Cs. Definiţi anestezia locală. Pierderea temporară a conştienţei

122. 
     CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul ţoliclonilor s-a observat aglutinarea cu ţoliclonul anti-A şi lipsa aglutinării cu ţoliclonul Anti-B. Apreciaţi grupa de sînge.
     
     1. 
        0(I)
        
     2. 
        A(II)
        
     3. 
        B(III)
        
     4. 
        AB(IV)
        
     5. 
        Eroare în tehnica de apreciere
        

123. 
     CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul ţoliclonilor s-a observat aglutinarea cu ţoliclonul anti-B şi lipsa aglutinării cu ţoliclonul Anti-A. Apreciaţi grupa de sînge.
     
     1. 
        0(I)
        
     2. 
        A(II)
        
     3. 
        B(III)
        
     4. 
        AB(IV)
        
     5. 
        Eroare în tehnica de apreciere
        

124. 
     CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul eritrocitelor standard s-a observat aglutinarea cu eritrocitele de grupa II, III şi lipsa aglutinării cu eritrocitele de grupa I. Apreciaţi grupa de sînge.
     
     1. 
        0(I)
        
     2. 
        A(II)
        
     3. 
        B(III)
        
     4. 
        AB(IV)
        
     5. 
        Eroare în tehnica de apreciere
        

125. 
     CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul eritrocitelor standard s-a observat aglutinarea cu eritrocitele de grupa II şi lipsa aglutinării cu eritrocitele de grupele I şi III. Apreciaţi grupa de sînge.
     
     1. 
        0(I)
        
     2. 
        A(II)
        
     3. 
        B(III)
        
     4. 
        AB(IV)
        
     5. 
        Eroare în tehnica de apreciere
        

126. 
     CS. Care din metodele de determinare a factorului rezus se utilizează doar în condiţii de laborator?
     
     1. 
        Cu ajutorul serului antirezus
        
     2. 
        Cu ajutorul D-reagentului monoclonal
        
     3. 
        Reacţia de conglutinare cu utilizarea gelatinei
        
     4. 
        Testul anti-globulinic indirect (proba Coombs)
        
     5. 
        Proba de compatibilitate individuală după factorul rezus
        

127. 
     CS. Indicaţi metodele de hemotransfuzie.
     
     1. 
        Directă, indirectă
        
     2. 
        Intravenoasă, intraarterială
        
     3. 
        Transfuzia de sînge cadaveric, exsangvinotransfuzia
        
     4. 
        Reinfuzia sîngelui
        
     5. 
        Toate cele enumerate
        

128. 
     CS. Reinfuzia sîngelui din cavitatea peritoneală este categoric contraindicată în:
     
     1. 
        Leziunile diafragmului
        
     2. 
        Leziunile splinei
        
     3. 
        Leziunile organelor cavitare
        
     4. 
        Leziunile vaselor sangvine magistrale
        
     5. 
        Starea generală gravă a bolnavului
        

129. 
     CS. Care din poziţiile enumerate nu se referă la tipurile de hemotransfuzie?
     
     1. 
        Autohemotransfuzia
        
     2. 
        Transfuzia de sînge iradiat cu laser
        
     3. 
        Transfuzia de sînge iradiat cu raze ultraviolete
        
     4. 
        Reinfuzia sîngelui
        
     5. 
        Transfuzia intravenoasă a sîngelui
        

130. 
     CS. Care din poziţiile enumerate nu se referă la căile de hemotransfuzie?
     
     1. 
        Transfuzia intravenoasă
        
     2. 
        Transfuzia intraarterială
        
     3. 
        Autohemotransfuzia
        
     4. 
        Transfuzia intracardiacă
        
     5. 
        Transfuzia intraosoasă
        

131. 
     CS. Cea mai frecventă cale de hemotransfuzie este:
     
     1. 
        Transfuzia intravenoasă
        
     2. 
        Transfuzia intraarterială
        
     3. 
        Transfuzia intraosoasă
        
     4. 
        Transfuzia intraaortală
        
     5. 
        Transfuzia intracardiacă
        

132. 
     CM. Enumeraţi indicaţiile relative către hemotransfuzie.
     
     1. 
        Hemoragia acută
        
     2. 
        Şocul traumatic, hipovolemia
        
     3. 
        Anemia posthemoragică severă
        
     4. 
        Stările septice
        
     5. 
        Anemia de etiologie neidentificată
        

133. 
     CS. Notaţi indicaţia absolută către hemotransfuzie.
     
     1. 
        Intoxicaţia purulentă
        
     2. 
        Boala arşilor
        
     3. 
        Hemofilia şi alte coagulopatii
        
     4. 
        Pregătirea pacienţilor caşectici către operaţii masive
        
     5. 
        Anemia posthemoragică severă
        

134. 
     CS. Care din poziţiile enumerate nu se referă la contraindicaţii către hemotransfizie?
     
     1. 
        Insuficienţa cardiacă decompensată
        
     2. 
        Şocul traumatic
        
     3. 
        Endocardita septică
        
     4. 
        Hipertensiunea arterială gravă
        
     5. 
        Ictusul
        

135. 
     CS. Care din poziţiile enumerate nu se referă la preparatele sîngelui?
     
     1. 
        Trombina
        
     2. 
        Fibrinogenul
        
     3. 
        Buretele hemostatic
        
     4. 
        Masa trombocitară
        
     5. 
        Gama-globulina
        

136. 
     CM. Enumeraţi preparatele sîngelui cu acţiune imună.
     
     1. 
        Plasma antihemofilică
        
     2. 
        Plasma antistafilococică
        
     3. 
        Crioprecipitatul
        
     4. 
        Imunoglobulina antistafilococică
        
     5. 
        Masa leucocitară
        

137. 
     CS. Care din poziţiile enumerate nu se referă la componentele sîngelui?
     
     1. 
        Gama-globulina
        
     2. 
        Masa eritrocitară
        
     3. 
        Masa trombocitară
        
     4. 
        Masa leucocitară
        
     5. 
        Plasma proaspăt congelată
        

138. 
     CM. La substituienţii sangvini cu acţiune hemodinamică se referă:
     
     1. 
        Poliglucina
        
     2. 
        Reopoliglucina
        
     3. 
        Soluţia de glucoză 20%
        
     4. 
        Soluţia de bicarbonat de sodiu
        
     5. 
        Lipofundina
        

139. 
     CS. La substituienţii sangvini cu acţiune dezintoxicantă se referă:
     
     1. 
        Poliglucina
        
     2. 
        Gelatinolul
        
     3. 
        Hemodeza
        
     4. 
        Soluţia de glucoză 20%
        
     5. 
        Lipofundina
        

140. 
     CM. La substituienţii sangvini, utilizaţi pentru nutriţia parenterală, se referă:
     
     1. 
        Soluţiile concentrate de glucide
        
     2. 
        Soluţiile de aminoacizi
        
     3. 
        Soluţia fiziologică
        
     4. 
        Emulsiile de lipide
        
     5. 
        Dextranii
        

141. 
     CM. Numiţi contraindicaţiile către infuzia intravenoasă a soluţiilor de aminoacizi.
     
     1. 
        Septicopiemia
        
     2. 
        Coagulopatia
        
     3. 
        Hipersplenismul
        
     4. 
        Insuficienţa renală acută
        
     5. 
        Encefalopatia hepatică
        

142. 
     CS. Ce acţiune are perfuzia soluţiei de poliglucină?
     
     1. 
        Antişoc (volemică)
        
     2. 
        Dezagregantă
        
     3. 
        Antitrombotică
        
     4. 
        Diuretică
        
     5. 
        Detoxicantă
        

143. 
     CS. Indicaţi substituienţii sangvini – transportatori de oxigen.
     
     1. 
        Dextranii
        
     2. 
        Masa eritrocitară
        
     3. 
        Preparatele fierului
        
     4. 
        Soluţia de glucoză
        
     5. 
        Emulsiile de fluorocarbonaţi
        

144. 
     CS. La ce temperatură se păstrează masa eritrocitară prelevată de la donor?
     
     1. 
        0°C
        
     2. 
        -2-4°C
        
     3. 
        +4+6°C
        
     4. 
        +8+10°C
        
     5. 
        0+1°C
        

145. 
     CS. Ce probă se efectuiază la transfuzia de plasmă?
     
     1. 
        Nu se efectuiază nici o probă
        
     2. 
        Proba la compatibilitate după grupă
        
     3. 
        Proba la compatibilitate după rezus
        
     4. 
        Proba biologică
        
     5. 
        Proba intradermală, la toleranţa plasmei
        

146. 
     CS. Care din probele enumerate nu se efectuiază în timpul hemotransfuziei?
     
     1. 
        Aprecierea vizuală a valabilitatii sîngelui pentru transfuzie
        
     2. 
        Determinarea grupei sîngelui donatorului
        
     3. 
        Proba la compatibilitatea individuală după grupă şi factorul Rhezus
        
     4. 
        Proba la compatibilitatea individuală după sistemul antigenilor leucocitari umani (HLA)
        
     5. 
        Proba biologică
        

147. 
     CS. Cum se transfuzează sîngele în timpul efectuării probei biologice?
     
     1. 
        În jet, în două prize a cîte 25 ml cu un interval de 3-5 min
        
     2. 
        În jet, în trei prize cîte 25 ml cu un interval de 3-5 min
        
     3. 
        Cu picătura timp de 15 min, cu o pauză ulterioară de 3-5 min
        
     4. 
        În jet, într-o priză
        
     5. 
        Proba biologică se efectuiază doar în timpul transfuziei de plasmă
        

148. 
     CM. În ce constă aprecierea valabilităţii sîngelui conservat pentru transfuzie?
     
     1. 
        Examinarea microbiologică a sîngelui donatorului
        
     2. 
        Controlul corespunderii datelor de pe eticheta containerului cu sîngele ce se conţine în aceasta
        
     3. 
        Determinarea grupei şi factorului rezus a sîngelui din container
        
     4. 
        Evaluarea vizuală a conţinutului containerului cu sînge
        
     5. 
        Controlul ermetismului containerului cu sînge
        

149. 
     CS. Proba de compatibilitate individuală după sistemul ABO în caz de hemotransfuzie, apreciază reacţia de aglutinare dintre:
     
     1. 
        Eritrocitele recipientului şi serul donatorului
        
     2. 
        Eritrocitele donatorului şi serul recipientului
        
     3. 
        Eritrocitele donatorului şi serul recipientului, în baia de apă la temperatura de 38-40⁰ C
        
     4. 
        Eritrocitele recipientului şi serul donatorului, în baia de apă la temperatura de 38-40⁰ C
        
     5. 
        Eritrocitele recipientului şi leucocitele donatorului
        

150. 
     CS. Proba de compatibilitate individuală după factorul Rhezus în timpul hemotransfuziei spreciază reacţia de aglutinare dintre:
     
     1. 
        Eritrocitele recipientului şi serul donatorului
        
     2. 
        Eritrocitele donatorului şi serul recipientului
        
     3. 
        Eritrocitele donatorului şi serul recipientului, în baia de apă la temperatura de 38-40⁰ C
        
     4. 
        Eritrocitele recipientului şi serul donatorului, în baia de apă la temperatura de 38-40⁰ C
        
     5. 
        Eritrocitele recipientului şi serul antirezus
        

151. 
     CS. Ce complicaţie posttransfuzională este remarcată cel mai rar?
     
     1. 
        Reacţia pirogenă
        
     2. 
        Edemul pulmonar
        
     3. 
        Hepatita virală B
        
     4. 
        Hepatita virală C
        
     5. 
        Şocul hemolitic
        

152. 
     CM. La perioadele şocului posthemotransfuzional nu se referă:
     
     1. 
        Perioada de şoc propriu-zisă
        
     2. 
        Perioada de oligo şi anurie (insuficienţei renale acute)
        
     3. 
        Perioada de septicotoxemie
        
     4. 
        Perioada de restabilire a diurezei (reconvalescenţei)
        
     5. 
        Perioada stabilizării hemodinamicii
        

153. 
     CS. Care din poziţiile enumerate nu se referă la complicaţiile cu caracter mecanic ale hemotransfuziei?
     
     1. 
        Dilatarea acută a cordului
        
     2. 
        Embolia gazoasă
        
     3. 
        Trombozele şi trombemboliile
        
     4. 
        Dereglarea circulaţiei în extremitate după transfuzia intraarterială
        
     5. 
        Şocul hemolitic
        

154. 
     CM. Care din poziţiile enumerate nu se referă la complicaţiile cu caracter infecţios în caz de hemotransfuzie?
     
     1. 
        Sifilisul
        
     2. 
        Hepatitele B,C,D
        
     3. 
        Infecţia - HIV
        
     4. 
        Şocul hemolitic
        
     5. 
        Dilatarea acută a cordului
        

155. 
     CM. Marcaţi contraindicaţiile către perfuzia intravenoasă a emulsiilor lipidice.
     
     1. 
        Caşexia
        
     2. 
        Şocul
        
     3. 
        Patologiile severe ale ficatului
        
     4. 
        Obezitatea patologică
        
     5. 
        Coagulopatia
        

156. 
     CS. În care patologie este contraindicată perfuzia de poliglucină?
     
     1. 
        Hemotorax
        
     2. 
        Hipertensiunea arterială
        
     3. 
        Trombocitopenia
        
     4. 
        Dificitul factorilor V, VI şi VII de coagulare
        
     5. 
        Şocul combustional
        

157. 
     CS. Ce se subînţelege sub termenul de „simptom”?
     
     1. 
        Un complex de semne, ce caracterizează un proces patologic
        
     2. 
        Un semn solitar al procesului patologic
        
     3. 
        O unitate nozologică (patologie)
        
     4. 
        Un grup de stări patologice similare
        
     5. 
        Nişte modificări morfologice caracteristice pentru o anumită patologie
        

158. 
     CM. Indicaţi ce se referă la simptome.
     
     1. 
        Obezitatea
        
     2. 
        Durerea
        
     3. 
        Voma
        
     4. 
        Pneumotoraxul
        
     5. 
        Dispnea
        

159. 
     CM. Indicaţi ce se referă la simptome.
     
     1. 
        Febra
        
     2. 
        Gangrena
        
     3. 
        Greaţa
        
     4. 
        Tahicardia
        
     5. 
        Hemotoraxul
        

160. 
     CS. Ce se subînţelege sub termenul de „sindrom”?
     
     1. 
        Nişte modificări morfologice caracteristice pentru o anumită patologie
        
     2. 
        Un semn solitar al procesului patologic
        
     3. 
        Un complex de semne, ce au origine comună şi sunt caracteristice pentru un anumit proces patologic
        
     4. 
        Succesivitatea apariţiei semnelor patologice
        
     5. 
        Patologia cîtorva organe
        

161. 
     CM. Indicaţi exemplele de sindroame patologice.
     
     1. 
        Răspuns inflamator sistemic
        
     2. 
        Febră în artrita purulentă
        
     3. 
        Insuficienţa arterială cronică a extremităţilor inferioare
        
     4. 
        Timpanita
        
     5. 
        Ocluzia intestinală
        

162. 
     CM. Indicaţi exemplele de sindroame patologice.
     
     1. 
        Insuficienţa venoasă cronică
        
     2. 
        Ischemia acută a extremităţilor inferioare
        
     3. 
        Lipsa pulsaţiei pe artera femural[
        
     4. 
        Tumefierea
        
     5. 
        Insuficienţa respiratorie
        

163. 
     CM. Ce compartimente ale fişei clinice a bolnavului conţin informaţie subiectivă?
     
     1. 
        Acuzele pacientului
        
     2. 
        Istoricul actualei boli
        
     3. 
        Anamneza vieţii bolnavului
        
     4. 
        Statutul local
        
     5. 
        Rezultatele examinărilor instrumentale
        

164. 
     CS. Ce compartimente ale fişei clinice a bolnavului conţin informaţie obiectivă?
     
     1. 
        Acuzele pacientului
        
     2. 
        Istoricul actualei boli
        
     3. 
        Istoricul vieţii bolnavului
        
     4. 
        Anamneza alergologică
        
     5. 
        Examinarea bolnavului pe sisteme
        

165. 
     CS. Efectuarea percuţiei la un bolnav chirurgical permite aprecierea:
     
     1. 
        Prezenţei tumorii
        
     2. 
        Prezenţei corpilor străini în ţesuturi
        
     3. 
        Acumulării de lichid sau aer în cavităţi
        
     4. 
        Prezenţei procesului inflamator
        
     5. 
        Mobilităţii organului examinat
        

166. 
     CM. Auscultaţia la un bolnav chirurgical permite aprecierea:
     
     1. 
        Prezenţei zgomotelor cardiace şi a suflurilor
        
     2. 
        Prezenţei peristaltismului intestinal
        
     3. 
        Caracterului zgomotelor respiratorii
        
     4. 
        Prezenţei tumorii
        
     5. 
        Prezenţei procesului inflamator
        

167. 
     CM. Indicaţi datele din fişa clinică a bolnavului, ce se referă la descrierea statutului local.
     
     1. 
        La internare bolnavul acuze dureri abdominale
        
     2. 
        În treimea inferioară a gambei stîngi se determină hiperpigmentarea pielii şi un defect ulceros
        
     3. 
        Frecvenţa contracţiilor cardiace constituie 70 bătăi pe minut
        
     4. 
        În regiunea inghinală dreaptă se determină o formaţiune doloră, cu consistenţă elastică, reponibilă în cavitatea abdominală
        
     5. 
        Din spusele bolnavului, durerile în abdomen au apărut cu aproximativ 18 ore în urmă
        

168. 
     CM. În baza căror date se instalează diagnosticul prezumtiv?
     
     1. 
        Acuzele bolnavului
        
     2. 
        Datele examinării clinice obiective
        
     3. 
        Rezultatele analizelor de laborator
        
     4. 
        Rezultatele examinărilor instrumentale
        
     5. 
        Rezultatele examinărilor patomorfologice
        

169. 
     CM. În baza căror date se instalează diagnosticul clinic?
     
     1. 
        Datele subiective ale bolnavului
        
     2. 
        Datele examenului clinic obiectiv
        
     3. 
        Rezultatele analizelor de laborator
        
     4. 
        Rezultatele examinărilor instrumentale
        
     5. 
        Rezultatele examinărilor patomorfologice
        

170. 
     CM. Ce componente include diagnosticul clinic definitiv?
     
     1. 
        Diagnosticul patologiei de bază
        
     2. 
        Diagnosticul patologiilor concomitente
        
     3. 
        Complicaţiile patologiei de bază
        
     4. 
        Diagnosticul prezumtiv
        
     5. 
        Diagnosticul diferenţial
        

171. 
     CM. Indicaţi manifestările caracteristice ale torticolisului?
     
     1. 
        Faţa bolnavului este întoarsă spre partea sănătoasă
        
     2. 
        Faţa bolnavului este întoarsă spre partea afectată
        
     3. 
        Capul bolnavului este înclinat înspre partea sănătoasă
        
     4. 
        Capul bolnavului este înclinat înspre partea afectată
        
     5. 
        Scurtarea cicatriceală a muşchiului sternocleidomastoidian
        

172. 
     CS. Diagnosticul de torticolis este stabilit în baza:
     
     1. 
        Examenului clinic al bolnavului
        
     2. 
        Analizelor de laborator
        
     3. 
        Examenului radiologic şi a tomografiei
        
     4. 
        Analizelor biochimice
        
     5. 
        Examinărilor instrumentale invazive
        

173. 
     CM. Indicaţi manifestările caracteristice ale afectării inflamatorii a ganglionilor limfatici cervicali.
     
     1. 
        Ganglionii limfatici sunt mobili
        
     2. 
        Ganglionii limfatici sunt aderaţi la ţesuturile adiacente
        
     3. 
        Ganglionii limfatici sunt indolori la palpare
        
     4. 
        Ganglionii limfatici sunt dolori la palpare
        
     5. 
        Ganglionii limfatici au o consistenţa “lemnoasă”
        

174. 
     CM. Indicaţi manifestările caracteristice ale afectării tumorale metastatice a ganglionilor limfatici cervicali.
     
     1. 
        Hiperemia pielii de-asupra ganglionilor limfatici
        
     2. 
        Ganglionii limfatici aderă la ţesuturile adiacente
        
     3. 
        Ganglionii limfatici sunt indolori la palpare
        
     4. 
        Ganglionii limfatici sunt dolori la palpare
        
     5. 
        Ganglionii limfatici au contur neregulat
        

175. 
     CM. Indicaţi regulile de palpare a glandei tiroide.
     
     1. 
        Medicul palpează glanda, aflîndu-se în spatele bolnavului
        
     2. 
        Medicul palpează glanda, aflîndu-se în faţa bolnavului
        
     3. 
        Medicul palpează glanda cu o mînă
        
     4. 
        Medicul palpează glanda cu două mîini
        
     5. 
        Medicul palpează glanda în timpul deglutiţiei
        

176. 
     CM. Indicaţi cele mai frecvente tumori benigne ale regiunii capului.
     
     1. 
        Melanomul
        
     2. 
        Ateromul
        
     3. 
        Papilomul
        
     4. 
        Adenocarcinomul
        
     5. 
        Hematomul
        

177. 
     CM. Indicaţi instrumentele chirurgicale destinate secţionării ţesuturilor.
     

1. 
   Depărtătorul Finochietto
   
2. 
   Foarfecele
   
3. 
   Ferăstrăul Gigli
   
4. 
   Bisturiul
   
5. 
   Depărtătorul Farabeuf
   

178. 
     CM. Indicaţi instrumentele chirurgicale destinate hemostazei.
     

1. 
   Pensa Kocher
   
2. 
   Pinceta anatomică
   
3. 
   Port-acul
   
4. 
   Pensa Pean
   
5. 
   Pinceta chirurgicală
   

179. 
     CM. Indicaţi instrumentele chirurgicale destinate prinderii ţesuturilor.
     

1. 
   Pensa Kocher
   
2. 
   Pinceta anatomică
   
3. 
   Port-acul
   
4. 
   Pensa Pean
   
5. 
   Pinceta chirurgicală
   

180. 
     CS. Indicaţi instrumentele chirurgicale destinate explorării.
     

1. 
   Pensa Kocher
   
2. 
   Pinceta anatomică
   
3. 
   Depărtătorul Finochietto
   
4. 
   Sonda butonată
   
5. 
   Valva rectală
   

181. 
     CM. Acele chirurgicale rotunde se utilizează pentru suturarea:
     

1. 
   Vaselor
   
2. 
   Intestinului
   
3. 
   Pielii
   
4. 
   Periostului
   
5. 
   Aponeurozei
   

182. 
     CM. Acele chirurgicale triunghiulare (prismatice) se utilizează pentru suturarea:
     

1. 
   Aponeurozei
   
2. 
   Periostului
   
3. 
   Intestinului
   
4. 
   Vaselor
   
5. 
   Pielii
   

183. 
     CM. Ce curbura poate avea un ac chirurgical?
     

1. 
   1/4 din cerc
   
2. 
   1/3 din cerc
   
3. 
   4/6 din cerc
   
4. 
   3/8 din cerc
   
5. 
   1/2 din cerc
   

184. 
     CM. Care sunt cerinţele către materialele de sutură, utilizate în chirurgie?
     

1. 
   Lipsa activităţii cancerogene
   
2. 
   Rezistenţa la infecţie
   
3. 
   Posibilitatea folosirii îndelungate
   
4. 
   Simplicitatea sterilizării
   
5. 
   Siguranţa nodului
   

185. 
     CM. Indicaţi materialele de sutură biologice, utilizate în chirurgie.
     

1. 
   Fir metalic
   
2. 
   Capron
   
3. 
   Lavsan
   
4. 
   Catgut
   
5. 
   Mătase
   

186. 
     CM. Indicaţi firele de sutură sintetice resorbabile, utilizate în chirurgie.
     

1. 
   Dexon
   
2. 
   Capron
   
3. 
   Polipropilen
   
4. 
   Catgut
   
5. 
   Vycril
   

187. 
     CM. Indicaţi firele de sutură sintetice neresorbabile, utilizate în chirurgie.
     

1. 
   Dexon
   
2. 
   Capron
   
3. 
   Polipropilen
   
4. 
   Catgut
   
5. 
   Vycril
   

188. 
     CM. Specificaţi tipurile de sutura întreruptă, care sunt utilizate pentru suturarea plăgilor cutanate în chirurgie.