Culegere de texte pentru expuneri evaluarea final
Yüklə 489,64 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 57. Valea Prutului
- Lilia Govornean Olga Ostafii LIMBA ROMÂNĂ CULEGERE DE TEXTE PENTRU EXPUNERI EVALUAREA FINALĂ DE STAT
56. Visele Totul, cu ce trăieşte un om, ce-i dă o viaţă valoroasă, plină de evenimente, este un vis. Visele ajută oamenilor să trăiască viaţa aşa cum îşi doresc ei. Visul este un stimulent pentru perfecţionarea umană. El ajută omului să fie optimist, cu scopul bine determinat. Visul este motorul iubirii în viaţa omului. Visul fără iubire şi iubire fără vis nu există. Mulţi oameni spun că n-ar trebui să visăm, ci să trăim o viaţă reală. Omul nu poate trăi fără vise. Oamenii, care nu ştiu să viseze, sunt morţi spiritual şi moral, deoarece omul care nu visează, trăieşte ca un mecanism. Visul distinge un om de celălalt. Visul este un obiectiv spre care o persoană aspiră să meargă o anumită perioadă de timp sau toată viaţa. 81 Visul este o direcţie de mişcare a energiei interne umane faţă de civilizaţia umană. Acest lucru este ceva, ce ajută să se ridice din adâncurile sufletului a totul ce este mai bun în om. Toate visele au o forţă absolut egală. Însă mărimea fluxului acestei forţe depinde de om. Şi prin urmare toată lumea poate visa, dar să urmărească visele lor pot numai oamenii cu un suflet puternic. În societatea modernă astfel de oameni nu sunt prea mulţi. Fiecare om îşi poate realiza visul dacă vrea, dar totul depinde de capacitatea de a distinge visul de iluzie. Principala diferenţă între un vis şi o iluzie constă în dispariţia rapidă a iluziilor, care nu dau bucurie şi energie pozitivă, deci nu dau nimic, din ceea ce dă un vis. Doar un vis poate da omului o sarcină pozitivă de energie. Oricare vise devin realitate, dacă omul cu adevărat necesită acest lucru, deoarece omul însuşi îşi controlează destinul său şi este responsabil de realizarea lor. Se îndeplinesc numai visele cu care omul trăieşte, ci nu cele pe care ni le sugerează alte persoane. Visul altcuiva poate fi numai o iluzie. Orice vis, care aduce bucurie, întotdeauna se îndeplineşte. Şi pentru ca visul să devină o realitate, omul trebuie să-l simtă inima şi sufletul. Visaţi, pentru că visul este viaţa ... Andrei Fedorneak 342 de cuvinte 82 57. Valea Prutului Îi tristă apa lui lată, molâie, veșnic întunecată, triste sunt și amintirile pe care ni le deșteaptă, triste sunt și văile pe care le străbate, și puținele așezări ce-i caută-n cale, retrase mai toate pe dâlme, de frica revărsărilor. Pe-aici s-au repezit pustiitoare puhoaiele de barbari asupra Europei, pe-aici au străbătut hunii în Câmpia Panonică, spulberând vetrele din văile Carpaților. De sute de ori au năvălit prin vadurile Prutului hoardele tătarilor flămânde de prăzi... În șuierul crivățului ce culcă în valuri pădurea de papură crescută pe râu... Lăsăm în urma noastră Herța, unde s-a născut nemuritorul Asachi, Darabaii, Rădăuții, târgușoare ridicate pe dealuri, de-a lungul râului, și-ajungem pe înnoptate, în Ștefănești, cea mai veche și mai de frunte așezare de pe Prut, întemeiată de Ștefan cel Mare, ca să stea strajă oștilor ce se purtau mereu pe valea asta, între Dunăre și Hotin. Orășelul e așternut pe poalele unui deal acoperit de vii și de livezi. O măgură stâncoasă își împinge coastele-i vinete până în marginea râului, care mai în jos scapă din albie, prin stufișul de sălcii, și presară bălți și viroage pe șesul întins și neted. Păduri de stejar îmbracă tăpșanele, de jur împrejur se văd în depărtări, peste sclipitoarele oglinzi ale iazurilor, întinderi nemărginite de holde și de fânețe, legănate în ondulații dulci, largi, odihnitoare. Ne lăsăm pe coama descoperită a unei coline. Din dreapta Jijia, îmbucând apele Meletinului, scaldă ogoarele ce se răzoresc pe luncă. În stânga Prutul șerpuiește în desișuri de trestie și de lozii. Către apus, în fund, se rotungesc pe poalele cerului ramurile rășchirate ale dealului Catelina ce-și ridică trunchiul din mijlocul vestitelor podgorii ale Cotnarilor. 83 Străbatem târgușorul Sculeni, așternut pe malul plecat al Prutului, în fața Sculenilor din Basarabia, trecem pe sub zidurile castelului de la Stânca, așezat în mijlocul unui parc întunecos pe creștetul unei măguri, și spre seară sosim în Ungheni... După Alexandru Vlăhuță 311 cuvinte 58. Legendă Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială şi semn fiecărui neam. Pe ţigan l-a învăţat să cânte cu cetera şi neamţului i-a dat şurubul. Dintre jidovi, a chemat pe Moise şi i-a poruncit: „Tu să scrii o lege; şi când va veni vremea, să pui pe farisei să răstignească pe fiul meu cel prea iubit Isus; şi după aceea să înduraţi mult năcaz şi prigonire; iar pentru aceasta eu am să las să curgă spre voi banii ca apele.” A chemat pe ungur cu degetul şi i-a ales, din câte avea pe lângă sine, jucării: — „Iaca, dumitale îţi dau botfori, pinteni şi răşină să-ţi faci sfârcuri la mustăţi; să fii fudul şi să-ţi placă petrecerile.” S-a înfăţişat şi turcul: — „Tu să fii prost; dar să ai putere asupra altora, cu sabia.” Sârbului i-a pus în mână sapa. Pe rus l-a învrednicit să fie cel mai bun cerşetor şi cântăreţ la iarmaroace. A poftit pe boieri şi domni la ciubuc şi cafea: — „ Măriilor voastre vi-i dat să trăiţi în dezmierdare, răutate şi ticăloşie; pentru care să faceţi bine să puneţi a mi se 84 zidi biserici şi mănăstiri.” La urmă au venit şi muntenii ş-au îngenuncheat la scaunul împărăţiei. Domnul Dumnezeu s-a uitat la ei cu milă: — Dar voi, năcăjiţilor, de ce aţi întârziat? — Am întârziat, Prea slăvite, căci suntem cu oile şi cu asinii. Umblăm domol; suim poteci şi coborâm prăpăstii. Aşa ostenim zi şi noapte; tăcem, şi dau zvon numai tălăncile. Iar aşezările nevestelor şi pruncilor ne sunt la locuri strâmte între stânci de piatră. Asupra noastră fulgeră, trăsneşte şi bat puhoaiele. Am dori stăpâniri largi, câmpuri cu holde şi ape line. — Apoi aţi venit cei din urmă, zice Domnul cu părere de rău. Dragi îmi sunteţi, dar n-am ce vă face. Rămâneţi cu ce aveţi. Nu vă mai pot da într-adaos decât o inimă uşoară ca să vă bucuraţi cu al vostru. Să vă pară toate bune; să vie la voi cel cu cetera; şi cel cu băutura; şi s-aveţi femei frumoase şi iubite. Povestea asta o spunea uneori Nechifor Lipan la cumătrii şi nunţi, la care în vremea iernii era nelipsit. După Mihail Sadoveanu 356 de cuvinte 85
30. Putna, loc sfânt 45 31. Munca mâinilor mele 46 32. O umbră de argint 47 33. Prietenia – cel mai de preț lucru al omului 49 34. Doi mari prieteni: Eminescu şi Creangă 50 35. În natură totul este independent 51 36. Cântărețul 53 37. Monumentul de la Putna 54 38. O rază 56 39. Liniştea nopţii sfinte 57 40. Pâinea 58 41. Sclavul şi leul 60 42. Marea – o apă folositoare 61 43. Cum călătoresc păsările 62 44. Baba Dochia 64 45. Păpădia 65 46. Mătușica 66 47. Israel – drumuri de parcurs în Tara Sfântă 68 48. Priveliștea grandioasă a heleșteului 69 49. Sonata lunii 71 50. Legenda celor patru anotimpuri 72 51. Meleag natal 74 52. Ora îmblânzirii cugetului 75 53. Liniștea din suflet 77 54. Bistrița 78 55. Cecilia 79 56. Visele 81 57. Valea Prutului 83 58. Legendă 84 87 Lilia Govornean Olga Ostafii LIMBA ROMÂNĂ CULEGERE DE TEXTE PENTRU EXPUNERI EVALUAREA FINALĂ DE STAT CLASA a 11-a 88 Yüklə 489,64 Kb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||