Către Avocatul Poporului Domnului Victor Ciorbea Domnule Avocat al Poporului Victor Ciorbea

Încălcarea art.115, din Constituție

Adoptarea unor măsuri precum cele ce fac obiectul OUG 79/2017 au fost făcute în mod neconstituțional prin ordonanță de urgență.

Pe de o parte apreciem că măsuri fiscal bugetare care modifică în mod esențial responsabilitatea fiscală a angajaților și angajatorilor și finanțarea sistemului de securitate sociala și care afectează principiul de stat social reglementat constituțional, nu pot face obiectul reglementărilor prin ordonanță de urgență, ci este obligatoriu ca aceste reglementări să fie supuse dezbaterilor parlamentare, fiind astfel adoptate prin lege de forul legislativ.

Pe de altă parte apreciem că nu se justifică urgența în adoptarea unor astfel de măsuri, încâlcându-se grav principiile reglementate de art.115, alin.4 din Constituție. Legiutorul constituant a introdus în textul constituțional această posibilitate de delegare legislativă, în care Guvernul poate emite ordonanțe de urgență, exclusiv pentru situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată.

În cazul de față însă, modalitatea de reglementare ar fi trebuit, din contră, să asigure predictibilitatea mediului economic și social, ceea ce presupune o perioadă de pregătire suficientă a unor asemenea măsuri, în ce privește contractele de muncă în vigoare, modalitatea de operare în sistemele de salarizare de către angajatori și alte asemenea. Prin urmare, este contrar naturii sale ca o astfel de modificare legislativă să fie făcută prin ordonanță de urgență.

Nu este lipsit de relevanță nici faptul că în ce privește textul ordonanței a cărei neconstituționalitate o invocăm, Guvernul justifică modificarea legislativă ca fiind una prevăzută în programul de guvernare. Având în vedere că această modificare a fost una predictibilă și previzionată cu un an în urma, nu poate fi considerată situația de față ca fiind una extraordinar de urgentă, nimic neoprind Guvernul ca în calitatea pe care o are de inițiator de proiect de lege să supună Parlamentului, ca autoritate legiuitoare în statul român, un proiect de lege încă de la inceputul acestui an, existând astfel timpul necesar pentru adoptarea unui astfel de act normativ pe cale firească și în urma dezbaterii parlamentare.

1 În prezent, art. 138 din Codul fiscal stabilește următoarele:

„Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt următoarele:

a)26,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 15,8% pentru contribuţia datorată de angajator;

b)31,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator;

c)36,3% pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 25,8% pentru contribuţia datorată de angajator.”

2 Pe același aliniament, au fost modificate și dispozițiile art. 139, 140 și 141 din Codul fiscal, după cum urmează:

Articolul 139 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 139. — (1) Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, o reprezintă câştigul brut realizat din salarii şi venituri asimilate salariilor, în ţară şi în alte state, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, care include:

(...)

(4) Sumele prevăzute la alin. (1) lit. d) şi f) intră în baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, indiferent dacă persoanele respective sunt din cadrul aceleiaşi entităţi ori din afara ei, pensionari sau angajaţi cu contract individual de muncă.”

Articolul 140 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori sau persoane asimilate acestora

Art. 140. — Pentru persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, baza lunară de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale o reprezintă suma câştigurilor brute prevăzute la art. 139, realizate de persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor asupra cărora se datorează contribuţia, pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau în alte condiţii de muncă."

 La articolul 141, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate de către persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, din activităţi pentru care există obligaţia asigurării în aceste sisteme potrivit legii;".

3 În reglementarea în vigoare de lege lata, art. 156 are următorul cuprins:

„Art. 156: Cotele de contribuţii de asigurări sociale de sănătate

Cotele de contribuţii de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele:

a)5,5% pentru contribuţia individuală;

b)5,2% pentru contribuţia datorată de angajator.”

4 A se vedea art. 220¹ din OUG nr. 79/2017.

5 Pentru cetăţenii români, cetăţeni ai altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reşedinţa în România, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte;

6 A se vedea art. 220² din OUG nr. 79/2017.

7 A se vedea art. 220³ din Codul fiscal.

8^ Pentru elementele care se includ în baza lunară de calcul a contribuției asiguratorii pentru muncă, a se vedea art. 220⁴ din OUG nr. 79/2017.

9 A se vedea art. 220⁶ din OUG nr. 79/2017.

10 Art.

11 Publicată în M. Of. nr. 767 din 31 octombrie 2003.

12 Pentru mai multe detalii, a se vedea European Observatory on Health Care Systems, Health Care Systems in Transition. Germany, 2000, disponibil la http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0010/80776/E68952.pdf (consultat la data de 11.11.2010).

13 Pentru mai multe detalii, a se vedea, Marian Preda, Cristina Doboș, Vlad Grigoraș, Studiul nr. 9, Sistemul de asigurări de pensii în România în perioada de tranziție: probleme majore și soluții, Institutul European din România, București, 2004, disponibil la http://beta.ier.ro/documente/studiideimpactPaisII_ro/Pais2_studiu_9_ro.pdf (consultat la data de 11.11.2017).

14 Publicată în B. Of. nr. 17-18 din 1.02.1966.

15 Publicată în B.Of. nr. 82 din 6 .08.977.

16 Publicat în M. Of. nr. 24 din 9.02.1990.

17 Publicat în M. Of. nr. 631 din 23.09.2009. 

18 Publicat în M.Of. nr. 147 din 19.12. 1990.

19 Publicat în M. Of. nr. 251 din 16.12.1991.

20 Publicată în M. Of. nr. 140 din 1 aprilie 2000.

21 A se vedea art. 21 din Legea nr. 19/2000, în forma sa originară.

22 Publicată în M.Of. nr. 852 din 20 decembrie 2010.

23 Permanent Development Services Ltd și County Wide Property Investments Ltd împotriva Commissioners of Customs & Excise), Cauza C-255/02, EU:C:2006:121.

24 Sunday Times contra Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, 1979, Rekvényi contra Ungariei, 1999, Rotaru împotriva României, 2000, Damman împotriva Elveţiei, 2005

25 Ion Predescu, Marieta Safta, Principiul securității juridice, fundament al statului de drept. Repere jurisprudențiale, disponibil la https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=4&ved=0ahUKEwiMqanL-rjXAhXRIewKHQEMBpcQFgg9MAM&url=https%3A%2F%2Fwww.ccr.ro%2Fccrold%2Fpublications%2Fbuletin%2F8%2Fpredescu.doc&usg=AOvVaw0kxKxEq8wI9X7HOxrCwpS1 (consultat la data de 12.11.2017)

26 Paola Faccini Dori v Recreb Srl., cauza C- 91/92, EU:C:1994:292; Foto-Frost v Hauptzollamt Lübeck-Ost., cauza C-314/85, EU:C:1987:452

27 Tribunalul de Primă Instanță, Opel Austria GmbH v Council of the European Union., T 115/94, EU:T:1998:166.

A se vedea și Portuese, Aurelien & Gough, Orla & Atangan Tanega, Joseph. (2013). The Principle of Legal Certainty as a Principle of Economic Efficiency. SSRN Electronic Journal. . 10.2139/ssrn.2332016.

28 Republicată în M. Of., Partea I, nr. 260 din 21.4.2010.

29 A se vedea art. 12 din Legea nr. 24/2000.

30 A se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 405/2016, publicată în M. Of. nr. 517 din 8.07.2016. A se vedea și  Deciziile nr. 1/2012, publicată în M.Of. nr. 53 din 23 ianuarie 2012) și nr. 494 din 10 mai 2012, publicată în M.Of. nr. 407 din 19 iunie 2012. De asemenea, a se vedea și Decizia Curţii Constituţionale nr. 903/2010, publicată în M.Of. nr. 584 din 17.08.2010, Decizia Curţii Constituţionale nr. 743/2011, publicată în M. Of. nr. 579 din 16.08.2011, Decizia nr. 1/2012, publicată în M. Of.nr. 53 din 23.01.2012, şi Decizia nr. 447/2013, publicată în M. Of. nr. 674 din 1.11.2013.

31 Decizia Curții Constituționale nr. 473/2013, publicată în M.Of. nr. 30 din 15.02.2013.

32 Coordonatori Ioan Muraru, Simina Elena Tănăsescu, Constituția României. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, București, 2008.

33 Decizia Curții Constituționale nr. 25/2003 publicată în M. Of. nr. 73 din 25.02.2003.

34 Decizia Curții Constituționale nr.149/2001 publicată în M.Of. nr. 456 din 10.08.2001. A se vedea și Decizia Curții Constituționale 847/2011 publicată în M.Of. nr. 635 din 6.09.2011.

35 Publicată în M. Of. nr. 909 din 21.12.2011.

36 Legea nr. 292/2011, publicată în M. Of. nr. 905 din 20.12.2011.

37 Decizia Curții Constituționale nr. 872/2010, publicată în M. Of. nr. 433 din 28.06.2010.

38 Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, adoptată la Roma, în anul 1950.

39 Lege nr. 30/1994 privind ratificarea Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi a protocoalelor adiţionale la această convenţie, publicată în M.Of. nr. 135 din 31.5.1994.

40 Decizia Curții Constituționale nr. 146/2000, publicată în M. Of. nr. 566 din 15.11.2000.

41 Publicată în M. Of. nr. 193 din 4.05.1999.

42 Pentru mai multe detalii, a se vedea Matti Mikola, Social Human Rights of Europe, Ed. Karelactio, 2010, p.51.

43 Carta socială europeană (revizuită), adoptată la Starsbourg, la 3 mai 1996.

44 Concluzii XIII-4, Observații interpretative ale art. 12, p. 36.

45 Conclusions XVI-1, Observații interpretative ale art. 12, p. 10.

46 Concluzii 2006, Bulgaria, p. 116.

47 Concluzii 2006, Olanda.

48 Ibidem.

49 A se vedea cu titlu de exemplu Decizia Curții Constituționale nr. 64/2015, publicat în M. Of. nr. 286 din 28.04.2015.

50 Publicată în M. Of. nr. 359 din 21 aprilie 2006 cu modificările și completările ulterioare, în prezent abrogată.

51 A se vedea și Decizia nr. Curții Constituționale nr. 513/2006, publicată în M. Of. nr. 598 din 11 iulie 2006.

52 ”Principiul finanțării colective este o caracteristică fundamentală a unui sistem de securitate social, așa cum este prevăzut în articolul 12, deoarece asigură sarcinilor riscurilor este împărțită între membrii comunității, inclusiv angajatorii, într-o manieră echitabilă și economică și contribuie la evitarea discriminării categoriilor vulnerabile de lucrători (a se vedea Concluziile din 2006, Olanda).” – ESC /2017/125 – adresa Dnului Regis Brillat, Directorului Departamentului pentru Carta Socială Europeană, Directoratul General pentru Drepturile Omului, Consiliul Europei.

53 Publicat în M. Of. 331 din data de 19.05.2009.

54 European Code of Social Security. A short guide, Council of Europe Publishing, 2002, p. 71, disponibil la https://www.coe.int/t/dg3/socialpolicies/source/socialsecurity/shortguide_en.pdf (consultat la data de 14.11.2017).

55 Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale Codului de Securitate Socială

56 Contingent – componenta a sistemului de securitate socială

57 În construcția bugetului de stat și a celui de asigurări sociale pentru anul 2017 angajații contribuie cu aprox 29,1% din totalul resurselor necesare pentru sistemul de securitate socială (bugetul de asigurări sociale, bugetul de șomaj și fondul unic de asigurări de sănătate), angajatorii asigură 49,96%, iar diferența este asigurată din alte surse sau din subvenții acordate de bugetul de stat. Angajatul și angajatorul asigură în acest moment 79,1% din totalul resurselor necesare sistemului de asigurări sociale (contribuții angajat și angajator – 68.625.090 mii lei, cheltuieli totale pentru securitate socială – 86.757.195 mii lei).

De la 1 ianuarie 2018, conform notei de fundamentare ce însoțește OUG 79/2017 transferul contribuțiilor de la angajator la angajat diminuează intervenția bugetului de stat pentru a acoperi deficitul bugetului de asigurări sociale cu 8,9 mld lei, respectiv veniturle din contribuțiile percepute la sistemul de securitate socială cresc cu 8,9 mld lei. Păstrând datele bugetare aferente anului 2017, acestea fiind singurele disponbile în acest moment, rezultă că:

- total contribuții plătite de angajat și angajator – 68.625.090 mii lei+ 8.900.000 mii lei= 77.525.090 mii lei, contribuțiile sunt aferente cotei cumulate de 37,25% și ar asigura 89,36% din totalul cheltuielilor bugetelor de securitate socială (77.525.090 mii lei / 86.757.195 mii lei).

- Conform modificărilor realizate prin OUG 79/2017, angajatul asigură 93,96% din cota totală de contribuții (35% /37.25%), ca urmare angajații ar plăti contribuții în sumă de 72.842.575 mii lei (77.525.090*93.96%), adică 83,96% din totalul cheltuielilor, respectiv al resurselor necesare pentru asigurarea prestațiilor sistemului de securitate socială.

Standardul minim privind distribuirea responsabilității de finanțare între angajatori și angajat , instituit prin plafonul de 50% prevăzut de Codul European de Securitate Socială, este depășit, contribuția angajaților pentru asigurarea resurselor necesare sistemului de asigurări sociale fiind, conform prevederilor OUG 79/2017 de aprox 83,96%.