Criminologie
Yüklə 1,93 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- EUROPA: MIGRAȚIA NAȚIONALĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ CĂTRE ORAȘE
- Europa: migratia CĂTRE „GLOBAL CITIES ”
- Migrația către „Secondary cities”
- MIGRATIE SI CRIMINALITATE
- MIGRAȚIE, CRIMINALITATE ȘI SIGURANȚĂ PERSONALĂ ÎN ORAȘELE EUROPENE
- MIGRAȚIE ȘI CRIMINALITATE ÎN GERMANIA ȘI MAREA BRITANIE
- B, Foreigners commit fifth of crime in London
- OMUCIDERI ȘI SINUCIDERI ÎN ROMÂNIA. DATE STATISTICE ȘI PREYENTARI MEDIA HOMICIDE SUICIDES IN ROMANIA. STATISTICAL DATA AND MEDIA REPRESENTATIONS
MIGRAȚIE, CRIMINALITATE ȘI SIGURANȚĂ PERSONALĂ ÎN MARILE ORAȘE EUROPENE 
Ecaterina Balica Cercetător științific II Institutul de Sociologie al Academiei Române Rezumat Lucrarea de față aduce în discuție relația dintre migrație, criminalitate și siguranță personală în cele mai mari aglomerări urbane din Europa. Analiza pornește de la informațiile furnizate de către cele mai recente rapoarte internaționale privind: 1) migrația internațională (A.T. Kearney Global Cities Index 2015 și A. T. Kearney Global Cities Outlook 2015), 2) evaluările referitoare la criminalitate și siguranță personală în mediul urban (The Economist Intelligence Unit The Safe Cities Index 2015) și 3) datele statistice publicate în unele țări europene. Abstract The present paper brings into discussion the relationship between migration, criminality and personal safety in the most crowded cities from Europe. The analysis starts from the information supplied by the latest international reports regarding: 1) international migration (A.T.Kearney Global Cities Index 2015 and A. T. Kearney Global Cities Outlook 2015), 2) evaluations regarding criminality and personal safety in the urban environment (The Economist Intelligence Unit The Safe Cities Index 2015) and 3) statistical data published in some European countries. Introducere Analiza literaturii de specialitate a evidentiat existența a două mari directii de cercetare privind migratia: 1) studii si cercetări care abordeaza problematica migratiei la nivel international, regional si national și 2) studii si cercetări care analizează efectele migratiei la nivelul oraselor. Indiferent de nivelul la care au fost realizate studiile (international, national sau oraș), acestea abordeaza aspecte economice, sociale si politice generate de migratia internatională (din zonele de conflict catre zonele care nu au fost afectate de conflicte, din zonele mai putin dezvoltate economic catre tarile mai dezvoltate), de migratia intrastatală (din zonele sărace către zonele dezvoltate) sau de migratia rural-urban (îndeosebi către orasele mari si orașele “global cities”). Aceeași situație este întâlnită și în cazul studiilor privind relația dintre migrație și criminalitate/violență. Unele studii abordează un tip de violență/infracțiune și îl pun în relație cu statutul de imigrant al victimei/agresorului la nivel national sau regional (Lyons et al. 2013; Baker et al. 2013; Perez, 2012). Alte studii analizează relația dintre imigrație și criminalitate/violență la nivel urban sau local (Ferraro, 2015; Harris&Feldmeyer, 2015; Nunziata, 2014; Castellanos, 2006). Studiul de față îsi propune să aducă în discuție relația dintre migrația către orașele europene și criminalitatea din orasele respective. Întrucât la momentul elaborării acestui articol informațiile pe care le-am avut la dispozitie nu mi-au permis să corelez un anumit tip de migrație (economică, politică, migratie circulatorie, migratie pe termen lung) cu nivelul criminalității comise de anumite tipuri de imigranti din spațiul European, trebuie să fac câteva precizări privind termenii utilizați pe parcursul acestui studiu. Voi folosi termenul migranți pentru a desemna toate persoanele care au migrat dintr-o zonă în alta, indiferent de motiv sau de zona din care sau către care au migrat. Altfel spus, migrantul este persoana care a fost implicată în următoarele tipuri de migrație:
Pe de altă parte, voi folosi termenii migrație internațională, migranti internaționali sau imigranti pentru a desemna persoanele care au migrat dintr-o țară în alta, indiferent de motivul pentru care au migrat (din motive economice, politice, conflicte armate). EUROPA: MIGRAȚIA NAȚIONALĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ CĂTRE ORAȘE Actele de violență comise recent de către imigranți (din prima sau a doua generație) în marile orașe europene au adus în atenția cercetătorilor (criminologilor si sociologilor) teme de reflecție care nu s-au bucurat de prea mare interes în ultimii ani. Este vorba despre problematica imigranților din orașele europene. Tema a fost studiată doar de unii specialiștii care analizau problematica dezvoltării orașelor în condițiile globalizării (specialiști din domeniul sociologiei urbane, sociologiei migrației, geografiei umane, stiințelor politice) și care au atras atenția asupra creșterii interesului migranților internaționali pentru orașe (Skop and Menjivar 2001; Clark & Blue, 2004; Benton-Short et al, 2005; Price & Benton-Short, 2007) și asupra efectelor migrației la nivelul orașelor gazdă (Price & Benton-Short, 2007). Migrația internațională a afectat în mod diferit orașele lumii. Price și Bern-Short (2007) au evidențiat în analizele faptul că numărul imigrantilor din unele orașe ale lumii și țările de origine a migrantilor au fost diferite chiar și în cazul orațelor de tip global cities. Analiza realizată de către cele două autoare a arătat că 19 orașe ale lumii (din cele 145 de orașe analizate) aveau peste 1 milion de imigranti fiecare, iar dintre aceste orașe 3 erau din Europa: Londra, Paris si Moscova (Price & Benton-Short, 2007:108). Alte 30 de orașe europene se regăseau pe lista orașelor cu peste 100.000 de imigranti, “fiecare țară din vestul Europei avea cel puțin un oraș mare afectat de imigrație, în timp ce Germania, Franța și Marea Britanie aveau câteva orașe afectate de migrație“ (Price & Benton-Short, 2007:109). Pe de altă parte, analiza datelor referitoare la populația orașelor și a datelor privind imigrantii a arătat că printre primele 25 de orașe ale lumii afectate de migrație s-au numărat și unele orașe europene (vei Tabelul 1). Tabel 1. Top 25 de orașe în funcție de ponderea imigrantilor 
Sursa: Price Marie&Benton-Short Lisa, 2007, Immigrants and world cities: from the hyper-diverse to the bypassed, GeoJurnal, 68:112 Londra și Paris erau încă din 2007 două orașe în care numărul imigranților depășise 1 milion. Londra a fost inclusă chiar și în topul celor 25 de orașe cele mai afectate de migrație (vezi Tabelul 1), numărul imigranților din acest oraș fiind de 1.940.390 imigranti (27%) (Price&Benton-Short, 2007:112). Situația Parisului a fost diferită, numărul imigranților a fost de 1.081.611 imigranti, fapt pentru care a intrat în topul celor 25 de orașe destinație a migrantilor (Price&Benton-Short, 2007:109). Ponderea imigranților în totalul populației Parisului nu era însă la fel de mare ca în cazul orașelor intrate în topul celor mai afectate de migrație (Idem: 112). În schimb, deși numărul imigrantilor care au intrat în Amsterdam si Frankfurt a fost cu mult mai mic decât numărul imigrantilor care au intrat în Paris sau Londra, ponderea imigrantilor a fost mai mare (vezi Tabelul 1). Fluxurile migrației internaționale au continuat să se concentreze către orașele lumii. Raportul 2015 al Organizatiei Internationale pentru Migratie aduce informații recente privind orașele cele mai afectate de migratie. Cele 88 de orase incluse pe harta Organizației Internationale pentru Migrație au fost ierarhizate in functie de numarul populatiei oraselor astfel: mega orașe (peste 10 milioane de locuitori), orașe mari (5-10 milioane), orașe medii (1-5 milioane) si orașe mici (până la 1 milion de locuitori)(UN-DESA, 2014)(Vezi Figura 1). În Europa, 15 orașe au fost destinația imigrantilor, iar dintre acestea 3 erau orașe de tip mega cities (Londra, Paris si Moscova), 2 orașe mari (Madrid si Milano) (International Organization for Migration, 2015). Remarcăm si de această dată aceleași trei orașe de tip global cities/mega cities afectate de migrație deși, între studiul lui Price&Benton-Short (2007) și raportul Organizației Internaționale a Imigrației (2015), este o distanță de opt ani. Figura1 
Sursa: International Organization for Migration, 2015, World Migration Report 2015: Migration and Cities: New Partnerships to manage Mobility, Imprimerie Courand et Associes, p. 12 Europa: migratia CĂTRE „GLOBAL CITIES” Analiza fluxurilor migratorii a evidențiat faptul că migranții preferă să se stabilească în marile aglomerări urbane, situație care a dus la concentrarea a unei părți importante din populația globului în mediul urban (50% - UN – DESA, 2014). Conform statisticilor Organizației Națiunilor Unite, “aproximativ 3 milioane de oameni se deplasează către orașe în fiecare săptămână” (UN-Habitat, 2009). Printre orașele de destinație a migranților se numără, în primul rând, orașele de tip global cities. Orașele de tip global cities sunt orașele care au o populație de peste 10 milioane de locuitori (UN-DESA, 2014). Dincolo de acest criteriu legat de mărimea populației, în literatura de specialitate apar și alete elemente definitorii pentru orașele global cities. Printre criteriile de evaluare folosite pentru definirea ca oraș de acest tip se numără: nivelul de dezvoltare al afacerilor, capitalul uman, schimbul de informații, cultura și implicarea politică (Global Cities Index 2015). Datorită rolului important pe care il au în economia mondială, a fost foarte ușor pentru aceste orașe să atragă investitori. Interesul investitorilor a dus la dezvoltarea orașelor intr-un ritm alert, fapt care a favorizat creearea unui număr mai mare de locuri de muncă. Migrantii economici, dar si cei care au migrat din alte considerente, interesați să găsească locuri de muncă bine plătite au fost atrași de ofertele de muncă din orașele de tip global cities. Treptat s-a ajuns astfel la o creștere a ponderii imigranților în totalul populatiei din aceste orașe. Dincolo de ponderea pe care migranții o reprezintă în totalul populației marilor orașe, trebuie apreciată și contribuția migranților la dezvoltarea orașelor (Sassen 2002). Orașele europene au devenit tot mai importante în ierarhia mondială a oraselor de tip “global cities”. Analiza realizată de firma de consultantă AT Kearney in 2016 a evidentiat faptul că 7 orase europene se afla in topul celor 25 de orase de tip global cities ale lumii. AT Kearney a inclus în analiza 125 de orase din intreaga lume. Aceste orase au fost ierarhizate în raport cu o serie de indicatori care au permis elaborarea a doi indici: Global Cities Index (care evalueaza starea oraselor la momentul analizei) si a Global Cities Outlook (evalueaza potentialul viitor al oraselor). Pentru realizarea Global Cities Index, specialistii de la AT Kearney au avut in vedere o serie de 27 de indicatori grupati în 5 dimensiuni: afacerile, capitalul uman, schimbul de informatii, experienta culturală si implicarea politica. Prognozele privind cele mai importante orașe de tip global cities în următorii ani arată că mult mai multe orașe europene vor intra în topul celor 25. Cel puțin acestea sunt estimările făcute de Global Cities Outlook. Global Cties Outlook este un indice realizat pornind de la 13 indicatori structurati pe 4 dimensiuni: bunastarea personală, economia, inovatia si guvernanța (AT Kearney 2016). Dat fiind diferentele dintre modul in care acesti doi indici au fost construiti, ierarhiile corespunzatoare celor doi indici difera. Astfel, conform Global Cities Index, locul 1 in topul celor 25 de orase este ocupat de către Londra. Paris, Madrid, Berlin si alte cinci orase din Europa se numara printre primele 25 de orase de tip global cities (vezi Diagrama 1).
Sursa: A. T. Kearney, Global Cities Index 2016, https://www.atkearney.com/research-studies/global-cities-index/current-research-detail Conform Global Cities Outlook 2016, primul oras in topul 25 este San Francisco. Londra ramane cel mai bine pozitionat oras european, dar se afla pe locul 4. Alte 9 orase europene au fost incluse in topul GCO. Am putea spune ca indiferent de indicele pe care il avem in vedere, exista 8 orase/10 orase europene care sunt printre primele 25 din lume. Este interesant faptul ca exista unele orase care in mod traditional se afla in topul celor 25 (Londra Paris, Berlin, Amsterdam, Bruxelles) dar si orase pentru care prognozele par sa fie pozitive. Printre orasele care par sa fie viitoarele orase global cities top 25 se numara si Stokholm, Munchen, Zurich, Geneva si Copenhaga (vezi Diagrama 2). Datorita modului lor rapid de dezvoltare ele se pozitioneaza printre cele mai atractive orase de tip global cities pentru mediul de afaceri si investiile internationale. Diagrama 2 Top 25 orase – Global Cities Outlook 
Sursa: A. T. Kearney, Global Cities Index 2016, https://www.atkearney.com/research-studies/global-cities-index/current-research-detail Orașele global cities au fost afectate în mod diferit de fluxurile migratorii. În Europa, printre orașele cele mai afectate de migratie se numără si câteva orașe de tip global cities. Dacă punem față în față datele furnizate de Global Cities Index, Global Outlook Index și datele Organizației Internaționale a Migranților observăm că șase orașe europene de tip global cities au o ponderea a migranților de peste 20% (OIM, 2015)(vezi Diagrama 3). Dintre orașele europene cu o pondere însemnată a migranților pe primul loc se situează Bruxelles (62%), iar pe locul doi se plasează Londra (37%)(Organizatia Internatională a Migrantilor, 2015). În alte patru orașe global cities (Amsterdam, Paris, Stockholm și Madrid) ponderea migranților internaționali reprezintă între 28-20% din populație (Organizatia Internatională a Migrantilor, 2015)(Vezi Diagrama 3) Diagrama 3
Sursa: International Organization for Migration, 2015, World Migration Report 2015: Migration and Cities: New Partnerships to manage Mobility, Imprimerie Courand et Associes, p.39 Migrația către „Secondary cities” Raportul Organizației Internaționale pentru Migrație menționa faptul că fluxurile migranților internaționali s-au orientat în ultimii ani îndeosebi către: global cities, secondary cities, orașele depopulate și zonele rurale (2015). Am arătat în secțiunea anterioară rezultatul migrației către global cities. Voi încerca să prezint pe scurt în cele ce urmează câteva aspecte legate de migrația către “secondary cities” (populatie între 500.000 si 3 milioane de locuitori -OIM, 2015) și noile centre urbane vizate de fluxurile migratorii. Specialistii discută despre orașe spre care se deplasează în mod traditional migrantii si noile orase către care se deplasează fluxurile migratorii naționale si internationale (OIM, 2015). Așa cum reise din Figura 2, noile centre vizate de migranti sunt pozitionate și în spațiul european. Dacă centrele traditionale erau situate mai degraba in țările din vestul, centrul si sudul Europei, observam o crestere a interesului pentru orașele din sud-estul Europei (vezi Figura 2). Este vorba doar despre o tendință de folosire a orașelor din sud-estul Europei ca orașe de intrare sau tranzitare în drum spre marile orașe din celelalte zone ale Uniunii Europeane. Figura 2
Sursa: International Organization for Migration, 2015, World Migration Report 2015: Migration and Cities: New Partnerships to manage Mobility, Imprimerie Courand et Associes, p.37 MIGRATIE SI CRIMINALITATE Imigranții au generat din partea populației din tările europene gazdă reacții diferite. Unii dintre membrii comunităților gazdă care au beneficiat de pe urma imigranților (i-au folosit ca mana de lucru ieftină) au profitat de situație si si-au dezvoltat afacerile sau si-au rezolvat problemele generate de lipsa fortei de muncă din unele sectoare. Alții, mai ales după criza economică recentă, și-au exprimat nemulțumirea față de faptul că își pierd locurile de muncă în favoarea imigrantilor dispuși să lucreze in condiții grele și pentru salarii mai mici. Imigrația a fost preluată ca temă pentru discursuri și de către politicienii din țările afectate de migrație. Unii dintre ei au preferat să atragă atenția asupra consecințelor negative ale imigrației și au evidențiat relația dintre creșterea criminalității și imigrație. Această idee a fost surprinsă și de către unii cercetători europeni interesați de problematica imigranților din spațiul European. Castellanos atrăgea atenția asupra faptului că majoritatea italienilor asociau creșterea criminalității cu prezența imigranților în țara lor, iar această opinie a italienilor a fost rezultatul modului în care media italiană a prezentat imigranții (2006: 33-34). Întrucât discursurile politicienilor/cetățenilor/jurnalistilor au vehiculat frecvent ideea criminalității crescute în comunitățile care au un număr mare de imigranți, cercetătorii au încercat să verifice această ipoteză. Puține au fost însă studiile din spațiul European care au abordat relația dintre criminalitate si imigrație (Bell et al, 2010; Nunziata, 2015). Situația a fost ușor diferită în cazul studiilor care au pus în relație statutul de imigrant și expunerea la actele de violență a femeilor. Mai multe studii din spațiul European au atras atenția asupra violenței împotriva femeilor imigrant (Perez, 2012; Vives-Cases et al, 2009, 2014). Interesul cercetătorilor europeni pentru acest subiect a devenit însă mai pregnant după atacurile teroriste din 2015 petrecute în Paris. Confruntarea Europei cu noul val de migranti/refugiati, mai ales în 2015, a readus în discursurile publice corelatia dintre migranti/refugiati și criminalitate. Refugiatii/migranții au fost asociati cu teroristii dar și cu infractorii. Stirea publicată de presa germană, preluată rapid de toată presa internațională, conform căreia refugiatii/migranții au comis mai multe agresiuni sexuale asupra unor locuitoare din Köln (Germania) a întreținut discuțiile despre pericolul pe care-l reprezintă migranții pentru comunitatea europeană, în general, și pentru comunitățile afectate direct de fluxul migranților. MIGRAȚIE, CRIMINALITATE ȘI SIGURANȚĂ PERSONALĂ ÎN ORAȘELE EUROPENE Datele statistice privind infractiunile comise de imigranți sunt dificil de accesat în multe țări europene. Din acest motiv, am decis să includ în cadrul acestei secțiuni și informațiile publicate în raportul The Economist Intelligence Units The Safe Cities Index 2015. The Safe Cities Index 2015 este un raport elaborat de către departamentul Intelligence al ziarului The Economist. Raportul aduce în discutie rezultatele evaluării unui număr de 50 de orașe din întreaga lume. Evaluarea se face cu ajutorul unui indice care include 19 indicatori cantitativi și 25 de indicatori calitativi (The Safe Cities Index 2015: 36-37). Indicatorii au fost grupați în patru categorii tematice: securitate digitală, securitatea sănătății, siguranța infrastructurii și siguranță personală. Specialiștii din Departamentul Intelligence al ziarului The Economist au ales 50 de orașe din întreaga lume și au analizat indicatorii cuprinși în cele patru dimensiuni. Orașele au fost selectate în funcție de poziționarea lor geografică și de accesibilitatea datelor privind indicatorii analizați (The Safe Cities Index 2015: 1-10) Specialiștii de la The Economist au pornit de la ideea conform căreia “personal safety exprimă siguranța cetățenilor în raport cu furturile și violența” (The Cities Index 2015:39). Printre indicatorii inclusi în categoria personal safety s-au numărat: „nivelul de implicare al politiei, patrulele comunității, datele privind criminalitatea stradală, măsurile de securitate private, legislatia privind armele de foc, riscurile legate de stabilitatea politică a țării din care face parte orașul analizat, criminalitatea violentă, consumul de droguri, nivelul corupției, activitatea bandelor, frecventa atacurilor teroriste, siguranța femeilor și sentimentul de securitate al locuitorilor” (The Economist Intelligence Unit, 2015:39). Dacă confruntăm rezultatele analizei celor mai sigure orașe ale lumii si ale analizelor privind orasele afectate de migrație observăm că printre orașele cele mai sigure, în 2015, se numără și orașe care aveau o pondere ridicată a imigranților. Este cazul orașelor Bruxelles si Paris, două orașe care, așa cum am arătat în secțiunile anterioare, aveau un număr mare de imigranți. Evenimentele care au avut loc la sfârșitul anului 2015 (Paris) și la începutul anului 2016 (martie Bruxelles) au arătat însă vulnerabilitatea lor în fața actelor de violență gravă comise de imigranți. Figura 3 The Economist: The Safe Cities Index 2015 
Sursa: The Economist Intelligence Unit, The Safe Cities Index: Assessing urban security in the digital age, 2015: 3 Printre primele zece orașe europene care asigura în 2015 un grad ridicat de siguranță persoanelor se numărau și orașe din Marea Britanie și Germania. Este vorba despre Londra (locul 5) și Frankfurt (locul 6). Întrucât Marea Britanie și Germania au avut în ultimul timp atitudini diferite față de problematica imigranților am decis să aduc în discuție câteva informații privind criminalitatea imigranților din cele două țări. Acolo unde datele mi-au permis, am inclus și informații privind criminalitatea comisă de migranți în orașele germane sau britanice. MIGRAȚIE ȘI CRIMINALITATE ÎN GERMANIA ȘI MAREA BRITANIE Până la actele de violență circumscrise terorismului, atunci când se discuta despre criminalitatea imigranților erau evidențiate mai mult infractiunile de trafic de persoane, furturile, tâlhăriile, violurile și omorurile. După evenimentele din ultimul timp, dezbaterile privind implicarea migranților în comiterea de infracțiuni contra proprietății (furturi) și a unor infracțiuni contra persoanei au fost puse în umbră, pentru scurt timp, de cele referitoare la actele de terorism. Deși discuțiile din spațiul public se concentrează aupra temei atacurilor teroriste, remarcăm faptul că datele statistice privind infracțiunile comise de imigranti au început să fie mai vizibile în țări precum Germania sau Marea Britanie. GERMANIA Germania este cunoscută la nivel european, dar nu numai, pentru poziția sa de deschidere și acceptare a fluxurilor migranților. Declarațiile reprezentanților acestei țări au încurajat migranții internaționali să se orienteze către destinații din această țară. Mesajele transmise prin intermediul media au fost, pe parcursul ultimului val de migranți din Europa, în marea lor majoritate pro-migranți. Evenimentele din preajma sărbătorilor de iarnă (2015) petrecute în orașul Köln au schimbat însă perspectiva de abordare a problematicii migranților, cel puțin de către jurnaliști. Treptat, media a devenit interesată să aducă în atenția publicului informații privind criminalitatea comisă de migranți, analizele jurnaliștilor fiind din ce în ce mai des fundamentate pe datele statistice și informațiile incluse în rapoartele poliției din această țară. Astfel, dintr-un articol publicat recent de către Kern (2016) am aflat că numărul infractiunilor comise de imigranti în anul 2015 a fost de 208.344 infractiuni (Kern apud Bild). Datele statistice publicate în cadrul altui articol recent aratau că numărul infracțiunilor comise de imigranți a fost mai mare decât cel menționat de Kern (de altfel autorul și-a exprimat îndoiala că acela ar fi numărul real de infracțiuni comise de imigranți în 2015). Kassam și Tomlinson (23 May 2016) evidențiau faptul că ultimul raport al poliției (Polizeiliche Kriminalstatistik 2015) a indicat un număr de 402.741 de infracțiuni comise de imigrantii din Germania. Raportul Criminalitatea in contextul Imigratiei (Kriminalitat im Kontext von Zuwanderung) citat de Kern (2016) aduce unele informatii despre criminalitatea imigrantilor din 13 state germane (din 16 câte are Germania). Conform acestui raport “majoritatea infractiunilor au fost comise de migranti din: Siria (24%), Albania (14%), Kosovo (14%), Serbia (11%), Iraq (9%), Eritrea (4%), Macedonia (4%), Pakistan (4%) si Nigeria (2%)”(apud Kern, 2016). Mai multe informații despre criminalitatea imigranților din Germania ne dau Kassam și Tomlinson (23 May 2016). Din materialul lor aflăm că există o diferențiere între grupurile de non-germani în raport cu tipul de infracțiune comise. Sirienii sunt cunoscuți pentru agresiunile împotriva altor imigranți (2015: 3.186 infracțiuni), albanezii comit în special furturi (2015: 6.689 infracțiuni), algerienii comit furturi (5.611) și trafic de droguri (976)(Ibidem). Ponderea infracțiunilor comise în Germania de către persoanele cu cetățenie străină/non-germani a fost estimată pentru anul 2015 la aproximativ o treime din totalul infracțiunilor înregistrate în timp ce ponderea infracțiunilor comise de imigranții ilegali și solicitanții de azil a fost mai mică de 10% (Kassam și Tomlinson, 23 May 2016). Printre infracțiunile cele mai frecvent comise în Germania de către persoanele cu cetatenie străină se numără furturile de buzunare și furturile de poșete (75.7% din totalul acestor infracțiuni au fost comise de non-germani)(Ibidem). Imigranții ilegali și solicitantii de azil au comis 34% din furturile din buzunar si furturile de poșete (vezi Diagrama 4)( Kassam și Tomlinson, 23 May 2016). Analiza datelor incluse în statisticile poliției din Germania prezentate în Diagrama 4 evidențiază faptul că infracțiunile comise de persoanele cu cetățenie străină (imigranți legali și ilegali, solicitanți de azil) reprezintă o pondere importantă din totalul infracțiunilor de furt (din buzunare, de poșete, din magazine), tâlhărie și a infracțiunilor incluse în sfera criminalității violente. Diagrama4 Ponderea infracțiunilor comise în Germania de către “non-germani”, imigranti ilegal și solicitanții de azil
Sursa: Breitbart London apud KASSAM Raheem& Tomlinson Chris, 2016, Report: Migrants committing disproportionately high crime in Germany while media and Govt focus on “far right” thought crimes, 23 mai 2016, http://www.breitbart.com/london/2016/05/23/germany-registers-surge-crimes-right-wing-radicals/ Notă: Roșu: imigranții ilegali si refugiatii; Roz: cetățenii străini – non-germani În acest context, orașele turistice din Germania par să fie cele mai afectate de infracționalitatea imigranților. Poliția din Hamburg anunța că anual sunt furate în Hamburg 20.000 de poșete (în medie 55 pe zi), 90% dintre ele fiind furate de către tineri (20-30 de ani) din Africa de Nord sau Balcani (Kern, 2016). Un alt oraș german se confruntă cu o rată mare a furturilor din buzunare este Stuttgart, în timp ce poliția din Dresda se confruntă cu un număr ridicat de imigranți (Algeria, Maroc, Tunisia) care comit furturi din buzunare si vând droguri (Ibidem). MAREA BRITANIE Marea Britanie a devenit din ce în ce mai mult cunoscută pentru modul în care a inclus printre temele de discuție publică a problematicii imigranților din această țară. Decizia britanicilor de a ieși din Uniunea Europeană a fost fundamentată și de un argument care făcea referire la dorința de a limita migrația către această țară. Discursurile politicienilor PRO-Brexit au inclus problematica imigranților și au atras atenția asupra riscurilor pe care le ridică prezența imigranților în Marea Britanie. De altfel, pentru britanici acest tip de discurs nu a fost o noutate, media din această țară aducea frecvent în discuție date privind criminalitatea imigranților (îndeosebi a migranților din sud-estul Europei). Analiza informațiilor privind relația dintre migrație și criminalitate în Marea Britanie evidențiază prezența a două tendințe. Pe de o parte, jurnaliștii aduc în discuție criminalitatea migranților și indică creșeterea numărului migranților implicați în comiterea unor infracțiuni. Pe de altă parte, există un interes ridicat al mediului academic de a analiza criminalitatea migranților și a identifica eventuala corelație dintre migrație și criminalitate. Pentru unele tipuri de infracțiuni, reprezentanții mediului academic au reușit să dea răspunsuri riguros fundamentate, pentru alte tipuri de infracțiuni analizele sunt încă în stadiu de ipoteze. O cercetare recentă a specialiștilor din această țară a încercat să evidențieze relația dintre migrație și infracțiunile contra proprietății din perioada 1983-2011. Analiza longitudinală realizată de Bell&Machin (2013) a evidențiat faptul că pe măsură ce numărul imigranților din Marea Britanie a crescut, numărul infracțiunilor contra proprietății a scăzut (vezi Diagrama 5). Diagrama 5 
Sursa: Bell B&Machin S., 2013, The Migration Observatory Oxford at Oxford University www.migrationobservatory.ox.ac.uk, p. 4 Londra, orașul de tip global cities cel mai frecvent dat ca exemplu al modului în care a reușit să se impună pe piața internațională, a fost și continuă să fie destinația favorită a imigranților. Așa cum arătam și în secțiunile anterioare, în Londra ponderea imigranților a ajuns la 37% din totalul populației (OIM, 2015). De aici și interesul specialiștilor de a analiza relația dintre criminalitatea din acest oraș și statutul de imigrant/non-imigrant al persoanelor care comit infracțiuni. Jurnaliștii britanici au discutat frecvent problematica criminalităților imigranților din capitala britanică. Jurnaliștii Harper și Leapman (2007) arătau că una din cinci infracțiuni comise în Londra a fost înregistrată ca având ca autor un imigrant. Mai mult, “o treime dintre agresiunile sexuale și jumătate dintre fraudele înregistrate în Londra” au fost comise de persoane de altă cetățenie decât cea britanică (Harper și Leapman, 2007). Polonezii și românii au fost printre grupurile de imigranți menționate ca fiind cele mai active atunci când este vorba despre criminalitate (vezi Diagrama 6).
Sursa: Harper T and Leapman B, Foreigners 'commit fifth of crime in London' , The Telegraph, 23 Sep 2007, http://www.telegraph.co.uk/news/uknews/1563890/Foreigners-commit-fifth-of-crime-in-London.html De altfel, presa britanică este plină de informații și analize mai mult sau mai puțin riguroase privind criminalitatea imigranților, în special a imigranților români. Puține au fost articolele de presă care au realizat analize fundamentate pe datele statistice ale Poliției Metropolitane. Dintre acestea amintim articolul lui Katy Long (2015) care atrăgea atenția asupra discrepanțelor dintre informațiile vehiculate în presa britanică referitoare la infracționalitatea românilor. Long infirma astfel asocierea imigranților români cu numărul mare de infracțiuni informatice (conform Full Fact 2013, românii au comis 92% din furturile din ATM-uri). Autoarea aducea ca argument statisticile Poliției Metropolitane conform cărora ponderea românilor imigranți a fost de 5.8% în 2012 (Long, 2015) Pe de altă parte, studii recente realizate de către specialiștii interesați să identifice relația dintre imigrație și criminalitate au evidențiat că nu există o corelație semnificativă între criminalitate și imigrație în perioada 2001-2011(Jaitman&Machin, 2013). Jaitman și Machin au introdus în analiză date statistice oficiale privind criminalitatea din Marea Britanie și Londra, dar și date privind criminalitatea violentă și infracționalitatea contra proprietății. Rezultatele studiului lor au arătat că nu exista o relație semnificativă între criminalitate și imigrație (Ibidem). Concluzii În mod traditional, fluxurile migratorii internaționale s-au concentrat în zona orașelor europene de tip global cities. Specialiștii atrag atenția asupra unei tendințe a fluxurilor migratorii de a se orienta către centre urbane mai mici (secondary cities sau orașe depopulate), orașe ale căror autorități locale nu sunt pregătite să facă față valurilor problemelor ridicate de integrarea migranților. Dacă autoritățile orașelor de tip global cities europene au găsit resursele necesare elaborării și implementării unor strategii de prevenire a criminalității în general și a infracționalității imigranților în special, reprezentanții orașelor mai mici încearcă să se adapteze din mers. Studiile realizate până în prezent în Europa au evidențiat faptul că nu există o relație directă între imigrație și criminalitatea din țările/orașele cu o pondere ridicată a imigranților. Cu toate acestea, discursurile jurnaliștilor și ale politicienilor continua să susțină ideea corelației dintre imigrație și criminalitate, fapt care a dus la multiplicarea acțiunilor de hate crime și a reacțiilor anti-imigranți. Evenimentele din ultimul an, atacurile teroriste din marile orașe europene îndeosebi, au dus la intensificarea discursurilor anti-migrație și au relansat ideea relației dintre criminalitate și imigrație. Rămâne ca studiile viitoare să evidențieze prezența/absența unei relații între migrație și criminalitatea din orașele în care există comunități de imigranți. Aceste analize vor fi realizate în condițiile în care marile orașe europene și-au arătat vulnerabilitatea în fața unui tip de violență dificil de controlat și prevenit, atacurile de tip terorist. BIBLIOGRAFIE BARIGAZZI, Jacobo, 2016, 5 European cities on the migration frontline, 9 Februarie/2016 The POLITICO, http://www.politico.eu/article/5-european-cities-migration-frontline-munich-gdansk-utrecht-barcelona-tampere/ BAKER, Sally-Ann, Iolo Madoc-Jones, Odette Parry, Emily Warren, Kirsty Perry, Karen D, Roscoe and Richard Mottershead, 2013, More sinned against than sinning? Perceptions about European migrants and crime, Criminology and Criminal Justice, 13(3) 262–278 DOI: 10.1177/1748895812455529 BELL B&MACHIN S., 2013, The Migration Observatory Oxford at Oxford University www.migrationobservatory.ox.ac.uk BELL, Brian & Stephen Machin and Francesco Fasani, 2010, Crime and Immigration: Evidence from Large Immigrant Waves, London School of Economics and Political Science, Centre for Economic performance BENTON-SHORT, L. M., Price, M., & Friedman, S. (2005). Globalisation from below: Ranking world cities. International Journal of Urban and Regional Research, 29(4), 945–995. BUNDESMINISTERIUM des Innern, Polizeiliche Kriminalstatistik, 2015 http://www.bmi.bund.de/SharedDocs/Downloads/DE/Broschueren/2016/pks-2015.pdf?__blob=publicationFile CASTELLANOS Erick, 2006, Migrant Mirrors: The Replication and Reinterpretation of Local and National Ideologies as Strategies of Adaptation by Foreign Immigrants in Bergamo, Italy, American Behavioral Scientist, 50(1), 27-47, DOI: 10.1177/0002764206289653 CLARK, W., & Blue, S. (2004). Race, class and segregation patterns in U.S. immigrant gateway cities. Urban Affairs Review, 39(6), 667–688 DEMOGRAPHIA. World Urban Areas, 12th Annual Edition, 2016, April EUROPEAN MIGRATION NETWORK, 2011, Temporary and Circular Migration: empirical evidence, current policy practice and future options in EU Member States, http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what wedo/networks/european_migration_network/reports/docs/emn-studies/circular migration/0a_emn_synthesis_report_temporary__circular_migration_final_sept_2011_en.pdf FERRARO Vincent, 2015, Immigration and Crime in the New Destinations, 2000–2007: A Test of the Disorganizing Effect of Migration, Journal of Quantitative Criminology, DOI 10.1007/s10940-015-9252-y FULL FACT, Over Here and Under Arrest: are Romanians responsible for 90% of ATM crime? 28 October 2013 HARPER Tom & Leapman Ben, Foreigners 'commit fifth of crime in London', The Telegraph, 23 Sep 2007, http://www.telegraph.co.uk/news/uknews/1563890/Foreigners-commit-fifth-of-crime-in-London.html HARRIS Casey T&FELDMEYER Ben, 2015, Immigration, Religious Contextual Characteristics, and Violence, Sociological Spectrum, 35: 229–253, 2015 INTERNATIONAL ORGANIZATION FOR MIGRATION, 2015, World Migration Report 2015: Migration and Cities: New Partnerships to manage Mobility, Imprimerie Courand et Associes JAITMAN Laura & Machin, Stephen, 2013, Crime and immigration: new evidence from England and Wales, Journal of Migration, 2:19, DOI: 10.1186/2193-9039-2-19 KASSAM Raheem& Tomlinson Chris, 2016, Report: Migrants committing disproportionately high crime in Germany while media and Government focus on “far right” thought crimes http://www.breitbart.com/london/2016/05/23/germany-registers-surge-crimes-right-wing-radicals/ KERN Soeren, 2016, Germany: Migrant Crime Skyrockets, available at: www.gatestoneinstitute.org/7470/germany-migrants-crime, accesat la: 23.06.2016 LONG Katy, Do migrants cause more crime?, Migrants and citizens, 13 ianuarie 2015, http://migrantsandcitizens.org/recent/migrants-cause-crime/ LYONS Christopher J., María B. Vélez, and Wayne A. Santoro, 2013, Neighborhood Immigration, Violence, and City-Level Immigrant Political Opportunities, American Sociological Review 78(4) 604–632 DOI: 10.1177/0003122413491964 NUNZIATA Luca, 2015, Immigration and crime: evidence from victimization data, Journal of Population Economics, 28:697–736 DOI 10.1007/s00148-015-0543-2 OECDE, Recommendations on Statistics of International Migration, Revision 1, Statistical Papers, Series M, No. 58, United Nations, New York, 1998, Glossary. https://stats.oecd.org/glossary/detail.asp?ID=1562 PÉREZ Marta, 2012, Emergency Frames: Gender Violence and Immigration Status in Spain, Feminist Economics, 18:2, 265-290, DOI: 10.1080/13545701.2012.704147 POPA, MĂDĂLINA, 2013, Politica de migraţie a Uniunii Europene: implicaţii pentru piaţa muncii, Alpha MDN PRICE Marie&BENTON-SHORT Lisa, 2007, Immigrants and world cities: from the hyper-diverse to the bypassed, GeoJurnal, 68:103-117 RAMIRO Martı´nez, Jr. and Abel Valenzuela, Jr., (eds.), 2006, Immigration and Crime: Race, Ethnicity, and Violence, New York University Press, New York, 2006 SANDU, Dumitru, 2010, Lumile sociale ale migratiei românesti, Iasi, Polirom. SASSEN, S., 2002, Global networks, linked cities. New York: Routledge. SKOP, E., & MENJIVAR, C. 2001. Phoenix: The newest latino immigrant gateway? Association of Pacific Coast Geographers Yearbook, 63, 63–76. VIVES-CASES, Carmen, Diana Gil-Gonzalez, Juncal Plazaola-Castano et al, 2009, Violencia de genero en mujeres inmigrantes y espanolas: magnitud, respuestas ante el problema y politicas existentes, Gaceta Sanitaria, 23(1):100–106 VIVES-CASES Carmen, Jordi Torrubiano-Domínguez, Diana Gil-González, Daniel La Parra, Andrés A. Agudelo-Suárez, M. Carmen Davó, M. Carmen Pérez-Belda and Mª Asunción Martínez-Román, (2014) Social and Immigration factors in intimate partner violence among Ecuadorians, Moroccans and Romanians living in Spain, European Journal of Public Health 24 (4):605-612. OMUCIDERI ȘI SINUCIDERI ÎN ROMÂNIA. DATE STATISTICE ȘI PREYENTARI MEDIA HOMICIDE SUICIDES IN ROMANIA. STATISTICAL DATA AND MEDIA REPRESENTATIONS Yüklə 1,93 Mb. Dostları ilə paylaş:
|
