Către interoperabilitatea serviciilor publice europene

Către interoperabilitatea serviciilor publice europene

Comisia Europeană a adoptat astăzi o inițiativă ce are ca scop să încurajeze administrațiile publice din întreaga UE să valorifice la maximum potențialul social și economic al tehnologiilor informației și comunicațiilor. Comunicarea intitulată „Către interoperabilitatea serviciilor publice europene” urmărește să stabilească o abordare comună pentru administrațiile publice ale statelor membre, pentru a ajuta cetățenii și agenții economici să profite pe deplin de piața unică a UE. Pentru a putea utiliza întregul potențial al pieței unice, cetățenii trebuie deseori să prezinte sau să obțină informații sau documente de care au nevoie pentru a lucra, studia sau călători în UE și să le transmită administrațiilor publice din alt stat membru. Agenții economici se confruntă cu o realitate similară. De aceea, este vital ca administrațiile să ofere servicii transfrontaliere eficiente și eficace de tip e-guvernare, astfel cum se reflectă în Planul de acțiune privind guvernarea electronică adoptat recent de Comisie (v. IP/10/1718), în conformitate cu Agenda digitală pentru Europa (v. IP/10/581, MEMO/10/199 și MEMO/10/200). Necesitatea unei interoperabilități efective reprezintă un element central al agendei digitale, una dintre inițiativele emblematice din cadrul strategiei Europa 2020. Comunicarea Comisiei introduce atât Strategia europeană de interoperabilitate, cât și Cadrul european de interoperabilitate, care trebuie să ghideze politica în domeniul TIC a organismelor publice din întreaga Uniune.

Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei, a declarat: „Uniunea Europeană înseamnă cooperare pentru crearea unui mediu în care cetățenii și agenții economici să poată prospera. Administrațiile publice europene trebuie să dea un exemplu prin colaborarea lor. Aceasta nu se poate întâmpla în lipsa unei interoperabilități reale și eficace între administrațiile publice de la toate nivelurile.”

Provocările serviciilor publice europene electronice

Din ce în ce mai mulți cetățeni și agenți economici fac uz de libertățile oferite de piața unică europeană. Cu toate acestea, cetățenii sunt deseori obligați să contacteze sau chiar să se deplaseze până la administrațiile publice străine pentru a furniza sau obține informațiile sau documentele care le sunt necesare pentru a munci, studia sau călători în interiorul UE. Același principiu se aplică agenților economici care doresc să se stabilească în mai mult de un stat membru.

Pentru a depăși aceste constrângeri (așa-numitele „e-bariere”), administrațiile publice ar trebui să poată face schimb de informații necesare și să coopereze în vederea furnizării de servicii publice transfrontaliere. Pentru aceasta, trebuie să se asigure interoperabilitatea administrațiilor publice.

Multe administrații publice din statele membre întreprind deja măsuri de îmbunătățire a interoperabilității serviciilor publice la nivel național, regional și local, însă, dacă statele membre și Comisia nu acționează împreună, interoperabilitatea la nivelul UE va rămâne în urmă. Din acest motiv, în ultimii ani Comisia a elaborat o strategie comună și a construit un cadru comun împreună cu statele membre.

Serviciile publice europene vor fi adesea rezultatul reunirii unor servicii publice existente furnizate la diferite niveluri de administrație în statele membre. Crearea de servicii publice europene va fi posibilă numai dacă aceste servicii publice sunt concepute luând în considerare cerințele de interoperabilitate.

Către interoperabilitatea serviciilor publice europene

În cadrul Agendei digitale pentru Europa, Comisia s-a angajat să adopte o comunicare prin care să introducă Strategia europeană de interoperabilitate (SEI) și Cadrul european de interoperabilitate (CEI) - două documente-cheie care promovează interoperabilitatea în rândul administrațiilor publice.

Beneficiarii direcți ai acestei acțiuni sunt administrațiile publice ale statelor membre și serviciile Comisiei Europene, care își vor spori eficiența prin instituirea de servicii publice europene și vor deveni mai conștiente de riscul creării unor noi bariere electronice dacă optează pentru soluții de servicii publice care nu sunt interoperabile la nivelul UE. Cetățenii și agenții economici vor beneficia de servicii publice europene de mai bună calitate în viața de zi cu zi atunci când doresc să își extindă activitățile profesionale sau de agrement dincolo de granițele țării lor de reședință.

Atât SEI, cât și CEI recunosc că interoperabilitatea prezintă mai multe dimensiuni: juridică, organizațională, semantică și tehnică. Toate acestea sunt importante, însă, datorită internetului și activității organismelor de standardizare și a altor organizații, s-au făcut deja progrese semnificative în domeniul interoperabilității tehnice, asigurând așadar caracterul deschis, promovând capacitatea de reutilizare și încurajând concurența.

Strategia europeană de interoperabilitate va ajuta la focalizarea eforturilor UE printro organizare corespunzătoare a guvernanței și prin politici și inițiative comune având ca scop crearea mediului necesar pentru un schimb de informații de încredere între administrațiile publice.

Cadrul european de interoperabilitate deschide calea utilizării de către administrațiile publice din UE a unei abordări comune, prin adoptarea de principii directoare care să permită o colaborare reală între administrațiile publice, modernizând și raționalizând în același timp sistemele acestora pentru a spori în mod rentabil capacitatea lor de a furniza servicii publice de înaltă calitate.

Comisia Europeană invită statele membre să continue să colaboreze pentru a asigura alinierea eforturilor lor separate de realizare a interoperabilității serviciilor publice și să ia în considerare dimensiunea europeană încă din stadiul incipient al dezvoltării oricărui serviciu public care ar putea face parte în viitor din serviciile publice europene.

Pentru a facilita această colaborare, s-a propus un model conceptual complet nou pentru serviciile publice europene. Acest model va permite identificarea barierelor în calea implementării unor asemenea servicii în viitor, precum și a factorilor care facilitează această implementare.