Cs. Definiţi anestezia locală. Pierderea temporară a conştienţei



Yüklə 1,29 Mb.
səhifə3/11
tarix07.01.2019
ölçüsü1,29 Mb.
#91645
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11




  1. CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul ţoliclonilor s-a observat aglutinarea cu ţoliclonul anti-A şi lipsa aglutinării cu ţoliclonul Anti-B. Apreciaţi grupa de sînge.

    1. 0(I)

    2. A(II)

    3. B(III)

    4. AB(IV)

    5. Eroare în tehnica de apreciere




  1. CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul ţoliclonilor s-a observat aglutinarea cu ţoliclonul anti-B şi lipsa aglutinării cu ţoliclonul Anti-A. Apreciaţi grupa de sînge.

    1. 0(I)

    2. A(II)

    3. B(III)

    4. AB(IV)

    5. Eroare în tehnica de apreciere




  1. CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul eritrocitelor standard s-a observat aglutinarea cu eritrocitele de grupa II, III şi lipsa aglutinării cu eritrocitele de grupa I. Apreciaţi grupa de sînge.

    1. 0(I)

    2. A(II)

    3. B(III)

    4. AB(IV)

    5. Eroare în tehnica de apreciere




  1. CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul eritrocitelor standard s-a observat aglutinarea cu eritrocitele de grupa II şi lipsa aglutinării cu eritrocitele de grupele I şi III. Apreciaţi grupa de sînge.

    1. 0(I)

    2. A(II)

    3. B(III)

    4. AB(IV)

    5. Eroare în tehnica de apreciere




  1. CS. Care din metodele de determinare a factorului rezus se utilizează doar în condiţii de laborator?

    1. Cu ajutorul serului antirezus

    2. Cu ajutorul D-reagentului monoclonal

    3. Reacţia de conglutinare cu utilizarea gelatinei

    4. Testul anti-globulinic indirect (proba Coombs)

    5. Proba de compatibilitate individuală după factorul rezus




  1. CS. Indicaţi metodele de hemotransfuzie.

    1. Directă, indirectă

    2. Intravenoasă, intraarterială

    3. Transfuzia de sînge cadaveric, exsangvinotransfuzia

    4. Reinfuzia sîngelui

    5. Toate cele enumerate




  1. CS. Reinfuzia sîngelui din cavitatea peritoneală este categoric contraindicată în:

    1. Leziunile diafragmului

    2. Leziunile splinei

    3. Leziunile organelor cavitare

    4. Leziunile vaselor sangvine magistrale

    5. Starea generală gravă a bolnavului




  1. CS. Care din poziţiile enumerate nu se referă la tipurile de hemotransfuzie?

    1. Autohemotransfuzia

    2. Transfuzia de sînge iradiat cu laser

    3. Transfuzia de sînge iradiat cu raze ultraviolete

    4. Reinfuzia sîngelui

    5. Transfuzia intravenoasă a sîngelui




  1. CS. Care din poziţiile enumerate nu se referă la căile de hemotransfuzie?

    1. Transfuzia intravenoasă

    2. Transfuzia intraarterială

    3. Autohemotransfuzia

    4. Transfuzia intracardiacă

    5. Transfuzia intraosoasă




  1. CS. Cea mai frecventă cale de hemotransfuzie este:

    1. Transfuzia intravenoasă

    2. Transfuzia intraarterială

    3. Transfuzia intraosoasă

    4. Transfuzia intraaortală

    5. Transfuzia intracardiacă




  1. CM. Enumeraţi indicaţiile relative către hemotransfuzie.

    1. Hemoragia acută

    2. Şocul traumatic, hipovolemia

    3. Anemia posthemoragică severă

    4. Stările septice

    5. Anemia de etiologie neidentificată




  1. CS. Notaţi indicaţia absolută către hemotransfuzie.

    1. Intoxicaţia purulentă

    2. Boala arşilor

    3. Hemofilia şi alte coagulopatii

    4. Pregătirea pacienţilor caşectici către operaţii masive

    5. Anemia posthemoragică severă




  1. CS. Care din poziţiile enumerate nu se referă la contraindicaţii către hemotransfizie?

    1. Insuficienţa cardiacă decompensată

    2. Şocul traumatic

    3. Endocardita septică

    4. Hipertensiunea arterială gravă

    5. Ictusul




  1. CS. Care din poziţiile enumerate nu se referă la preparatele sîngelui?

    1. Trombina

    2. Fibrinogenul

    3. Buretele hemostatic

    4. Masa trombocitară

    5. Gama-globulina




  1. CM. Enumeraţi preparatele sîngelui cu acţiune imună.

    1. Plasma antihemofilică

    2. Plasma antistafilococică

    3. Crioprecipitatul

    4. Imunoglobulina antistafilococică

    5. Masa leucocitară




  1. CS. Care din poziţiile enumerate nu se referă la componentele sîngelui?

    1. Gama-globulina

    2. Masa eritrocitară

    3. Masa trombocitară

    4. Masa leucocitară

    5. Plasma proaspăt congelată




  1. CM. La substituienţii sangvini cu acţiune hemodinamică se referă:

    1. Poliglucina

    2. Reopoliglucina

    3. Soluţia de glucoză 20%

    4. Soluţia de bicarbonat de sodiu

    5. Lipofundina




  1. CS. La substituienţii sangvini cu acţiune dezintoxicantă se referă:

    1. Poliglucina

    2. Gelatinolul

    3. Hemodeza

    4. Soluţia de glucoză 20%

    5. Lipofundina




  1. CM. La substituienţii sangvini, utilizaţi pentru nutriţia parenterală, se referă:

    1. Soluţiile concentrate de glucide

    2. Soluţiile de aminoacizi

    3. Soluţia fiziologică

    4. Emulsiile de lipide

    5. Dextranii




  1. CM. Numiţi contraindicaţiile către infuzia intravenoasă a soluţiilor de aminoacizi.

    1. Septicopiemia

    2. Coagulopatia

    3. Hipersplenismul

    4. Insuficienţa renală acută

    5. Encefalopatia hepatică




  1. CS. Ce acţiune are perfuzia soluţiei de poliglucină?

    1. Antişoc (volemică)

    2. Dezagregantă

    3. Antitrombotică

    4. Diuretică

    5. Detoxicantă




  1. CS. Indicaţi substituienţii sangvini – transportatori de oxigen.

    1. Dextranii

    2. Masa eritrocitară

    3. Preparatele fierului

    4. Soluţia de glucoză

    5. Emulsiile de fluorocarbonaţi




  1. CS. La ce temperatură se păstrează masa eritrocitară prelevată de la donor?

    1. 0°C

    2. -2-4°C

    3. +4+6°C

    4. +8+10°C

    5. 0+1°C




  1. CS. Ce probă se efectuiază la transfuzia de plasmă?

    1. Nu se efectuiază nici o probă

    2. Proba la compatibilitate după grupă

    3. Proba la compatibilitate după rezus

    4. Proba biologică

    5. Proba intradermală, la toleranţa plasmei




  1. CS. Care din probele enumerate nu se efectuiază în timpul hemotransfuziei?

    1. Aprecierea vizuală a valabilitatii sîngelui pentru transfuzie

    2. Determinarea grupei sîngelui donatorului

    3. Proba la compatibilitatea individuală după grupă şi factorul Rhezus

    4. Proba la compatibilitatea individuală după sistemul antigenilor leucocitari umani (HLA)

    5. Proba biologică




  1. CS. Cum se transfuzează sîngele în timpul efectuării probei biologice?

    1. În jet, în două prize a cîte 25 ml cu un interval de 3-5 min

    2. În jet, în trei prize cîte 25 ml cu un interval de 3-5 min

    3. Cu picătura timp de 15 min, cu o pauză ulterioară de 3-5 min

    4. În jet, într-o priză

    5. Proba biologică se efectuiază doar în timpul transfuziei de plasmă




  1. CM. În ce constă aprecierea valabilităţii sîngelui conservat pentru transfuzie?

    1. Examinarea microbiologică a sîngelui donatorului

    2. Controlul corespunderii datelor de pe eticheta containerului cu sîngele ce se conţine în aceasta

    3. Determinarea grupei şi factorului rezus a sîngelui din container

    4. Evaluarea vizuală a conţinutului containerului cu sînge

    5. Controlul ermetismului containerului cu sînge




  1. CS. Proba de compatibilitate individuală după sistemul ABO în caz de hemotransfuzie, apreciază reacţia de aglutinare dintre:

    1. Eritrocitele recipientului şi serul donatorului

    2. Eritrocitele donatorului şi serul recipientului

    3. Eritrocitele donatorului şi serul recipientului, în baia de apă la temperatura de 38-400 C

    4. Eritrocitele recipientului şi serul donatorului, în baia de apă la temperatura de 38-400 C

    5. Eritrocitele recipientului şi leucocitele donatorului




  1. CS. Proba de compatibilitate individuală după factorul Rhezus în timpul hemotransfuziei spreciază reacţia de aglutinare dintre:

    1. Eritrocitele recipientului şi serul donatorului

    2. Eritrocitele donatorului şi serul recipientului

    3. Eritrocitele donatorului şi serul recipientului, în baia de apă la temperatura de 38-400 C

    4. Eritrocitele recipientului şi serul donatorului, în baia de apă la temperatura de 38-400 C

    5. Eritrocitele recipientului şi serul antirezus




  1. CS. Ce complicaţie posttransfuzională este remarcată cel mai rar?

    1. Reacţia pirogenă

    2. Edemul pulmonar

    3. Hepatita virală B

    4. Hepatita virală C

    5. Şocul hemolitic




  1. CM. La perioadele şocului posthemotransfuzional nu se referă:

    1. Perioada de şoc propriu-zisă

    2. Perioada de oligo şi anurie (insuficienţei renale acute)

    3. Perioada de septicotoxemie

    4. Perioada de restabilire a diurezei (reconvalescenţei)

    5. Perioada stabilizării hemodinamicii




  1. CS. Care din poziţiile enumerate nu se referă la complicaţiile cu caracter mecanic ale hemotransfuziei?

    1. Dilatarea acută a cordului

    2. Embolia gazoasă

    3. Trombozele şi trombemboliile

    4. Dereglarea circulaţiei în extremitate după transfuzia intraarterială

    5. Şocul hemolitic




  1. CM. Care din poziţiile enumerate nu se referă la complicaţiile cu caracter infecţios în caz de hemotransfuzie?

    1. Sifilisul

    2. Hepatitele B,C,D

    3. Infecţia - HIV

    4. Şocul hemolitic

    5. Dilatarea acută a cordului




  1. CM. Marcaţi contraindicaţiile către perfuzia intravenoasă a emulsiilor lipidice.

    1. Caşexia

    2. Şocul

    3. Patologiile severe ale ficatului

    4. Obezitatea patologică

    5. Coagulopatia




  1. CS. În care patologie este contraindicată perfuzia de poliglucină?

    1. Hemotorax

    2. Hipertensiunea arterială

    3. Trombocitopenia

    4. Dificitul factorilor V, VI şi VII de coagulare

    5. Şocul combustional




  1. CS. Ce se subînţelege sub termenul de „simptom”?

    1. Un complex de semne, ce caracterizează un proces patologic

    2. Un semn solitar al procesului patologic

    3. O unitate nozologică (patologie)

    4. Un grup de stări patologice similare

    5. Nişte modificări morfologice caracteristice pentru o anumită patologie




  1. CM. Indicaţi ce se referă la simptome.

    1. Obezitatea

    2. Durerea

    3. Voma

    4. Pneumotoraxul

    5. Dispnea




  1. CM. Indicaţi ce se referă la simptome.

    1. Febra

    2. Gangrena

    3. Greaţa

    4. Tahicardia

    5. Hemotoraxul




  1. CS. Ce se subînţelege sub termenul de „sindrom”?

    1. Nişte modificări morfologice caracteristice pentru o anumită patologie

    2. Un semn solitar al procesului patologic

    3. Un complex de semne, ce au origine comună şi sunt caracteristice pentru un anumit proces patologic

    4. Succesivitatea apariţiei semnelor patologice

    5. Patologia cîtorva organe




  1. CM. Indicaţi exemplele de sindroame patologice.

    1. Răspuns inflamator sistemic

    2. Febră în artrita purulentă

    3. Insuficienţa arterială cronică a extremităţilor inferioare

    4. Timpanita

    5. Ocluzia intestinală




  1. CM. Indicaţi exemplele de sindroame patologice.

    1. Insuficienţa venoasă cronică

    2. Ischemia acută a extremităţilor inferioare

    3. Lipsa pulsaţiei pe artera femural[

    4. Tumefierea

    5. Insuficienţa respiratorie




  1. CM. Ce compartimente ale fişei clinice a bolnavului conţin informaţie subiectivă?

    1. Acuzele pacientului

    2. Istoricul actualei boli

    3. Anamneza vieţii bolnavului

    4. Statutul local

    5. Rezultatele examinărilor instrumentale




  1. CS. Ce compartimente ale fişei clinice a bolnavului conţin informaţie obiectivă?

    1. Acuzele pacientului

    2. Istoricul actualei boli

    3. Istoricul vieţii bolnavului

    4. Anamneza alergologică

    5. Examinarea bolnavului pe sisteme




  1. CS. Efectuarea percuţiei la un bolnav chirurgical permite aprecierea:

    1. Prezenţei tumorii

    2. Prezenţei corpilor străini în ţesuturi

    3. Acumulării de lichid sau aer în cavităţi

    4. Prezenţei procesului inflamator

    5. Mobilităţii organului examinat




  1. CM. Auscultaţia la un bolnav chirurgical permite aprecierea:

    1. Prezenţei zgomotelor cardiace şi a suflurilor

    2. Prezenţei peristaltismului intestinal

    3. Caracterului zgomotelor respiratorii

    4. Prezenţei tumorii

    5. Prezenţei procesului inflamator




  1. CM. Indicaţi datele din fişa clinică a bolnavului, ce se referă la descrierea statutului local.

    1. La internare bolnavul acuze dureri abdominale

    2. În treimea inferioară a gambei stîngi se determină hiperpigmentarea pielii şi un defect ulceros

    3. Frecvenţa contracţiilor cardiace constituie 70 bătăi pe minut

    4. În regiunea inghinală dreaptă se determină o formaţiune doloră, cu consistenţă elastică, reponibilă în cavitatea abdominală

    5. Din spusele bolnavului, durerile în abdomen au apărut cu aproximativ 18 ore în urmă




  1. CM. În baza căror date se instalează diagnosticul prezumtiv?

    1. Acuzele bolnavului

    2. Datele examinării clinice obiective

    3. Rezultatele analizelor de laborator

    4. Rezultatele examinărilor instrumentale

    5. Rezultatele examinărilor patomorfologice




  1. CM. În baza căror date se instalează diagnosticul clinic?

    1. Datele subiective ale bolnavului

    2. Datele examenului clinic obiectiv

    3. Rezultatele analizelor de laborator

    4. Rezultatele examinărilor instrumentale

    5. Rezultatele examinărilor patomorfologice




  1. CM. Ce componente include diagnosticul clinic definitiv?

    1. Diagnosticul patologiei de bază

    2. Diagnosticul patologiilor concomitente

    3. Complicaţiile patologiei de bază

    4. Diagnosticul prezumtiv

    5. Diagnosticul diferenţial




  1. CM. Indicaţi manifestările caracteristice ale torticolisului?

    1. Faţa bolnavului este întoarsă spre partea sănătoasă

    2. Faţa bolnavului este întoarsă spre partea afectată

    3. Capul bolnavului este înclinat înspre partea sănătoasă

    4. Capul bolnavului este înclinat înspre partea afectată

    5. Scurtarea cicatriceală a muşchiului sternocleidomastoidian




  1. CS. Diagnosticul de torticolis este stabilit în baza:

    1. Examenului clinic al bolnavului

    2. Analizelor de laborator

    3. Examenului radiologic şi a tomografiei

    4. Analizelor biochimice

    5. Examinărilor instrumentale invazive




  1. CM. Indicaţi manifestările caracteristice ale afectării inflamatorii a ganglionilor limfatici cervicali.

    1. Ganglionii limfatici sunt mobili

    2. Ganglionii limfatici sunt aderaţi la ţesuturile adiacente

    3. Ganglionii limfatici sunt indolori la palpare

    4. Ganglionii limfatici sunt dolori la palpare

    5. Ganglionii limfatici au o consistenţa “lemnoasă”




  1. CM. Indicaţi manifestările caracteristice ale afectării tumorale metastatice a ganglionilor limfatici cervicali.

    1. Hiperemia pielii de-asupra ganglionilor limfatici

    2. Ganglionii limfatici aderă la ţesuturile adiacente

    3. Ganglionii limfatici sunt indolori la palpare

    4. Ganglionii limfatici sunt dolori la palpare

    5. Ganglionii limfatici au contur neregulat




  1. CM. Indicaţi regulile de palpare a glandei tiroide.

    1. Medicul palpează glanda, aflîndu-se în spatele bolnavului

    2. Medicul palpează glanda, aflîndu-se în faţa bolnavului

    3. Medicul palpează glanda cu o mînă

    4. Medicul palpează glanda cu două mîini

    5. Medicul palpează glanda în timpul deglutiţiei




  1. CM. Indicaţi cele mai frecvente tumori benigne ale regiunii capului.

    1. Melanomul

    2. Ateromul

    3. Papilomul

    4. Adenocarcinomul

    5. Hematomul




  1. CM. Indicaţi instrumentele chirurgicale destinate secţionării ţesuturilor.

  1. Depărtătorul Finochietto

  2. Foarfecele

  3. Ferăstrăul Gigli

  4. Bisturiul

  5. Depărtătorul Farabeuf




  1. CM. Indicaţi instrumentele chirurgicale destinate hemostazei.

  1. Pensa Kocher

  2. Pinceta anatomică

  3. Port-acul

  4. Pensa Pean

  5. Pinceta chirurgicală




  1. CM. Indicaţi instrumentele chirurgicale destinate prinderii ţesuturilor.

  1. Pensa Kocher

  2. Pinceta anatomică

  3. Port-acul

  4. Pensa Pean

  5. Pinceta chirurgicală




  1. CS. Indicaţi instrumentele chirurgicale destinate explorării.

  1. Pensa Kocher

  2. Pinceta anatomică

  3. Depărtătorul Finochietto

  4. Sonda butonată

  5. Valva rectală




  1. CM. Acele chirurgicale rotunde se utilizează pentru suturarea:

  1. Vaselor

  2. Intestinului

  3. Pielii

  4. Periostului

  5. Aponeurozei




  1. CM. Acele chirurgicale triunghiulare (prismatice) se utilizează pentru suturarea:

  1. Aponeurozei

  2. Periostului

  3. Intestinului

  4. Vaselor

  5. Pielii




  1. CM. Ce curbura poate avea un ac chirurgical?

  1. 1/4 din cerc

  2. 1/3 din cerc

  3. 4/6 din cerc

  4. 3/8 din cerc

  5. 1/2 din cerc




  1. CM. Care sunt cerinţele către materialele de sutură, utilizate în chirurgie?

  1. Lipsa activităţii cancerogene

  2. Rezistenţa la infecţie

  3. Posibilitatea folosirii îndelungate

  4. Simplicitatea sterilizării

  5. Siguranţa nodului




  1. CM. Indicaţi materialele de sutură biologice, utilizate în chirurgie.

  1. Fir metalic

  2. Capron

  3. Lavsan

  4. Catgut

  5. Mătase




  1. CM. Indicaţi firele de sutură sintetice resorbabile, utilizate în chirurgie.

  1. Dexon

  2. Capron

  3. Polipropilen

  4. Catgut

  5. Vycril




  1. CM. Indicaţi firele de sutură sintetice neresorbabile, utilizate în chirurgie.

  1. Dexon

  2. Capron

  3. Polipropilen

  4. Catgut

  5. Vycril




  1. CM. Specificaţi tipurile de sutura întreruptă, care sunt utilizate pentru suturarea plăgilor cutanate în chirurgie.

    Yüklə 1,29 Mb.

    Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin