Creata de persa- II

CREATA DE PERSA- II-

Inca o fila de istorie zootehnica

Cu amabilitatea redactiei ziarului Rasunetul ,continui subiectul din episodul anterior referitor la istoria aparitiei varietatii de oi denumita Creata de Persa sau Creata Somesana.

Agronomul austriac Anton Zachar, scria in anul 1901 in cartea al carei titlu si editura le-am citat in episodul din numarul anterior al ziarului, ca dupa o destul de lunga perioada de importuri si incrucisari de proba, prin Legea Imbunatatirii raselor de animale -( Die Rindernverbesserung Gesetz)- adoptata de regimul imperial de la Viena la 13 iunie 1895 s-a impus inlocuirea treptata prin metisari de tip “absorbtie”,a tuturor raselor de animale putin productive dar “rezistente la intemperii si capabile sa traiasca in stare de semisalbaticie” cu rase perfectionate.In acest temei legal, in anul 1896 Landwirtschafts Ministerium Wien a acordat o suma de 5000 de florini administratiei regimentului de la Nasaud pentru a infiinta pe intregul sau teritoriu 30 de mici statiuni -(grajduri comunale)-cu armasari, tauri ,vieri si chiar berbeci de prasila.

Administratia fermelor coroanei aulice-(in subordinea careia era si oieria din Poiana Persa)-a fost populata atunci cu oi din rasele Costwold englez cu lana lunga, din varietatile alba si neagra, Leicester cu lana lunga, Wensleydale , Lincoln , Friza ,si Romney Marsh. .Din pacate, in cartea lui Anton Zachar nu scrie si cum au fost repartizate aceste rase intre fermele coroanei de la Poiana Persa, Milisauti, Voitinel, Tocmitura Vicovul de Jos sau Putila.Zachar pomeneste doar ca aceste rase au dat metisi foarte reusiti cu oi care proveneau din cresterile consangvine-(Innzuchtarten)- din tipurile autohtone,De Nasaud, De Soroca, De Ceahlau si De Sibiu .

Este curioas cum a denumit el varietatea de Sibiu ca fiind Weise Oberhermanstadische Zackelschafs . Pe oierii sibieni ii denumeste in carte Die Tzutzuianer , catalogandu-i ca fiind adevarati baroni incaltati cu opinci si-mbracati in piei de oaie netunsa, -(Echte Bergschaffers Graffen ,)- excelenti cunoscatori ai tuturor cararilor muntilor, adesea vorbitori ai unui dialect german ce poate fi inteles-(Befriedigendeutsches Dialekt), dar foarte sireti-( Sehr Stritzen Leute,)-si foarte diplomati raportat la nivelul lor limitat de instruire scolara.

Anton Zachar mai scrie intr-un alt capitol al acelei carti despre valahii din zona Orlat de deasupra Sibiului ca n-au putut fi nici supusi vreodata cu adevarat de sasii din Sibiu si nici convinsi sa accepte inregimentarea din partea coroanei de la Viena , DECAT DUPA CE li s-au garantat prin legi si patente imperiale drepturi si privilegii chiar mai mari decat pentru valahii nasaudeni ori pentru secui, in special transhumanta libera cu turmele inspre Walahia-(Tara Romaneasca de atunci)-si Rusia. Arata insa ca , dupa ce li s-au garantat aceste drepturi, mocanii sibieni au devenit una dintre cele mai serioase surse de informatii pentru politia secreta imperiala.Mai spune ca, dintre fii acestor “tzutzuianer,” daca sunt scoliti la Sibiu ori in imperiu se pot recruta diplomati deosebit de eficienti.Oare de pe unde se trag de bastina si astazi multi dintre diplomatii nostrii?? Nu cumva tot de prin acei “Tzutzuianeri”?

Alte surse istorice, cum ar fi spre exemplu “Descriptio Moldavie” a lui Dimitrie Cantemir ne spun despre oile de Soroca ca fiind mai lungi decat oile normale deoarece ar avea cate o pereche de coaste in plus.

Etnologii si etnografii romani pomenesc despre o insula de astfel de “ tzutzuianeri”, numiti ulterior si Mocani, in zona comunelor MOCIU si CEANU MARE – din jud Cluj. De altfel o parte a satului Mociu se numeste si astazi TURMESTI, deoarece era locuita in vechime de proprietarii de TURME de oi. De la un batran din comuna Mihail Kogalniceanu din jud. Constanta aveam sa aflu prin anul 1997 ca familia Onaca din zona Constantei , ar proveni –(cu vreo patru generatii in urma)- din comuna Ceanu Mare, jud. Cluj.

Revenind la vitele austriece, din Calendarul Granicerilor Nasaudeni din anul 1904, aflam ca noile rase de vite se dezvoltau mai bine chiar decat in tarile de bastina.Astfel rasa de vite Pinzgau si corciturile oilor locale cu oile englezesti se aclimatizasera perfect in zonele Ilvelor si Nasaudului, rasa Rotter Berner -(varietate veche a Simmentalului)-in comunele Morareni si Rusii Munti,iar rasa Bern -Siementhaler la Sieut si mai ales la Monor. Se pomeneste insa in acel calendar despre esecul aclimatizarii unui nucleu de vite -(nu se specifica numarul)-de rasa Algauer aduse prin Sindicatul minerilor din Rodna de la tzipzerii din Viseu, care “nu s-au mai tinut gonite”dupa ce-au fost aduse la Rodna.Se credea ca aceasta sterilitate ar fi din cauza minei de uraniu ,de la Valea Blaznei, din apropiere.Eu am doar cateva file -(capitolul numit despre economia poporana)- din acel calendar pe care am apucat sa le xerocopiez la xeroxul fostului CPL-(primul Xerox aparut in Bistrita)-dupa un original ce-l primisem imprumut de la regretatul istoric bistritean Boca Pompei in a carui casa familia mea a locuit o perioada.

Multe asemenea inscrisuri valoroase d.p.d.v. istoric mi-au mai trecut pe sub ochi din bibloteca unui domn profesor care se numea Lupu si-a murit cand eu eram prin clasa a patra,din biblioteca regretatului si bunului meu prieten -(desi eu eram copil iar dumnealui batran)-ing Grapini Eneas ori din biblioteca regretatului domn Theodor Ghitan. De-as fi avut eu atunci mintea mea de-acum….

Imi amintesc ca odata ,vizitandu-l pe “bunu Eneia” -(cum ii ziceam noi copii)-inginerului Grapini , la casa lui din barne rotunde vopsite in negru de dincolo de gara, amplasata exact in coltul de unde incepe zona industriala, i-am intalnit acolo pe “tata Litzi” cum ii spuneam copii fiind doctorului Grapini Licinius de la Sanepid fratele mai mic al lui “bunu Eneia” si pe domnul Theodor Ghitan. Provocati de curiozitatea mea pentru rasa Pinzgau , s-a infiripat intre ei o discutie din care eu am retinut ca sasii din districtul Bistritei cat au fost ei de falosi si de scoliti pe la Akerbauschule ,si-au importat primele efective mai mari de vite Simmenthal si Pinzgauer pe bani imprumutati fortat din banca numita “Aurora” de la Nasaud a granicerilor.

Exista riscul neaclimatizarii vitelor importate, iar sasii nu si-au permis sa-si riste proprii bani in acest scop.Dl. Ghitan spunea atunci ca dl Boca Pompei ar avea probe scrise despre asta, si ca acei bani nu s-ar mai fi recuperat de la sasi decat dupa vreo 28 de ani si-atunci printr-o smecherie a unui avocat care s-a numit Sioldea Victor ,care-ar fi luat un aconto de la sasi pe motiv ca le va livra cateva mii de metri cubi de cherestea ,iar cand a fost sa le livreze cheresteaua le-ar fi bagat sub nas inscrisurile prin care dovedea ca sasii nu-si restituisera datoria de la importul vitelor , cu 29 de ani in urma-(un an durase procesul).. Toate sunt file ale istoriei noastre comune.ale ardelenilor indiferent de nationalitate.

Din pacate , cvasimajoritatea specialistilor agricoli care ma barfesc pe din dos astazi si care au ajuns prin judetz sau oras doar pentru ca “aici au gasit servici”, n-au de unde sa stie asemenea aspecte. Si tare ma tem ca istoria-(fie ea si zootehnica)- uitata prea usor se va repeta sub o forma sau alta.Vom trai si vom vedea. Suntem doar martori sub vremuri cum spune tetea Ion al Blaganului -( Titieni pe numele de familie)-din Santioana de loc.

Ceea ce ma mahneste cel mai mult este faptul ca-n unele discutii profesionale colegii de meserie care habar n-au despre Creata de Persa , deoarece asta nu s-a format si n-a crescut pe la poarta Manasturului ori prin Copoul Iasului imi reproseaza ca aceasta n-ar trebui omologata -(dupa rautacioasa lor opinie)-ca varietate aparte a rasei Turcane intrucat de prin anii 1900 de cand s-au facut incrucisarile cu oile englezesti ar fi trecut un secol , si vreo 30 de generatii de oi.

In realitate domniilor lor –(din pacate toti sunt fosti PD-L-isti)-,le este indiferent daca taranii crescatori ai acestei varietati DIN JUDETUL NOSTRU, s-ar putea apropia ori nu de anumite subventii europene pt. salvarea si conservarea raselor rustice, dumnealor sunt invidiosi pe mine si le e frica ca nu cumva eu sa ies profesional cu doua-trei degete inaintea turmei de specialisti agricoli. Eu las si chiar invit pe oricine sa iasa inainte,sa se afirme, numai sa putem omologa si salva aceasta varietate de oi. Iar ‘’rautaciosilor” colegi de profesie, le sugerez doar sa reciteasca ceea ce scrie prin cursurile de Genetica Animala de nivel universitar despre formarea raselor naturale de animale sub influentza combinata dintre factorii naturali de mediu si selectia inconstienta -(uneori empirica)-facuta de crescatori de-a lungul generatiilor.

Pentru ca, adevarul gol-golut ne dovedeste ca nu noi inginerii zootehnisti am creeat Turcana de Sibiu ori Bala de Bistrita ci niste ciobani care se pot oricand numi Branga, ori Vonica, ori Zavoian, ori Cioroianu, ori Ciortea , ori Onaca, ori Cacau ori Turculetz,ori Campeanu, ori Lup-(Ocnitzanul)-ori Gordon -(al baronului),ori Creta,-(Shoganu)- ori Precupeanu, ori Bucila-(Rosu)- ori Bartes,ori Matei , ori Tamasoi, ori Mihalca, ori Tinis-(Ferfeneag), ori Oltean -(Marcus)-ori Stir-(Brezanu)- si multi multi altii care n-au diplome de ingineri zootehnisti .Toti acestia s-au nascut la oi si traiesc de generatii intregi din si pentru oi, pe cand multi dintre noi inginerii zootehnisti “ aici am gasit servici”.

Spre edificarea celor care intr-adevar “au ochi” si suflet pentru oaie am postat in continutul articolului cateva poze cu oi din rasele englezesti cu lana lunga care-au contribuit candva la formarea Cretei de Persa , nu de alta dar de vreo doua decenii a cazut si zidul virtual - (informatic) - al Berlinului , numai ca multi dintre specialistii nostrii agricoli nu si-au dat seama de asta pana acum.Si-apoi ca sa pricepi ce vezi dincolo de zidul cazut mai trebuie sa stii cate un pic de germana scrisa cu ori fara careactere gotice, ori un pic de franceza, ori de spaniola, macar cam atat cat scria Anton Zachar cu 100 de ani in urma in cartea lui ca stiau in vremea lui “Die Tzutzuianer Bergschaffers” adica ciobanii transhunanti din Marginimea Sibiului.Iar ciobanii nostrii invata foarte usor,mai ales limbile care “de la Ram se trag”, -(ca tot neamul nostru)-,dovada ca-s mai multi cei care acum ingrijesc oile ori culeg capsunii,ori zidesc case prin tarile de dincolo de zidul cazut decat specialistii agricoli cu diplome universitare ,care “doar aici in tara au gasit servici”.

Cu cea mai distinsa consideratie pentru toti cititorii

Ing. Zootehnist si Licentiat in Drept, Doctorand in Agronomie

Andron Traian Ioan