Criminologie


Peter Lang Publishing House, 2016



Yüklə 1,93 Mb.
səhifə15/29
tarix26.07.2018
ölçüsü1,93 Mb.
#59009
1   ...   11   12   13   14   15   16   17   18   ...   29

Peter Lang Publishing House, 2016

Ecaterina Balica




Ecaterina Balica este cercetător științific II în cadrul Institutului de Sociologie al Academiei Române. Începând din anul 2013 este reprezentanta României în Comitetul de Management al proiectului COST ISCH 1206 “Femicide across Europe”.

Este membră a Societății Române de Criminologie și Criminalistică (2007-prezent), membră a Comitetului Științific al Societății Române de Criminologie și Criminalistică (2013-prezent) și membră a “Association Internationale des Criminologues de Langue Française” – AICLF (2010-prezent).

Ecaterina Balica este autoarea lucrării Criminalitatea violentă. Tendințe și factori de risc (Oscar Print 2008). Este coordonatoarea lucrării (E. Balica & Pascal Decarpes) ‘Violence and Crime in Europe and Social Interventions and Research Methods (Ars Docendi, 2012) și co-autoarea cărții (A. Păroşanu, E. Balica, A. Bălan) ‘Mediation in Penal Matters in Romania Evaluation Study and Perspectives’ (CH Beck, 2013, English/Romanian).
Domenii de specializare: homicide-suicide, femicide, migrație și criminalitate, criminalitate violentă, justiție restaurativă.

Lucrarea prezintă rezultatele cercetărilor privind cazurile de omor-sinucidere (homicide-suicide) din România comise în perioada 2002-2013. Cercetarea realizată de autoare este prima de acest gen din România și printre puținele din Europa. Prin intermediul acestei cărți autoarea și-a propus să ofere informații privind tipurile de omor-sinucidere specifice spațiului românesc, dar și date referitoare la factorii care determină comiterea acestui tip de violență. Termenul omor-sinucidere a fost folosit de autoare pentru a desemna actul de violență care presupune comiterea cu intenție a unui omor și sinuciderea agresorului într-un interval de timp de până la o săptămână (Liem et al 2009).

Cartea a fost structurată în două părți, fiecare dintre acestea incluzând informații privind omorul-sinucidere și modul în care media online din România a prezentat unele tipuri de omor-sinucidere.

Partea I – Omorul-sinucidere într-o țară sud-est europeană: România



  1. Omorurile-sinucidere în Romania: Incidență, factori de risc și particularități

(Metodologie, tipuri de omor-sinucidere, factori de risc, caracteristicile victimelor și ale agresorilor)

  1. Intimate partner femicide versus Intimate partner femicide-suicide in Romania

  2. Intimate femicide – suicides. O analiză comparativă între țările din Europa

  3. Filicide-suicide și familicide-suicide

Partea II – Omorul-sinucidere și media online



  1. Femicide – suicides în media online din România

  2. Facebook ucide! – studiu de caz – omorurile dintre emigranții români

  3. Reprezentări media privind omorurile-sinucidere comise de polițiști

Cartea a fost realizată cu sprijinul financiar al Ministerului Educației, CNCS-UEFISCDI pentru proiectul postdoctoral PNI-II-RU-PD-2012-3-0414 Homicide – Suicide in Romania: Incidence, Patterns and Risk Factors, 61/30.04.2013.

În realizarea investigațiilor privind omorul-sinucidere din România (2002-2013) autoarea a beneficiat de sprijinul Serviciului Omoruri (Direcția Generală a Poliției Municipiului București), Direcției Investigații Criminale (Inspectoratul General al Poliției Române), Parchetului de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a 25 de parchete de pe lângă tribunalele județene, Administrației Naționale a Penitenciarelor din România, Penitenciarului Mărgineni, Penitenciarului Ploiești, Penitenciarul București-Rahova, Penitenciarului Spital București-Jilava, Penitenciarului Galați și Penitenciarului București-Jilava.

Cartea Homicide-suicide in Romania. Statistical data and media representation (Ecaterina Balica, 2016) poate fi achizitionată prin contactarea editurii Peter Lang. Mai multe informatii https://www.peterlang.com/view/product/24152?format=EPUB



AUTENTIFICAREA ÎNREGISTRĂRILOR CU METODA ENF
Ramona Maria Cojocaru,

Expert criminalist,

Laboratorul Interjudeţean

de Expertize Criminalistice

Timişoara

Rezumat - Această lucrare prezintă un studiu experimental al posibilității de folosire a metodelor de autentificare temporală a înregistrărilor audio digitale cu metoda ENF (eng. Electric Network Frequency – frecvența rețelei electrice). Examinarea înregistrărilor audio digitale privind existența componentei frecvenței electrice de 50 Hz, aplicând algoritmi DSP (eng. Digital Signal Processing – procesare digitală de semnal) pentru a certifica intervalul de timp de înregistrare. Mai multe metode sunt testate pe unele înregistrări de probă.

Cuvinte cheie: ENF, înregistrare audio digitală, cadru de timp

Introducere

Verificarea autenticităţii înregistrărilor audio cuprinde depistarea de elemente de copiere sau modificare a înregistrării prin analiza integrităţii fizice a înregistrării, analiza formei de undă şi a spectogramelor semnalelor înregistrate, precum şi a caracteristicilor tehnice ale echipamentelor utilizate la înregistrare, în situaţiile când acestea sunt puse la dispoziţie spre expertizare.

În vederea stabilirii continuităţii, este posibil ca unele înregistrări să conţină semnale tehnice stabile pe durata acestora. Acestea sunt semnale predictibile, create în mediu de surse care funcţionează potrivit unor standarde, cum este cazul semnalului creat de reţeaua publică de distribuţie a energiei electrice (ENF), al zgomotului mecanic al unor aparate sau instalaţii aflate în funcţionare continuă etc., care ajung să se manifeste pe diferite căi în înregistrările de examinat.

Examinarea parametrilor acestor semnale, pe durata înregistrării poate conduce la detectarea unor anomalii, acestea fiind supuse altor verificări pentru a stabili dacă constituie elemente de alterare.

Verificarea autenticităţii înregistrărilor audio sau audio-video digitale prin compararea fluctuaţiilor frecvenţei reţelei de distribuţie a energiei electrice, detectate în acestea, cu cele dintr-o bază de date oficială.

Metoda poate fi utilizată la stabilirea unor elemente ale autenticităţii:


    • Verificarea integrităţii înregistrărilor audio digitale;

    • Stabilirea editărilor, mixajelor, înregistrărilor audio digitale;

    • Determinarea datei şi orei la care a fost realizată o înregistrare audio sau audio-video digitală.

Limitări:

    • Este aplicabilă numai dacă în înregistrările contestate se găsesc urme ale semnalului parazit produs în mediu de reţeaua de distribuţie a energiei electrice. Tehnologia tinde să elimine sensibilitatea circuitelor electronice la aceste perturbaţii.

    • Necesită existenţa unei baze de date oficiale care să conţină valorile măsurate în serie neîntreruptă ale frecvenţei reţelei.

    • Se recomandă folosirea cu precauţie a acestei metode, în conjuncţie cu diverse metode clasice de examinare.

În urma cercetărilor efectuate de Cătălin Grigoraş ([1], [2]) a avut loc loc posibilitatea de autentificare a înregistrărilor audio digitale, în domeniul timp, care coptează componenta de 50Hz şi eventual câteva armonici apropiate acesteia (2,3). Pentru a efectua această procedură, este nevoie de un semnal de referinţă.

În scopul de a obţine un astfel de semnal de referinţă, autorul a instalat cu success la LIEC Timişoara un sistem de achiziţie, cu înregistrări permanente la reţeaua electrică. Sistemul este format dintr-un calculator echipat cu procesor Intel Atom (consum redus de energie) având placa de sunet standard (rezoluție16 bit, frecvență de eșantionare 44 kHz) și un circuit pasiv de condiționare a semnalului ENF prin transformator coborâtor şi divizor rezistiv. Fişierele înregistrate de acest sistem au următoarele caracteristici:



Tabel 1- Caracteristicile fișierului referință ENF

Extensie

Durată

Mărime

Frecvență de eșantionare

wav

20 min

18.3 Mo

8 kHz, 16bit

mono

La momentul realizării acestui articol, acest sistem nu dispune de o referinţă metrologică pentru frecvenţa de eşantionare. În figura nr. 14 este ilustrată schema circuitului de semnal condiţionat, care emite componenta ENF la ambele canale de sunet de intrare liniar în placa de sunet, oferind un semnal de 550 mV ms pentru înregistrare.

Figura nr. Schema circuitului de condiționare a semnalului

1.3 Metode ENF de autentificare

Diverşi autori au propus diferiţi algoritmi pentru a detecta corelarea timpului de înregistrare cu semnalul ENF. În perioada 1998-2000 au fost efectuate înregistrate înregistrări audio şi video digitale, iar în perioada 1998-2000 a fost finalizată o metodă de analiză şi stabilirea autenticităţii înregistrărilor digitale [1]. Această tehnică a fost numită de către autor Electric Network Frequency Criterion – ENFc, care a fost, de asemenea, pusă în aplicare în Marea Britanie, Germania, Grecia, Polonia, Israel şi Statele Unite ale Americii [2]. Cătălin Grigoraş propune o metodă de bază, constând din următoarele etape:

1). Filtru trece-bandă 49-51 Hz (Butterworth 24dB-oct);

2). Subeşantionare până la 120Hz;

3). Spectrograma vizualizată la 4096 puncte;

4). Zoom în jurul valorii de 50Hz.

Un al doilea exemplu de procedură de extracţie ENF din probe, este metoda Cooper [5], care constă din următoarele etape:

1). Decimarea eşantioanelor până la 120Hz

a). în funcţie de Fs a semnalului de analizat, se găseşte n convenabil pentru ca Fs/n=~120Hz

2). Framing - Se împarte durata semnalului în intervale (cadre)

aSe multiplică cadrele cu o funcție de ponderare te tip fereastră ( fereastră Hann);

b). Interpolare, pentru a folosi factor mic de zero-padding (adică adăugare de intervale de tăcere, umplere cu zero) şi pentru precizie mai bună;

c). Determinarea SNR (eng. Singnal – to –Noise Ratio, raport semnal – zgomot) pentru a evolua oportunitatea de a se face compromisuri între SNR şi rezoluţia temporal între frame-uri;

4). Medierea pe mai multe frame-uri (în vederea redării grafice) pentru a se obţine curbe mai netede.

1.4 Experimente cu componenta ENF

Nivelul ENF în diverse înregistrări

S-au efectuat înregistrări cu următoarele echipamente tehnice, aproximativ în acelaşi interval de timp:

1). Telefon mobil LGE 460;

2). Recorder low-cost 1GB MP3 Player/wav recorder

3). Laptop 15" Hp Pavilion Entertainment

4). Laptop 11,6" Acer Aspire V5-131

5). Reportofon Olympus Voice Recorder.




Echipament

Nivel ENF (50Hz) dBFS

Nivel zgomot (25Hz) dBFS

Telefon mobil

-63

-60

15" laptop HP

-73

-72

11,6 " laptop Acer

-70

-68

Mp3 player cu înregistrare

-66

-68

Reportofon Olympus

-73

-69

Referință ENF

-15

-66

În urma celor analizate şi efectuate, am constatat că, componenta ENF nu a fost evidentă în nici un recorder, cu excepţia serverului de referinţă, cu care s-a înregistrat semnalul ENF în acest scop. În continuare în Tabelul nr. 2 este ilustrat tabelul cu nivelul ENF măsurat la nivelul de zgomot de 25Hz pe diferite echipamente.

Tabel 2. Nivele pentru componenta ENF vs pragul de zgomot la 25Hz [3]


Referinţa pentru acest interval de timp a fost un fişier cu extensia „wav” începând de la ora 20:00 şi oprit la ora 20:20. Nu a fost înregistrat zgomot ambiental, ci direct semnalul rețelei cu interfața descrisă la începutul articolului, în scopul de a obţine un semnal de test curat.

Componenta ENF după reeșantionare



Au fost făcute filtrări pe toate înregistrările cu 48Hz HPF 12dB/octave şi 52Hz LPF, 12 dB/octavă (Audacity). După aceea, s-a realizat sub-eşantionarea la 120Hz cu programul Wavosaur, care se efectuează filtrarea digitală anti-alias şi interpolare (care a fost setată la pătrat). Semnalele sub-eşantionate au fost comparate şi vizualizate în spectrogramele de mai jos, cu ajutorul programului Audacity.

Figura nr. 2 Semnalul de referință


Figura nr. 3 Componenta ENF înainte de reeşantionare (downsampling)


Figura nr.4 Spectrograma semnalului de referinţă – Componenta de 50Hz [3]

Figura nr. 6 Spectrograma fişierului audio înregistrat cu telefonul mobil LGE 460 – Nu este evidenţiată component de 50Hz datorită zgomotului ce acoperă vizibil semnalul

[3]


Figura nr. 5 Spectrograma semnalului achizitionat cu laptop-ul Acer: nu are componentă ENF utilizabilă [3]



Figura nr. 7 Spectrograma fişierului audio înregistrat cu reportofonul Olympus – Este vizilă componenta de 50 de Hz [3]


Figura nr. 8 Spectrograma înregistrării audio efectuată cu reportofonul Olympus (16 bit) după prelucrare şi care reprezintă componenta ENF [3]


Figura nr. 9 Spectrograma fişierului audio creat cu recorder mp3 (înregistrare 8 biti) – Nu se evidenţiază componenta ENF [3]


Figura nr. 10 Spectrograma fişierului audio low recorder MP2, la care nu este relevantă componenta de 50Hz [3]


Figura nr. 11 Spectrograma fişierului cu înregistrarea audio creată cu laptop HP – Evidenţiază o puternică componentă de 39Hz (?), Acest lucru este în concordanţă cu o înregistrare wav nealterată [3]


Se poate observa că doar la înregistrarea audio creată cu ajutorul reportofonului marca Olympus este prezentă componenta de 50Hz, toate celelalte fiind neadecvate pentru acest scop. În figura nr. 4-11 sunt semnalele înregistrate de la toate sursele din diverse reprezentări (FFT sau spectrograme).

Am luat decizia de a analiza înregistrarea adecvată şi anume înregistrarea audio creată cu reportofonul Olympus, pentru a se testa metoda Cătălin Grigoraş. Pentru spectrograme am folosit o parte de freeware numit SonicVisualiser, dezvoltat la Centrul pentru Digital Music Queen Mary Universitatea din Londra şi parţial finanţat, printre altele de Comisia europeană [6], pe care am găsit-o adecvată pentru posibilităţile de scalare în spectrogramă.




Figura nr. 13 Spectrograma mărită a semnalului audio vizibil încărcat de zgomot înregistrat cu reportofonul Olympus, 15 minute [3]


Figura nr. 12 Spectrograma mărită a semnalului audio de referință, 15 minute [3]





Figura nr. 14 Detaliul componentei ENF (50Hz) de la ambele spectrograme ilustarte mai sus (reportofonul Olympus şi înregistrarea de referinţă) [3]

După cum se poate observa, există o corespondenţă evident între cele două linii evidenţiate conform ENF, prezente în intervalul de timp (durata) înregistrărilor. Metoda lui Cătălin Grigoraş poate servi ca teste negative, în scopul de a respinge o cerere într-un interval de timp.






Figura nr. 15 Exemplu: Nici o componentă spectrală din această plajă nu are un raport suficient faţă de componentele din vecinătate pentru a fi utilă în stabilirea continuităţii înregistrării respective.



CONCLUZII
S-a făcut un studiu experimental al posibilității de folosire a autentificării temporale a înregistrărilor audio digitale cu metoda ENF.

S-a demonstrat că metoda ENF este viabilă pentru înregistrări de calitate (16 biți). De asemenea, la aparatele electronice complexe și nededicate înregistrărilor (laptop), pot apărea interferențe care nu permit punerea în evidență a acestei componente, demonstrându-se din nou limitele metodei. Afirmațiile sunt susținute de o statistică cu mijloace de înregistrare comune, asupra cărora s-a făcut o statistică a nivelului componentei ENF vs nivelul componentei de 25Hz, pentru a verifica existența acestei componente. Pentru înregistrările cu mijloace nespecializate sau de joasă calitate, aplicabilitatea metodei ENF este limitată, inregistrările audio cu mijloace rudimentare nelivrând suficientă informație pentru autentificarea corectă a înregistrării.

Localizarea temporală cu ENF a dat rezultate pozitive și în absența unei referințe metrologice de timp, dovedindu-se că referința obișnuită cu cristal de cuarț dintr-un mijloc de înregistrare digital este suficientă pentru autentificarea temporală, micile diferențe dintre echipamentele de înregistrare nefiind un impediment.

Expertizele criminalistice asupra înregistrărilor digitale sunt un domeniu nou unde mai sunt încă multe lucruri nedescoperite. O direcție ulterioară de dezvoltare a cercetărilor este îmbunătățirea și automatizarea acestor metode în vederea recuperării componentei ENF din semnale de rezoluțe joasă sau cu nivel mare de interferențe.

REFERENCES
[1] Grigoraș, C.: “Digital audio recording analysis – the electric network frequency criterion”, International Journal of Speech Language and the Law, vol. 12, no. 1, pp. 63–76 (2005)
[2] Grigoraș, C.: “Aplicarea criteriului ENF în expertiza judiciară a înregistrărilor audio și video, a mijloacelor de telecomunicații și a tehnicii de calcul”, in “Metode și tehnici de identificare criminalistică” conference proceedings (2005)
[3] Grigoraș, C., Petre, A.: Înregistrările audio și video, mijloace de probă în procesul penal. Expertiza judiciară a înregistrărilor audio, fotografiilor și înregistrărilor video, Ed. C.H. Beck, Bucharest, ISBN 978-973-115-748-1 (2010)
[4] ENFSI/Forensic Speech and Audio Analysis Working Group (Grigoraș, C., Cooper, A., Michalek, M.): Best Practice Guidelines for ENF Analysis in Forensic Authentication of Digital Evidence
[5] A. Cooper, “The electric network frequency (enf) as an aid to authenticating forensic digital audio recodings an automated approach,” In Audio Engineering Society Conference, (2008). [Online]. Available:

http://www.aes.org/e-lib/browse.cfm?elib=14411
[6] Abe, M. and Smith, J.: QIFFT: Correcting bias in a sinusoidal parameter estimator based on quadratic interpolation of FFT magnitude peaks", Technical Report STAN-M-117, Center for Computer Research in Music and Acoustics, Department of Music, Stanford University (2004).

INTERACȚIUNEA FACTORILOR CRIMINOGENI ÎN CAZUL

FALSIFICATORULUI NOTAR PUBLIC


Chiran Gabriela

Notar public

Integrarea României în Uniunea Europeană a adus atât drepturi cât și responsabilități și obligații pentru toți cetățenii, inclusiv pentru cei care exercita profesii liberale, aceștia trebuind sa respecte atât reglementările juridice naționale, cat și cele impuse de legislația UE. Este bine cunoscut faptul ca serviciile reprezintă un important motor de creștere economică in tarile care fac parte din spațiul comunitar, iar profesiile liberale dețin un rol extrem de important in ridicarea economiei europene, având un impact direct asupra regimului concurențial și asupra beneficiarilor direcți ai acestor servicii.

Prin Tratatul de la Maastricht, Cartea Verde a Comisiei asupra Guvernantei Europene, Acordul inter-instituțional din 2003, intitulat "Sa reglementam mai bine", Directiva 2005/36/EC referitoare la recunoașterea calificărilor profesionale, a fost evidențiata necesitatea îmbinării reglementarii (definita ca fiind ace I mecanism prin care un act legislativ comunitar reglementează anumite reguli, obiective, proceduri bine definite de către autoritatea legislativa, in sarcina unei organizații profesionale) și a auto reglementării (definita ca posibilitatea oricărei organizații profesionale de a adopta anumite linii directoare comune), in domeniul socioprofesional93.

Argumentele care susțin reglementarea profesiilor liberale atât la nivel comunitar, cat și la nivel național sau regional, pot fi sintetizate in următoarele: prestatorii de servicii (in special notarii publici) trebuie sa dispună de un înalt grad de competenta, serviciile acestora fiind "produse de încredere"; serviciile prestate si calitatea acestora au incidenta atât asupra clienților cat și asupra terților, situație justificata prin specificul activității respective; totodată anumite categorii de servicii prestate de profesiile liberale sunt de interes public, impunându-se astfel necesitatea unei reglementari cat mai riguroase, pentru asigurarea și păstrarea unui nivel ridicat al calității serviciilor pe de 0 parte și pentru 0 cat mai eficienta protejare a intereselor clienților pe de alta parte.

Trebuie subliniat faptul ca toate profesiile liberale sunt caracterizate de trei valori: independenta, responsabilitate și secretul profesional.

Deși încă nu exista 0 definiție juridica consacrata a profesiei liberale, exista mai multe variante propuse de către diverse organizații profesionale, una dintre cele mai explicite fiind următoarea: “persoana care exercitând o profesie liberalii furnizează unei persoane fizice sau juridice, care are libertate de alegere, servicii non-comerciale, de natura juridică, economi, medicalii etc., independente politic, garantate printr-o deontologie duală: respectarea secretului profesional si competenta recunoscuta. Cel ce oferii asemenea servicii poartă 0 răspundere personalii pentru actele sale94. ,,

Din considerentele expuse anterior este evident ca infracțiunile de fals comise de notarii publici devin cu atât mai grave, cu cat notarul public beneficiază de autoritatea funcției și de încrederea publica consfințită de stat si de legislația specifică acestei profesii.

Tendințele recente din cercetarea criminologiei pornesc de la premisa ca 0 persoana este determinata sa comită 0 infracțiune ca urmare a acțiuni combinate a factorilor criminogeni cu oportunitățile existente la un anumit moment, nemaifiind de actualitate teoriile conform cărora un singur factor era responsabil in ceea ce privește luarea deciziei de comitere a faptei ilicite, in special in ceea ce privește cazul falsificatorului notar public.

Datorita diversității factorilor criminogeni si mai ales datorita multitudinii de variante în care aceștia se pot îmbina, in funcție de specificul infracțiunilor comise ca rezultat al interacțiunii lor, este extrem de dificila determinarea gradului de importanta al fiecăruia dintre factori in geneza infracțiunii, fiind necesara și utila mai degrabă 0 descriere a modului in care aceștia se intercondiționează, se completează si se potentează unii in funcție de ceilalți,

In acest domeniu de analiza își găsesc aplicabilitatea unele dintre cele mai importante teorii ale științei criminologiei modeme, intre care se evidențiază teoria criminalității gulerelor albe - "White collar crime" enunțata de Edwin Sutherland, dar și teoria alegerii raționale - "The Rational Choice Theory", al cărei promotor in perioada de început a fost George Homans (1961) si care a fost preluata din domeniul economiei și dezvoltata de mai mulți teoreticieni, inclusiv de John Scott, făcând obiectul multor dispute ideologice atât in criminologie, cat și in sociologie și in alte științe sociale, fiecare domeniu de studiu având propriile particularități, propriile limite.

"White-Collar Crime" un termen care caracterizează delictele non-violente comise de funcționari sau de oameni de afaceri, a fost definit pentru prima data in anul 1939, de Edwin Sutherland, ca fiind ,,0 infracțiune comisa de 0 persoana respectabila, cu un statut social ridicat, in timpul exercitării profesiei sale."

"The Rational Choice Theory" aplicata in domeniul criminologiei, este teoria ai cărei adepți promovează convingerea utilitarista ca omul este un actor rațional, care evaluează mijloacele și scopurile, costurile și beneficiile, iar pe baza acestei evaluări face 0 alegere rațională, al cărei rezultat este obținerea celor mai mari beneficii, conform criteriilor personale. Aceasta teorie poate explica In mare măsura raționamentul și modul de acțiune al falsificatorului notar public, fiind aplicabila in special cazurilor individuale, deoarece pornește de la premisa ca indivizii desfășoară activități personale, ca acționează complet rațional, ceea ce - in cazul falsificatorului notar public - corespunde realității.

Decizia de adoptare a comportamentul delictual de către notarul public este rezultatul unui proces sistemic, care reprezintă rezultatul final al unor interacțiuni complexe ce au loc intre factorii tradiționali și cei de tranziție, la nivel macrosocial dar si microsocial, respectiv al factorilor care țin de trăsăturile psihologice, educaționale si emoționale ale individului, de fondul congenital existent, In raport de influentele inerente exercitate de mediul de viată, mediul de lucru si de apartenenta la anumite grupuri socio-profesionale. La toate acestea se adaugă și factorul stres, care In contextul socio-economico-financiar actual poate exercita un grad ridicat de presiune, de încărcătură emoțională sau fiziologica, știut fiind faptul ca stresul poate îmbracă doua forme: pe de 0 parte este vorba de 0 situație exterioara stresanta (condiții nefavorabile, amenințări, privațiuni de orice natura exercitate asupra individului), iar pe de alta parte de 0 stare fiziologica stresanta (care afectează in mod nemijlocit organismul uman - anumite afecțiuni fiziologice, psihologice, etc.).

Falsificatorul notar public, pe lângă poziția sociala pe care 0 are, beneficiază de un bagaj important de cunoștințe In domeniul dreptului, de un anumit standard de viată, fiind integrat într-un cerc de relații profesionale si personale care pot influenta uneori decisiv decizia de a încalcă sau nu limitele legii. De multe ori sub aparenta de persoana echilibrata și bine ancorata in realitățile economico-sociale, se poate ascunde 0 persoana care a acumulat multiple frustrări de natura personal a sau profesionala, nemulțumiri sau dorințe neîmplinite si care uneori se cumulează cu dorința profunda de a-si demonstra sieși dar și societății, superioritatea intelectuala, materiala sau de orice alta natura. Si toate acestea converg spre a genera un anumit gen de reacție - licita sau ilicita - într-o situație conflictuala sau in cazul apariției unei probleme care necesita atenție și preocupare.

Pe de alta parte, studiind resorturile intime, profunde, ale motivației infracționale, se poate constata ca intre delincvenții notari publici și falsificatorii care nu au aceasta calitate, nu exista deosebiri atât de radicale cu privire la scopurile urmărite, la structura factorilor interiori care concura In comiterea infracțiunii.

Falsificatorul notar public este cu atât mai de condamnat cu cat el ar trebui sa reprezinte un exemplu de corectitudine si de onestitate, fiind depozitarul încrederii publice in autoritatea funcției pe care 0 exercita. Este greu de crezut ca el poate fi 0 persoana instabila ernotiv-actional, deoarece instruirea si educația de care a beneficiat ar trebui sa îi ajute sa manifeste un nivel ridicat de autocontrol.

Mai degrabă falsificatorul notar public este caracterizat de lipsa emoțiilor In timpul luării deciziei de încălcare a legii, ca urmare a faptului ca are capacitatea de a analiza oarecum obiectiv tot ceea ce presupune actul infracțional, de a gândi In avans toate etapele comiterii infracțiunii, de a înțelege concret care sunt consecințele si rezultatele acțiunilor sale și de a anticipa care va fi reacția sociala fata de situația de fapt. Însă toate aceste așa- numite aptitudini particulare pot fi ușor asimilate cu manifestări ale psihopatiei, astfel cum sunt descrise In publicațiile de specialitate.

Formarea caracterului și modelarea psihicului notarului public are loc într-o lunga perioada de timp, evoluția sa către 0 cariera de falsificator fiind influențata de acțiunea conjugata a factorilor criminogeni, a mediului socio-cultural de viată si a mecanismelor psihologice implicate in perceperea raportului dintre costuri (aici fiind incluse si prezumtivele sancțiuni pentru fapta ilicita) și beneficiile rezultate in urma comiterii acesteia. Activitatea notariala este un domeniu de activitate concurențial, iar in condițiile diminuării drastice a volumului activității specifice coroborat cu majorarea permanenta a numărului de notari publici, presiunea competiției dintre aceștia este pe un trend permanent ascendent Aceasta situație îi determina pe unii dintre notari să caute "soluții creative" de menținere sau de majorare a veniturilor proprii, ajungând-se chiar la fapte de concurenta neloiala, la relaxarea rigurozității specifice acestei activități, la implicarea in activități de spălare a bani lor, de mascare a anumitor acte de corupție sau alte activități infracționale, toate acestea generând venituri sau alte foloase materiale In beneficiul infractorilor.

Totuși, decizia de trecere la act are loc In momentul In care motivația infracționala deja structurata își găsește modalitatea de transpunere In practica, datorita apariției unei oportunități. Infractorii care au 0 motivație puternica sau un comportament delictual deja bine conturat, vor încerca sa creeze, sa provoace apariția oportunităților pentru comiterea faptei.

Datorita specificului infracțiunilor de fals In domeniul activității notariale, acestea sunt dificil de descoperit, in special in condițiile în care făptuitor este însuși notarul public. in celelalte cazuri, daca manifestă suficienta diligenta și daca își exercita atribuțiile In mod riguros și responsabil, notarul public este cel care poate preveni in mare măsură sau poate descoperi eventualele falsuri comise de alți subiecți ai serviciilor notariale.

In consecință este evident faptul ca In cazul In care motivația este suficient de bine structurata si asimilata, daca exista și oportunitatea adecvata, iar falsificatorul dispune de abilitățile si de mijloacele necesare, (indiferent daca este sau nu este notar public), sunt întrunite condițiile trecerii la act, toate aceste premise trebuind sa existe si sa acționeze simultan, sa se afle în interacțiune unele cu celelalte.

Actualul context socio-economic își exercita influenta și presiunea asupra tuturor membrilor societății, însă modul in care fiecare dintre aceștia recepționează si interpretează aceste influente depinde in mod nemijlocit de structura psihologica si socio-umana a fiecărui individ.

Integrarea Renaniei in Uniunea Europeană nu a avut doar efecte pozitive, ci a permis deschiderea unor cai de acces pentru criminalitatea organizata, extinsa la nivel internațional. Iar activitatea notariala într-o societate care încă nu si-a fixat definitiv valorile și normele de conviețuire sociala, care nu beneficiază de un sistem de justiție independent de orice tip de ingerințe, reprezintă 0 arie de interes pentru grupurile infracționale implicate in infracțiunile de spălare a bani lor, de frauda are a statului, de devalizare a tuturor resurselor naționale.

Pornind de la posibilitatea achiziționării prin interpuși sau prin societăți fantomă de terenuri in Romania (a se vedea in acest sens semnalele de alarma trase de canalele mass media care atrag atenția asupra modului in care suprafețe uriașe de teren nu se mai afla in proprietatea cetățenilor români și pentru achiziționarea cărora s-au spălat sume uriașe de bani prin tranzacții notariale fictive și terminând cu traficul de persoane umane si de copii, cazuri in care de asemenea, de multe ori se ajunge la întocmirea in fals a unor acte autentificate, necesare pentru călătoria minorilor, etc.), se poate afirma tara nici un dubiu ca tara noastră si activitatea notarial a ca element semnificativ al acestei ecuații, reprezintă 0 zona de interes maxim pentru extinderea rețelelor infracționale internaționale,

Din acest motiv a devenit foarte importanta promovarea unor mijloace de prevenire a comiterii infracțiunilor de fals in domeniul notarial, sens in care se fac pași semnificativi (dar încă insuficienți) prin intermediul organismelor profesionale dar și al modificărilor legislative in materie. Trebuie totuși sa menționam faptul ca in unele cazuri, anumite fapte imputabile notarilor publici sunt calificate ca delicte penale care atrag aplicarea unei sancțiuni represive, deși faptele respective sunt de natura civila, fiind necesara cercetarea lor in cadrul unei proceduri judiciare civile, pentru a se stabili daca sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale a notarului, pentru fapta proprie. Deoarece încălcarea unei norme juridice care reglementează 0 anumita activitate sau un anumit raport juridic, presupune sancționarea făptuitorului pentru delictul comis, se impune verificarea naturii juridice a faptei ilicite, pentru a se stabili tipul de sancțiune aplicabila - penala sau civila ori de alta natura95.

Aceasta diferențiere a ilicitului penal de ilicitul extra-penal a făcut obiectul unei analize extrem de pertinente a savantului profesor universitar penalist Vintilă Dongoroz, care a concluzionat: .Așadar, ilicitul penal se deosebește substanțial de ilicitul extra-penal; aceasta deosebire se poate face pe baza a doua elemente de caracterizare și anume: pe de 0 parte, ilicitul penal implica existenta unei activități de violenta, frauda a sau indisciplina sociala, iar pe de alta parte, faptele penale au aptitudinea de a produce neliniște si nesiguranța sociala. Acest criteriu trebuie sa servească la elaborarea normelor juridice (de jure condendo), in sensul ca, legiuitorul, călăuzindu-se de acest criteriu, va putea sa-si dea seama in ce cazuri trebuie sa se adopte, ca sancțiune, 0 pedeapsa si sa creeze, deci, un ilicit penal ... ori un ilicit extra-penal pentru care se prevede 0 sancțiune pur reparatorie96?.

Notarul public poate fi subiect al infracțiunii de fals intelectual, in condițiile in care fapta a fost comisa cu intenție (sub aspectul laturii subiective), profesorul V. Dongoroz concluzionând ca .Limitele legii penale nu pot fi depășite nici prin extinderea legii penale pe cale de analogie si nici prin procedeul interpretării libere a normelor de drept penal97"

Personalitatea infractorului, in criminologie, este 0 noțiune mai cuprinzătoare decât noțiunea juridico-penala, deoarece include ansamblul trăsăturilor, însușirilor, calităților persoanei care a comis 0 infracțiune exprimând totodată interrelația dintre individualitatea persoanei și esența sociala a acesteia. Astfel, conform reputatului criminolog R.M. Sanoiu, "prin personalitatea infractorului se înțelege sinteza a trăsăturilor bio-psiho-sociale cu un înalt grad de stabilitate, și care sunt definitorii pentru individul care a comis 0 fapta care prezinta pericol social și care este prevăzută de legea penală98:

Analiza criminologica a personalității delincventului studiază componentele acesteia, respectiv aptitudinile, temperamentul și caracterul99, dar si legăturile dintre biotip și personalitate, modul lor de interacționare si de intercondiționare.

Personalitatea umană se afla in permanentă evoluție, într-o continua schimbare care este influențată atât de factorii endogeni (individuali), cat si de factorii exogeni (cei din mediul social), fiind dificil de estimat care dintre aceste categorii de factori este preponderenta100.

În condițiile în care societatea moderna of era condiții de dezvoltare relativ similare pentru aceleași categorii de persoane - cum este cazul notarilor publici, formarea personalității delincvente este un proces de durata In care subiectul - care deține un bagaj genetic oarecum deficitar sau care are formate anumite trăsături de caracter negative prezinta 0 mai mare deschidere, 0 sensibilitate ridicata fata de factorii perturbatori, care au ca efect stimularea acestor trăsături care, In timp, devin vor deveni dominante, influențând astfel formarea personalității antisociale.

Acest tip de personalitate formează In aceleași sfere ale vieții sociale (familie, scoală, microgrupuri, medii de producție) ca si personalitatea non-delincventa, diferența fiind făcută de conținutul informațiilor receptate si valoarea acordata acestora de către subiect101.

Dintre componentele mediului psihosocial care exercita 0 influenta deosebita asupra formarii personalității individului, atenția criminologiei s-a îndreptat In principal spre familie, scoală, profesie102.

În concluzie, doar un studiu aprofundat asupra factorilor menționați și asupra modului lor de acțiune In cazul particular al falsificatorului notar public, poate ajuta la descifrarea mecanismului si a motivației infracționale, rezultatele putând fi folosite ulterior In identificarea un or metode eficiente de combatere si de prevenire a acestei categorii de delicte.



ASPECTE GENERALE PRIVIND CAUZELE FENOMENULUI SOCIAL AL CRIMINALITĂŢII


Eufemia Vieriu

Lector universitar doctor, Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti
Rezumat:

Autoarea analizează cei mai importanţi factori criminogeni identificaţi prin cercetarea sistemelor sociale, încercându-se realizarea unei clasificări derivate din cei patru mari factori care contribuie la accentuarea unei stări criminogene potenţiale, şi anume: factori economici, demografici, socio-culturali şi politici.

Cuvinte cheie: factori sociali ai criminalităţii, clasificarea factorilor criminogeni, criminalitatea gulerelor albe, conflict de cultură, violenţa în mass-media
Abstract:

The author examines the major crime factors identified by research into social systems, endeavouring to achieve a classification derived from the four main factors wich contribute to the increase of a potenţial state of crime, namely: economic factors, demographic, socio-cultural and political.
Kewords: personality of the offender, situation of prior crime committing, the mechanism of transition to act, the difference of degree


Yüklə 1,93 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   11   12   13   14   15   16   17   18   ...   29




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin