Cs. Definiţi anestezia locală. Pierderea temporară a conştienţei

Decentralizarea hemodinamicii

Hiperventilarea

Includerea mecanismului renal de compensare

250. 
     CM. Indicaţi fenomenele patologice, ce se dezvoltă în organism în faza terminală a hemoragiei.
     
     1. 
        Acidoza
        
     2. 
        Centralizarea hemodinamicii
        
     3. 
        Toxemia
        
     4. 
        Decentralizarea hemodinamicii
        
     5. 
        Hemodiluţia
        

251. 
     CM. La ce contribuie hemodiluţia în caz de hemoragie?
     
     1. 
        La compensarea hipovolemiei
        
     2. 
        La hemostază
        
     3. 
        La ameliorarea proprietăţilor reologice a sîngelui
        
     4. 
        La ameliorarea funcţiei de transportare a oxigenului a eritrocitelor
        
     5. 
        La eliberarea eritrocitelor din depouri
        

252. 
     CM. Indicaţi consecinţele diminuării volumului de sînge circulant în caz de hemoragie.
     
     1. 
        Reducerea timpului de coagulare
        
     2. 
        Hipotonia
        
     3. 
        Hipoxemia
        
     4. 
        Hipertonia
        
     5. 
        Hipoxia tisulară
        

253. 
     CM. Care din semnele enumerate ale hemoragiei se referă la cele locale?
     
     1. 
        Melena
        
     2. 
        Vertijul
        
     3. 
        Voma cu sînge
        
     4. 
        Hemoptizia
        
     5. 
        Hipotonia
        

254. 
     CM. Indicaţi simptomele locale ale hemoragiei gastro-intestinale.
     
     1. 
        Voma cu sînge
        
     2. 
        Epistaxisul
        
     3. 
        Hemoperitoneumul
        
     4. 
        Hemoptizia
        
     5. 
        Melena
        

255. 
     CS. Care simptom clinic apare primul în caz de hemoragie masivă?
     
     1. 
        Lipotimia
        
     2. 
        Zgomotul în urechi
        
     3. 
        Tahicardia
        
     4. 
        Hipotonia
        
     5. 
        Vertijul
        

256. 
     CS. Pentru care tip de hemoragie este caracteristică scurgerea în jet a sîngelui?
     
     1. 
        Arterială
        
     2. 
        Venoasă
        
     3. 
        Capilară
        
     4. 
        Parenchimatoasă
        
     5. 
        Pentru toate cele enumerate
        

257. 
     CS. Pentru care hemoragie este caracteristică melena?
     
     1. 
        Gastro-intestinală
        
     2. 
        Uterină
        
     3. 
        Renală
        
     4. 
        Pulmonară
        
     5. 
        Intraperitoneală
        

258. 
     CS. Ce semnifică hemoperitoneul?
     
     1. 
        Acumularea de aer în cavitatea peritoneală
        
     2. 
        Acumularea de sînge în spaţiul retroperitoneal
        
     3. 
        Acumularea sîngelui în cavitatea unui organ intraabdominal
        
     4. 
        Acumularea sîngelui în cavitatea peritoneală
        
     5. 
        Acumularea sîngelui în cavitatea pericardului
        

259. 
     CS. Ce semnifică hemoptizia?
     
     1. 
        Eliminarea sîngelui cu masele fecale
        
     2. 
        Voma cu conţinut “zaţ de cafea”
        
     3. 
        Eliminarea sîngelui cu sputa din căile respiratorii
        
     4. 
        Epistaxis
        
     5. 
        Eliminarea sîngelui cu urina
        

260. 
     CS. Care din simptomele enumerate sunt caracteristice pentru epistaxis?
     
     1. 
        Eliminarea sîngelui din rect
        
     2. 
        Eliminarea sîngelui din căile urinare
        
     3. 
        Eliminarea sîngelui din urechi
        
     4. 
        Eliminarea sîngelui din nas
        
     5. 
        Eliminarea sîngelui din uter
        

261. 
     CS. Voma cu conţinut “zaţ de cafea” este caracteristică pentru:
     
     1. 
        Ocluzia intestinală
        
     2. 
        Pancreatita acută
        
     3. 
        Hemoragia ulceroasă gastro-duodenală
        
     4. 
        Ruptura splinei
        
     5. 
        Distrucţia pulmonară bacteriană
        

262. 
     CM. Indicaţi semnele generale ale hemoragiei.
     
     1. 
        Tahicardia
        
     2. 
        Melena
        
     3. 
        Paliditatea
        
     4. 
        Voma cu sînge
        
     5. 
        Hipotonia
        

263. 
     CM. Care din simptomele enumerate indică asupra hemoragiei intestinale?
     
     1. 
        Scaunul cu sînge neschimbat
        
     2. 
        Voma cu sînge
        
     3. 
        Scaunul cu striuri de sînge
        
     4. 
        Hematuria
        
     5. 
        Voma cu continut “zat de cafea”
        

264. 
     CM. Ce parametri de laborator reflecta severitatea hemoragiei?
     
     1. 
        Eritrocitele sîngelui
        
     2. 
        Leucocitele sîngelui
        
     3. 
        Hemoglobina sangvină
        
     4. 
        Hematocritul
        
     5. 
        Proteina sîngelui
        

265. 
     CS. Formula Moore se utilizează pentru:
     
     1. 
        Aprecierea suprafeţei arsurii
        
     2. 
        Prognozarea evoluţiei bolii arşilor
        
     3. 
        Aprecierea stării de nutriţie
        
     4. 
        Aprecierea volumului de sînge circulant
        
     5. 
        Aprecierea gradului de risc operator
        

266. 
     CS. Indicaţi valoarea normală a hematocritului.
     
     1. 
        5-10%
        
     2. 
        11-19%
        
     3. 
        20-34%
        
     4. 
        35-50%
        
     5. 
        51-70%
        

267. 
     CS. Ce metodă instrumentală poate confirma diagnosticul de hemotorax?
     
     1. 
        Bronhoscopia
        
     2. 
        Laparoscopia
        
     3. 
        Toracocenteza
        
     4. 
        Laparocenteza
        
     5. 
        Electrocardiografia
        

268. 
     CS. Ce metodă de diagnostic instrumental este indicată pentru confirmarea diagnozei de hemoragie gastrica?
     
     1. 
        Laparocenteza
        
     2. 
        Fibrogastroduodenoscopia
        
     3. 
        Colonoscopia
        
     4. 
        Bronhoscopia
        
     5. 
        Examenul ultrasonografic
        

269. 
     CM. Ce metode diagnostice sunt indicate pentru confirmarea hemoragiei intraarticulare?
     
     1. 
        Artroscopia
        
     2. 
        Laparoscopia
        
     3. 
        Laparocenteza
        
     4. 
        Puncţia articulaţiei
        
     5. 
        Radiografia articulaţiei
        

270. 
     CS. În cazul lezării venei subclaviculare există riscul de:
     
     1. 
        Tromboza arterei axilare
        
     2. 
        Embolie aeriană
        
     3. 
        Dezvoltarea sindromului CID
        
     4. 
        Insuficienţă arterială acută
        
     5. 
        Dezvoltarea gangrenei uscate
        

271. 
     CM. Prin ce metode poate fi confirmată hemoragia intraperitoneală?
     
     1. 
        Bronhoscopia
        
     2. 
        Colonoscopia
        
     3. 
        Laparocenteza
        
     4. 
        Radiografia panoramică
        
     5. 
        Laparoscopia
        

272. 
     CM. Indicaţi cauzele posibile ale hemoperitoneului.
     
     1. 
        Ruptura ficatului
        
     2. 
        Hemoragia din ulcerul gastric
        
     3. 
        Ruptura splinei
        
     4. 
        Hemoragia din varicele esofagiene în caz de ciroză hepatică
        
     5. 
        Sarcina extrauterină întreruptă
        

273. 
     CM. Care din mecanismele enumerate se referă la hemostaza secundară spontană (fiziologică)?
     
     1. 
        Transformarea plasminogenului în plasmină
        
     2. 
        Fibrinoliza
        
     3. 
        Formarea cheagului fibrinic
        
     4. 
        Eliberarea de către trombocite a serotonitei, histaminei, kininelor
        
     5. 
        Adeziunea trombocitelor
        

274. 
     CM. Care din mecanismele enumerate se referă la hemostaza primară spontană (fiziologică)?
     
     1. 
        Eliberarea din ţesuturile lezate a trombinei, colagenului, prostaglandinei E2
        
     2. 
        Formarea trombului roşu
        
     3. 
        Spasmul vasului lezat
        
     4. 
        Eliberarea tromboplastinei tisulare şi trombocitare
        
     5. 
        Adeziunea şi agregarea trombocitelor
        

275. 
     CM. Ce metode de hemostază se referă la cele temporare?
     
     1. 
        Aplicarea pansamentului compresiv
        
     2. 
        Poziţia elevată a extremităţii
        
     3. 
        Flexia maximală a extremităţii în articulaţie
        
     4. 
        Ligaturarea vasului
        
     5. 
        Suturarea defectului peretelui vascular
        

276. 
     CM. Selectaţi metodele de hemostază provizorie.
     
     1. 
        Ligaturarea vasului în plagă
        
     2. 
        Compresia digitală a vasului
        
     3. 
        Aplicarea garoului
        
     4. 
        Aplicarea pansamentului compresiv
        
     5. 
        Flexia maximală a extremităţii în articulaţie
        

277. 
     CM. Ce metode de hemostază se referă la cea temporară?
     
     1. 
        Embolizarea vasului lezat
        
     2. 
        Aplicarea pensei hemostatice
        
     3. 
        Ligaturarea vasului
        
     4. 
        Sutura vasului
        
     5. 
        Aplicarea pansamentului compresiv
        

278. 
     CM. Ce metode de hemostază se referă la cele definitive?
     
     1. 
        Aplicarea pensei hemostatice
        
     2. 
        Protezarea vasului lezat
        
     3. 
        Aplicarea suturii vasculare
        
     4. 
        Aplicarea garoului Esmarch
        
     5. 
        Embolizarea endovasculara a arterei
        

279. 
     CM. Ce metode de hemostază se refera la cele definitive?
     
     1. 
        Aplicarea garoului
        
     2. 
        Poziţia elevată a extremităţii
        
     3. 
        Embolizarea endovasculară a arterei
        
     4. 
        Clipsarea endoscopică a vasului hemoragic
        
     5. 
        Administrarea endolimfatică a adrenalinei
        

280. 
     CM. Ce metode de hemostază se refera la cele definitive?
     
     1. 
        Aplicarea garoului
        
     2. 
        Compresia digitală a vasului
        
     3. 
        Înlăturarea organului lezat
        
     4. 
        Rezecţia unei porţiuni a organului lezat
        
     5. 
        Suturarea vasului lezat
        

281. 
     CS. Ce metodă de hemostază provizorie este optimală în timpul efectuării operaţiei urgente pentru ruptura anevrismului de aortă abdominală?
     
     1. 
        Aplicarea garoului
        
     2. 
        Aplicarea suturii hemostatice în plagă
        
     3. 
        Administrarea preparatelor hemostatice
        
     4. 
        Comprimarea aortei mai sus de anevrism
        
     5. 
        Comprimarea aortei mai jos de anevrism
        

282. 
     CS. Cu scop de hemostază provizorie garoul trebuie aplicat pe extremitate pe un termen ce nu va depăşi:
     
     1. 
        O ora
        
     2. 
        Doua ore
        
     3. 
        Trei ore
        
     4. 
        Patru ore
        
     5. 
        45 min
        

283. 
     CS. Care din variantele enumerate ale hemoragiei necesită efectuarea ligaturării vasului pe traiect sau embolizarea acestuia?
     
     1. 
        Hemoragia arteriala din plaga recentă prin taiere a coapsei
        
     2. 
        Hemoragia arteriala din plaga purulentă
        
     3. 
        Hemoragia din ulcerul duodenal
        
     4. 
        Hemoragia în caz de hemofilie
        
     5. 
        Hemoragia hemoroidală
        

284. 
     CS. Care din metodele enumerate de hemostază definitivă se utilizează în hemoragiile secundare tardive?
     
     1. 
        Ligaturarea vasului în plagă
        
     2. 
        Formarea anastomozei vasculare
        
     3. 
        Ligaturarea vasului pe traiect
        
     4. 
        Poziţia elevată a extremităţii
        
     5. 
        Pansamentul compresiv
        

285. 
     CM. Care din factorii enumeraţi participă la hemostaza primară spontană?
     
     1. 
        Tromboplastina tisulară
        
     2. 
        Factorul vascular
        
     3. 
        Factorul trombocitar
        
     4. 
        Factorii plasmatici
        
     5. 
        Hipertensiunea arteriala
        

286. 
     CS. Indicaţi rezultatul hemostazei primare spontane.
     
     1. 
        Formarea cheagului trombocitar
        
     2. 
        Fibrinoliza
        
     3. 
        Formarea cheagului fibrinic
        
     4. 
        Retracţia cheagului
        
     5. 
        Formarea trombului roşu
        

287. 
     CM. Ce preparate posedă efect hemostatic?
     
     1. 
        Clorura de calciu
        
     2. 
        Vicasolul
        
     3. 
        Heparina
        
     4. 
        Aspirina
        
     5. 
        Etamsilatul
        

288. 
     CM. Prin ce metode poate fi sporit spasmul vascular în caz de hemoragie din plagă?
     
     1. 
        Aplicarea locala a soluţiei de adrenalină
        
     2. 
        Aplicarea pe plagă a pungii cu gheaţă
        
     3. 
        Aplicarea pe plagă a termoforului
        
     4. 
        Masajul plăgii
        
     5. 
        Administrarea antibioticelor
        

289. 
     CM. Care din preparatele hemostatice enumerate sunt remedii chimice?
     
     1. 
        Trombina
        
     2. 
        Fibrinogenul
        
     3. 
        Acidul aminocapronic
        
     4. 
        Crioprecipitatul
        
     5. 
        Clorura de calciu
        

290. 
     CM. Care din metodele enumerate se referă la hemostaza chimică?
     
     1. 
        Aplicarea locală a soluţiei de adrenalină
        
     2. 
        Administrarea vitaminelor
        
     3. 
        Utilizarea buretelui hemostatic
        
     4. 
        Administrarea trombinei
        
     5. 
        Administrarea intravenoasă a clorurii de calciu
        

291. 
     CM. Care din metodele enumerate se referă la hemostaza biologică?
     
     1. 
        Administrarea intravenoasă a clorurii de calciu
        
     2. 
        Administrarea acidului aminocapronic
        
     3. 
        Transfuzia plasmei proaspăt congelate
        
     4. 
        Diatermocoagularea
        
     5. 
        Aplicarea locală a trombinei
        

292. 
     CS. Selectaţi metoda de hemostază mecanică.
     
     1. 
        Regimul de pat
        
     2. 
        Aplicarea pungii cu gheaţă
        
     3. 
        Suturarea vasului hemoragic
        
     4. 
        Electrocoagularea vasului
        
     5. 
        Fotocoagularea cu laser a vasului
        

293. 
     CM. Selectaţi metodele de hemostază fizică.
     
     1. 
        Ligaturarea vasului
        
     2. 
        Clipsarea vasului
        
     3. 
        Aplicarea pansamentului compresiv
        
     4. 
        Aplicarea pungii cu gheaţă
        
     5. 
        Electrocoagularea vasului
        

294. 
     CS. La ce nivel se aplică garoul hemostatic în caz de hemoragie arterială din plaga gambei?
     
     1. 
        Treimea inferioară a gambei
        
     2. 
        Treimea medie a gambei
        
     3. 
        Treimea superioară a gambei
        
     4. 
        Treimea medie a coapsei
        
     5. 
        La nivelul articulaţiei genunchiului
        

295. 
     CS. La ce nivel se aplică garoul hemostatic în caz de hemoragie arterială din plaga mîinii?
     
     1. 
        Treimea distală a antebraţului
        
     2. 
        Treimea medie a antebraţului
        
     3. 
        Treimea proximală a antebraţului
        
     4. 
        Treimea medie a braţului
        
     5. 
        La nivelul articulaţiei cotului
        

296. 
     CM. Indicaţi complicaţiile posibile în caz de aplicare a garoului hemostatic pe extremitate pe un termen mai mare de doua ore.
     
     1. 
        Dezvoltarea parezei (plegiei) extremităţii
        
     2. 
        Accelerarea metabolismului distal de garou
        
     3. 
        Gangrena extremităţii
        
     4. 
        Тrombembolia extremităţii excluse
        
     5. 
        Embolia gazoasă a extremităţii excluse
        

297. 
     CM. Ce metode de hemostază definitiva sunt indicate în caz de lezare a arterei femurale comune?
     
     1. 
        Aplicarea garoului
        
     2. 
        Aplicarea pansamentului compresiv
        
     3. 
        Formarea anastomozei vasculare
        
     4. 
        Ligaturarea arterei iliace
        
     5. 
        Implantarea protezei vasculare
        

298. 
     CS. Factorul I al sistemului de coagulare a sîngelui este:
     
     1. 
        Protrombina
        
     2. 
        Tromboplastina
        
     3. 
        Fibrinogenul
        
     4. 
        Ionii de calciu
        
     5. 
        Factorul Hageman
        

299. 
     CS. Factorul II al sistemului de coagulare a sîngelui este:
     
     1. 
        Accelerina
        
     2. 
        Proconvertina
        
     3. 
        Factorul Christhmas
        
     4. 
        Protrombina
        
     5. 
        Fibrinogenul
        

300. 
     CS. Coagularea intravasculară diseminată se asociază cu următoarele fenomene:
     
     1. 
        Inflamatorii
        
     2. 
        Regenerative
        
     3. 
        Proliferative
        
     4. 
        Hemoragice
        
     5. 
        Degenerative
        

301. 
     CM. Indicaţi fazele sindromului de coagulare intravasculară diseminată.
     
     1. 
        Faza prereactivă
        
     2. 
        Faza reactivă
        
     3. 
        Faza hipercoagulării
        
     4. 
        Faza hipocoagulării
        
     5. 
        Faza normocoagulării
        

302. 
     CS. Indicaţi simptomele clinice ale primei faze a sindromului CID.
     
     1. 
        Hemoragii multiple (cel puţin din trei surse diferite)
        
     2. 
        Icter pronunţat
        
     3. 
        Tromboze vasculare multiple
        
     4. 
        Febra hectică
        
     5. 
        Hepatomegalia
        

303. 
     CS. Indicaţi simptomele clinice ale fazei a doua a sindromului CID.
     
     1. 
        Hemoragii multiple (cel putin din trei surse diferite)
        
     2. 
        Icter pronunţat
        
     3. 
        Tromboze vasculare multiple
        
     4. 
        Febra hectică
        
     5. 
        Hepatomegalia
        

304. 
     CM. Indicaţi formele clinice ale sindromului CID.
     
     1. 
        Forma atipică
        
     2. 
        Forma acută
        
     3. 
        Forma subacută
        
     4. 
        Forma cronică
        
     5. 
        Forma asimptomatică
        

305. 
     CM. Indicaţi trei componente ale tratamentului complex al bolnavilor cu sindrom CID.
     
     1. 
        Tratamentul patologiei ce a condus spre dezvoltarea sindromului CID
        
     2. 
        Antibioticoterapia masivă
        
     3. 
        Corecţia dificitului factorilor de coagulare
        
     4. 
        Heparinoterapia
        
     5. 
        Indicarea serurilor imune
        

306. 
     CM. Ce efecte ale heparinei condiţionează indicarea acesteia în tratamentul bolnavilor cu sindrom CID?
     
     1. 
        Inhibiţia formării trombinei
        
     2. 
        Stimularea formării trombinei
        
     3. 
        Inhibiţia factorului X al sistemului de coagulare a sîngelui
        
     4. 
        Activarea factorului X al sistemului de coagulare a sîngelui
        
     5. 
        Inhibiţia fibrinolizei
        

307. 
     CM. Care din factorii enumeraţi conduc nemijlocit spre necroza ţesuturilor?
     
     1. 
        Factorul mecanic
        
     2. 
        Embolia arterială
        
     3. 
        Arsura termică
        
     4. 
        Compresia vasului arterial
        
     5. 
        Electrocutarea
        

308. 
     CM. Care din factorii enumeraţi conduc indirect la necroza ţesuturilor?
     
     1. 
        Factorul mecanic
        
     2. 
        Embolia arterială
        
     3. 
        Factorii termici
        
     4. 
        Hernia strangulată
        
     5. 
        Electrotraumatismul
        

309. 
     CM. Prin ce se caracterizează gangrena?
     
     1. 
        Se dezvoltă doar în organele, ce au contact cu mediul extern
        
     2. 
        Se dezvoltă doar în organele, ce nu au contact cu mediul extern
        
     3. 
        Organul sau regiunea anatomică sunt afectate integral
        
     4. 
        Se dezvoltă în urma compresiei îndelungate a ţesuturilor moi între suprafeţi dure (planul osos şi patul)
        
     5. 
        Este afectată doar o parte a oraganului, vascularizată de o anumită ramură arterială
        

310. 
     CM. Care din factorii enumeraţi nu influienţează asupra dezvoltării necrozelor “circulatorii”?
     
     1. 
        Insuficienţa afluxului de sînge arterial
        
     2. 
        Dereglarea schimbului gazos pulmonar
        
     3. 
        Dereglarea întoarcerii sîngelui venos
        
     4. 
        Dereglarea metabolismului transcapilar la nivel de microcirculaţie
        
     5. 
        Dereglarea inervaţiei
        

311. 
     CM. Indicaţi componentele triadei Virchow, ce constituie mecanismul patogenetic al trombozei vasculare.
     
     1. 
        Leziunea endoteliului
        
     2. 
        Încetinirea fluxului sangvin
        
     3. 
        Fibrilaţia atrială cu ruperea trombului din cavitatea cordului
        
     4. 
        Hipercoagularea
        
     5. 
        Utilizarea îndelungată a anticoagulantelor indirecte
        

312. 
     CS. Indicaţi localizarea tipică a ulcerului trofic în cazul sindromului de ischemie cronică.
     
     1. 
        Treimea medie a gambei
        
     2. 
        Suprafaţa externă a treimii inferioare a gambei
        
     3. 
        Falanga distală a degetelor piciorului, regiunea călcîiului
        
     4. 
        Suprafaţa medială a treimii inferioare a gambei
        
     5. 
        Fosa poplitee
        

313. 
     CM. Gangrena uscată se caracterizează prin următoarele manifestări:
     
     1. 
        De regulă se dezvoltă în caz de ischemie acută
        
     2. 
        De regulă se dezvoltă în caz de ischemie cronică
        
     3. 
        Se dezvoltă după anexarea infecţiei
        
     4. 
        Există linia de demarcare
        
     5. 
        Linia de demarcare lipseşte
        

314. 
     CM. Gangrena umedă se caracterizează prin următoarele manifestări:
     
     1. 
        De regulă se dezvoltă în caz de ischemie acută
        
     2. 
        De regulă se dezvoltă în caz de ischemie cronică
        
     3. 
        Se dezvoltă după anexarea infecţiei
        
     4. 
        Există linia de demarcaţie
        
     5. 
        Linia de demarcaţie lipseşte
        

315. 
     CS. Care din poziţiile enumerate se referă la necroză?
     
     1. 
        Infarctul
        
     2. 
        Escarele
        
     3. 
        Ulcerul trofic
        
     4. 
        Gangrena
        
     5. 
        Toate cele enumerate
        

316. 
     CM. Indicaţi organele în care se poate dezvolta gangrena.
     
     1. 
        Splina
        
     2. 
        Plămînul
        
     3. 
        Pancreasul
        
     4. 
        Intestinul
        
     5. 
        Membrele inferioare
        

317. 
     CM. Indicaţi organele în care necroza dezvoltată este numită infarct.
     
     1. 
        Cordul
        
     2. 
        Oasele
        
     3. 
        Rinichiul
        
     4. 
        Membrele inferioare
        
     5. 
        Splina
        

318. 
     CM. Indicaţi cauzele dezvoltării ulcerelor trofice.
     
     1. 
        Tromboza venoasă acută
        
     2. 
        Ischemia cronică
        
     3. 
        Anevrismul arterial
        
     4. 
        Insuficienţa venoasă cronică
        
     5. 
        Ischemia acută
        

319.