburilor, unde trebuie avută în vedere ordinea în care se plătesc datoriile în aceste cazuri?

Întreb, dacă au popriri ș.a., ce vor face cu acea cotă inaplicabilă?

Se vor crea niște situații nefavorabile, iar acest lucru nu este o soluție.

Odată cerută demisia selecționerului de majoritatea opiniei publice, domnul Burleanu vine cu referiri la mentalitatea românilor, numind „specific românesc” schimbarea prematură (în opinia dumnealui) a antrenorilor.

Să fim serioși, ai schimbat deja 2 antrenori în 3 ani și doar încăpățânarea sau frica de un nou rateu înainte de alegeri face să nu fie „3 din 3”.

Singura „mutare” bună pentru alegeri, indiferent de rezultate, întrucât timpul scurt până la alegeri poate fi folosit ca pretext, este cooptarea pe postul de selecționer a unui fost component al generației de aur.

Sunt sigur că la alegeri va folosi lozinci precum „avem proiecte în derulare sau neîncepute”..

Vin atunci cu întrebarea: de ce le ții la sertar??? răspunsul este simplu, ei doresc dacă se poate să fie din prima mandatul pe 20 ani și nimeni să nu îi conteste.

Nu putem să facem dintr-o federație propria afacere sau să facem lucruri doar de fațadă, dar vorba aceea, „dacă merge, merge”.