Culegere de texte

Completaţi cu substantivele proprii potrivite

Yüklə 260,14 Kb.

səhifə	3/3
tarix	05.09.2018
ölçüsü	260,14 Kb.
	#77171

1 2 3

6. Completaţi cu substantivele proprii potrivite:
Mama scriitorului se numea______________________.

Tatăl se numea _________________________.

Nică locuia la___________________________.

Bunica trăia la __________________________.

Nică a plecat împreună cu ___________________ la şcoală.
7. Ordonează ideile principale în planul simplu de idei.
⎕ Şcoala de la Broşteni.

⎕ Părerile părinţilor despre învăţătură.

⎕ Sfatul bunicului David.
8. Bunicul a procedat corect cu nepotul?
I-a fost de folos lui Nică învăţătura de carte de la Broşteni ?

Cum crezi ? Argumentează .

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Lucrare de control №6

Varianta I

Legenda Ghiocelului E. Jianu

Iarna e în puterea ei; peste tot numai omături. Şi, într-o bună zi, mic, alb şi plăpând, ghiocelul îşi sună clopoţelul.

Cine îndrăzneşte să mi se împotrivească? – se burzului baba Iarna scuturându-şi cojoacele de nea şi ţurţuri de gheaţă. Abia după ce se uită bine împrejur a descoperit Ghiocelul. Tu erai? Tu ţi-ai găsit să mi te împotriveşti? Dacă îmi pun mintea cu tine am să te îngheţ la noapte!
Nu vă mâniaţi, babă Iarnă şi moş Omăt, le-a răspuns Ghiocelul. Mie soarele

mi-a trimis veste printr-o rază jucăuşă cerându-mi să mă arăt lumii. M-am frecat la ochi şi iacătă-mă-s.

Şi, peste noapte, baba Iarnă şi cu moş Omăt au chemat gerul în ajutor. A mai suflat crivăţul.

Unde eşti, Ghiocelule, au chicotit cei doi. N-ai îngheţat? Mai cutezi să mi te ridici împotrivă?
Drept să vă spun, babă Iarnă şi moş Omăt, mi-a fost tare-tare frig. Era cât pe ce să mă smulgă şi vântul. Abia m-am putut piti după un bulgăre de pământ. Of, dacă şi la noapte va fi tot atât de frig, voi muri îngheţat!

Soarele, auzind cu câtă bunătate vorbeşte Ghiocelul vrăjmaşilor săi, i-a trimis în ajutor o mulţime mare de raze calde, întărindu-l. Aşa că, de dimineaţă, alături a putut vedea fraţi şi surori răsărind printre petece de nea.

Babă Iarnă, moş Omăt, răsunau clopoţeii lor prin poiană, hai să ne jucăm de-a prinselea!

Aşa s-a dovedit Ghiocelul mai tare ca iarna, văzându-şi rostul său pe lume: acela de a fi cea dintâi floare care să bucure omul.

(277 cuv.)

Însărcinări

1.Timpul când se petrece întâmplarea :

a) în mijlocul verii; b) la sfârşitul iernii; c) în mijlocul primăverii.

2. Soarele i-a trimis Ghiocelului:

a) o înştiinţare; b) un cadou; c) o veste.

3. Să nu îngheţe Ghiocelul s-a ascuns:

a) sub un copac; b) după un bulgăre de pământ; c) după un pietroi.

4. Ceilalţi ghiocei au răsărit:

a) printre petece de nea; b) printre fire de iarbă ; c) printre celelalte flori.

5. Învăţătura povestirii arată că:

a) Ghiocelul a fost mai puternic decât iarna;

b) Ghiocelul s-a dovedit vestitorul primăverii;

c) prima floare de primăvară era foarte mândră;

6. Alege explicaţia potrivită: „baba Iarna, scuturându-şi cojoacele de nea şi de ţurţuri” arată că:

a) iarna îşi scutură ultimele ninsori şi îngheţuri;

b) ninge des;

c) iarna se pregăteşte pentru drum;

7. Ordonează ideile principale în planul simplu de idei:

⁯ ⎕Baba Iarna ameninţă Ghiocelul;

⁯ ⎕Ghioceii, ajutaţi de soare, au învins iarna;

⁯ ⎕Fiecare floare ne bucură prin ceva;

⁯ ⎕Ghiocelul a rezistat asprimii iernii;

8. Da sau Nu! S-a arătat Ghiocelul sfidător, (încrezut) înfruntând iarna?

Argumentează.

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Întrebări suplimentare

1. Uneşte cuvintele cu acelaşi sens :

a bucura ٠ ٠ voios

plăpând ٠ ٠ ştire

vesel ٠ ٠ a apărea

veste ٠ ٠ a încânta

a se arăta ٠ ٠ a anunţa

duios ٠ ٠ blând

a vesti ٠ ٠ firav

2. Leagă cuvintele cu sens opus:

a bucura ٠ ٠ a dispărea

slab ٠ ٠ a se dezgheţa

a se arăta ٠ ٠ puţini

a îngheţa ٠ ٠ puternic

mulţi ٠ ٠ a întrista

3. Personajele legendei sunt (înseamnă răspunsurile potrivite):

¤ Ghiocelul; ¤ moş Crivăţ; ¤ soarele;

¤ moş Ger; ¤ o gâză; ¤ baba Iarna;

¤ ceilalţi ghiocei; ¤ moş Omăt; ¤ pisica;

Lucrare de control №6

Varianta II

Concertul primăverii de George Coşbuc

Chiar acum din crâng venii Voci de gaiţe cari fac

Şi c-o veste bună! Să scoboare ploaia,

Iarăşi e concert, copii; Şi-ntr-o scoarţă de copac

Merg şi eu, şi tu să vii, O să bată tica-tac

Mergem împreună. Tactul gheunoaia.

Vrei programă, lămurit? Iar naţionale-apoi,

Stăi puţin să caut... Cobze şi-alte hanguri,

Cucul, un solist vestit, Glas de fluier şi cimpoi,

De printr-alte ţări venit Pitpalaci şi cintezoi

Va cânta din flaut. Şi-un taraf de ganguri.
Cântăreaţa dulce-n grai, Se vor pune-apoi pe joc

Cea numită „perla Până chiar şi surzii,

Cântăreţilor din mai”, Când vor prinde dintr-un loc

Dulce va doini din nai Să ne cânte hori cu foc

Multe doine, mierla, Din tilincă sturzii.
Va-ntona apoi un psalt, Vom cânta şi noi ce-om şti,

„Imnul veseliei”, Cântece din carte.

Corul dintr-un fag înalt. Şi, de va putea veni

Vor cănta-n sopran şi-n alt Vântul, şi el va doini,

Graurii câmpiei, Că e dus departe.
Turturelele-n tenor, Cine-i contra, să-l vedem,

Şi-alte voci măiestre, Ca să-l ştie soţii!

Toate după glasul lor. De-aveţi chef, tovarăşi, blem

Vor urma dup-acest cor Ura-n cer! Cu toţi-avem,

Fel de fel de-orchestre, Mergem dar cu toţii!

Vocabular

concert – spectacol muzical susţinut de o orchestră;
doină - căntec popular melodios,puţin trist;
veste - ştire, informaţie, noutate;
solist - cântăreţ;
a doini – a interpreta muzical o doină;
blem - haidem, să mergem!
psalt – cântăreţ;
ghionoaie – ciocănitoare.

Însărcinări

1. Textul citit este:

a) o poveste; b) o povestire; c) o poezie.

2. Concertul primăverii va fi ţinut:

a) la iaz; b) la marginea satului; c) în crâng .

3. Poetul doreşte să meargă la concert împreună cu:

a) prietenii ; b) copiii; c) tatăl său

4.Cucul apare drept:

a) un solist vestit; b) din ţara noastră; c) doinind din nai.

5. „Voci de gaiţe cari fac

Să scoboare ploaia” sugerează:

a) gaiţele vestesc ploaia;

b) cântecul lor seamănă cu ropotul ploii;

c) vocile lor declanşează (pornesc) ploaia.

6 .Leagă „cântăreţul”de rolul lui din concert:

cucul • • bate tactul;

mierla • • doineşte din nai;

gaiţa • • cântă vocal;

ghionoaia • • cântă din flaut.

7. Scrie numele instrumentistului care cântă la următoarele instrumente muzicale

vioară – violonist ;

flaut - _______________

tobă - _________________

violoncel - _________________

contrabas - _________________

pian - __________________

8. Scrieţi o compunere după observaţiile făcute în natură şi imaginaţia voastră despre „O zi de vis în mijlocul naturii primăvara” (5-6 propoziţii)

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Întrebări suplimentare
1. Poetul se adresează direct:

a) rudelor; b) vecinilor; c) copiilor.

2. Mierla este numită „perla cântăreţilor de mai” deoarece:

a) are o înfăţişare frumoasă;

b) cântă cel mai frumos în luna mai;

c) este cea mai bună cântăreaţă din lume;

3. Ghionoaia bate tactul „într-o scoarţă de copac” deoarece:

a) nu cântă;

b) are obiceiul să ciocăne în coaja copacilor pentru a găsi insecte;

c) bate în ritmul muzicii.

4. Vântul este aşteptat la concert deoarece:

a) este plecat departe;

b) doineşte frumos;

c) acompaniază concertul din pădure.

5. Poezia se intitulează „Concertul primăverii” fiindcă:

a) primăvara aduce voioşie şi însufleţire în natură;

b) în acest anotimp pădurea răsună de cântecul păsărelelor;

c) păsărelele, fiecare în felul ei, parcă ar susţine un adevărat concert.

6. Rolurile păsărilor pentru concert au fost împărţite după:

a) rolul jucat de cele mai importante instrumente dintr-o orchestră;

b) imaginaţia poetului;

c) asemănarea cântecului lor cu al unor instrumente muzicale.

Motivează! (5-6 propoziţii)

Lucrare de control №7

Varianta I
Albinele şi primăvara

(poveste)
Se desprimăvărase. Soarele topise zăpada de pe munţi. Firicelele de iarbă răsăriseră din pământ.

Mugurii pomilor se deschideau la căldura razelor de soare şi frunzele îşi arătau verdele lor deschis.

Albina se trezi şi ea din somnul ei de iarnă. Îşi frecă ochii şi-şi sculă prietenele. Deschise uşa stupului şi, când cată afară, ce să vadă? Soare pretutindeni... şi cald, şi senin... S-au hotărât toate să iasă din stup, apoi şi-au curăţat aripile şi au încercat să zboare. S-au dus mai întâi la măr şi i-au zis:

- Mărule drag, n-ai ceva să ne dai de mâncare? Căci suntem flămânde, nevoie mare.

- Aţi venit prea devreme, dragele mele! Nici nu mi-au îmbobocit încă florile. Dar cercaţi la cireş, poate că veţi găsi ceva.

Albinele zburară la cireş şi-i ziseră:

- Cireşule drag, nu ne dai ceva de mâncare? Că tare suntem înfometate!

- Mai aşteptaţi, drăguţelor! Nici nu mi-am deschis încă bobocii. Veniţi mâine

şi-om vedea!

Şi albinele zburară mai departe. Nimeriră la o lalea; dar degeaba, laleaua n-avea dulceaţă.

Bietele albine tocmai se gândeau să se-întoarcă flămânde acasă,când zăriră o floricică mică, albastră, tupilată la rădăcina unui copac. Era o biată viorea. Aceasta o aştepta tăcută până ce o zăriră albinele, care se năpustiră iute asupra ei; îi supseră dulceaţa până ce se săturară. Ba mai luară şi ceva pentru acasă, ca să aibă până ce-or înflori pomii.

Şi iată cum vioreaua cea micuţă hrăni albinele, din dulceaţa şi mirosul ei, mai bine decât laleaua cea falnică.

(262 cuv.)
Însărcinări

Acest text este:

a) o poveste; b) o scenetă; c) o poezie.

În lectură întâlnim:

descriere, naraţiune, dialog;
monolog, descriere, naraţiune;
dialog, monolog, descriere.

Acţiunea se petrece:

a) vara; b) iarna; c) primăvara.

Cireşul n-a putut ajuta albinele, fiindcă:

nu-i erau îmbobocite încă florile;
nu-i erau deschişi încă bobocii;
florile nu aveau dulceaţă.

Pe albine le-au salvat:

a) mărul; b) laleaua; c) viorica.

Găsiţi expresii ce caracterizează pomii în anotimpul primăvara:

Alcătuiţi planul simplu de idei:

Scrieţi o compunere în stil ştiinţific despre importanţa albinelor în viaţa omului. (5-6 prop.)

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Lucrare de control №7

Varianta II

Cei trei prieteni

Trei fluturi, buni prieteni, se jucau pe câmpie, într-o frumoasă zi de vară; unul avea aripile albe, celălalt galbene-aurii, iar aripile celui de-al treilea erau roşii. Ai fi zis că-s trei flori vii, care se leagănă pe florile de câmpie.

Dar iată că, în vreme ce fluturii se jucau de-a prinselea, se porni deodată o ploaie repede de vară. Cei trei fluturaşi se grăbiră să-şi caute un adăpost. Întâlniră în drum o margaretă albă, care-şi clătina floarea sub picăturile de ploaie.

- Bună, margaretă, primeşte-ne sub petalele florii tale! Noi suntem mici şi aripile noastre-s tare gingaşe, picăturile grele de apă ni le distrug.

- Sunteţi prea mulţi, le răspunse margareta. Eu aş putea primi numai pe fluturele alb, care seamănă cu mine, ca un frate cu sora lui. Ceilalţi mergeţi mai departe şi căutaţi-vă adăpost!

Dar fluturele alb zise prietenilor săi:

- Să zburăm mai departe! Mai degrabă voi lupta cu ploaia decât să mă despart de voi!

Şi fluturaşii au pornit mai departe, toţi trei, sub ploaia neîndurătoare. În calea lor zăriră o lalea galbenă-aurie.

- Dragă lalea, adăposteşte-ne în căsuţa florii tale! Dacă ne alungi, vom muri sub ploaia asta rece şi repede.

- Sunteţi prea mulţi, le răspunse şi laleaua. Tu, frumosule fluture galben, rămâi la mine, dar ceilalţi să-şi caute de drum!

Fluturele galben, însă, îi răspunse, ca şi fluturele alb, şi iar zburară tustrei mai departe, supăraţi şi plouaţi.

Şi iată că-n faţa lor se ivi un mac roşu, cu petalele mari şi strălucitoare. L-au rugat şi pe el să-i primească, fiindcă li s-au făcut aripioarele grele de ploaie şi abia mai puteau zbura.

- Nu vă pot primi pe toţi; să rămână doar fluturele roşu! Ceilalţi doi mergeţi şi vă căutaţi alt adăpost!

Însă nici fluturele roşu nu voi să se despartă de prietenii săi şi o luară toţi la drum.

Deodată, se ivi în faţa lor un plop înalt şi frumos, care-i primi pe toţi trei în frunzişul lui bogat. Le era frig şi aripioarele lor nu mai erau aşa de frumoase şi strălucitoare, dar ei erau fericiţi şi mândri, căci cunoscuseră puterea adevăratei prietenii şi bucuria ospitalităţii.

Curând ploaia se opri şi cei trei fluturaşi, după ce mulţumiră plopului pentru omenoasa lui găzduire, îşi luară zborul în văzduhul cald şi limpede.

(395 de cuv.)
Vocabular

٠margaretă – o floare;

٠ni le distrug – ni le farmă;

٠se ivi – apăruse;

٠ospitalitate – primire, prietenie, amabilitate.
Însărcinări

Întâmplarea se petrece:

a) vara; b) primăvara; c) toamna.

Textul conţine:

a) o descriere; b) un dialog; c) un monolog.

Aripile celui de-al treilea fluturaş erau de culoare:

a) albă; b) roşie; c) galbenă.

Cei trei fluturaşi se grăbiră să-şi caute un adăpost pentru că:

au obosit;
erau urmăriţi de un duşman;
a început să plouă.

Laleaua i-a oferit adăpost doar fluturaşului:

a) alb; b) galben; c) roşu.

Din ce cauză fluturaşii până la urmă au rămas fericiţi şi mândri?

Ordonează planul simplu de idei:

⁯ ⎕Discuţia cu margareta.

⁯ ⎕Cei trei fluturaşi se jucau pe câmpie.

⁯ ⎕Se porni o ploaie repede de vară.

⁯ ⎕Ospitalitatea plopului.

⁯ ⎕Dialogul cu macul roşu.

⁯ ⎕Întâlnirea cu laleaua galbenă-aurie.

⁯ ⎕După ploaie fluturaşii îşi continuă drumul.

Spuneţi-vă părerea! (5-6 propoziţii) Au procedat corect fluturaşii? Ce-au dovedit ei prin purtările lor? Care proverb li se potriveşte?

Textul este:

a) o poveste; b) o povestire; c) o legendă.

Cine a oferit adăpost la toţi cei trei fluturaşi?

a) plopul; b) macul; c) margareta.

Enumeraţi personajele din această lucrare: __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Scrieţi o mini-compunere pe tema: „ Nu-mi spune că-mi eşti prieten,

dovedeşte-mi mai întâi”.

Descrie portretul prietenului (prietenei) tău (tale). O întâmplare în care tu sau el v-aţi manifestat o prietenie adevărată.

Vara cea luminoasă

după Cezar Petrescu
Se îngâna ziua cu noaptea. Spre răsărit, dincolo de păpuriş, de stuf şi ape, mijeşte o geană de lumină trandafirie. Stelele mai sclipesc încă pe cer.

Printre ostroavele de verdeaţă străbat ecouri argintii şi line ca într-un vis. Sunt tălăngile turmelor de oi şi vaci, care pasc iarba grasă din luncă.

De îndată ce s-a ivit discul roşu al soarelui la marginea zării, lunca s-a însufleţit. Deodată au început a răsuna mii şi mii de glasuri, de ciripiri, de triluri şi de ecouri. Păsări albe şi cenuşii, galbene şi trandafirii, albastre şi negre. Păsări mari, înalte cât nişte copii şi păsări mărunte căt nuca. Păsări înotătoare cu labele picioarelor late ca nişte lopeţi şi păsări cu picioare lungi, subţiri ca nişte rigle de-un metru. Păsări cu moţuri albe pe creştet şi gulere negre. Păsări singuratice şi păsări adunate în stol.

Unele zboară zvâcnind repede din aripi, altele plutesc agale în văzduh. Unele se leagă pe-un fir subţire de trestie, altele înoată în ochiurile verzi de apă.

Spre adâncul apei se zăresc alte soiuri de făpturi. Trec peşti subţiri şi argintii ca lamele de cuţit. Trec peşti de culoarea aramei şi ştiuci cu botul de balaur, trec melci de apă, raci, broaşte verzi, broaşte ţestoase, şerpi de baltă şi felurite gângănii mărunte. Păianjenii de apă aleargă pe luciul neted, ca pe-o oglindă. Toate se înalţă de la adâncuri la suprafaţă, să se bucure de lumina soarelui.

Şi tot aşa par că se bucură de lumina dimineţii, nuferi galbeni şi albi, plantele cu frunză lată, lianele care se leagănă stârnind ramurile sălciilor. Tot aşa fluturii şi albinele, bondarii catifelaţi şi libelulele cu aripi străvezii. Sute şi sute, mii şi mii de gâze...

Ce bine e s-alergi prin luncă! Când te saturi de alergat şi eşti obosit, te culci sub salcii cu faţa în sus şi cu palmele împreunate sub cap. Ce moale este iarba! Ce albastru este cerul care se zăreşte printre ramurile pletoase! Ce mireasmă de flori, de pământ jilav, de fân cosit!

Aproape se aude clipocitul apei curgând şi foşnetul frunzelor. Iar dincolo, pe celălalt ţărm, sună tălăngile turmelor. Tot mai departe şi tot mai lin, tot mai sus, ca prin vis...

(368 cuv.)

Vocabular

• mijeşte – apare se zăreşte, începe să se ivească;

• liane – plante agăţătoare;

• ostrov – aici, are înţeles de insulă de verdeaţă;

• jilav – umed.

Însărcinări

1.Ce moment al zilei este descris în text?

a) seara; b) dimineaţa; c) la amiază.

2.Cine a „însufleţit” lunca?

a) peştii; b) pasările; c) turmele de oi.

3.De ce este intitulat textul „Vara cea luminoasă”.

a) că este foarte mult soare;

b) că este multă verdeaţă;

c) că cântă multe păsări.

4.Acest text este:

a) o naraţiune; b) o descriere; c) un dialog.

5.Alegeţi explicaţiile potrivite:

„se îngână ziua cu noaptea” - crengile aplecate ale salcâmilor par nişte plete;

„ochiul verzui de apă” - bondarii al căror corp pufos parcă este de catifea;

„bondari catifelaţi - apar zorii zilei;

„ramuri pletoase” - bălţi mici,rotunde acoperite cu mătasea broaştei.

6.Găsiţi încă o comparaţie:

păsări albe ca nişte flori de nufăr;

_________________________________________________

nuferi galbeni ca nişte bani de aur;

_________________________________________________

7. Ordonează planul de idei:

⁯ ⎕ Păsările de apă.

⁯ ⎕Răsăritul soarelui.

⁯ ⎕ Vietăţile acvatice.

⁯ ⎕Odihna în luncă.

⁯ ⎕Plantele şi gâzele.

8.Scrieţi o mini-compunere (5-6 propoziţii) în care să descrieţi un colţ din natură, vara, în zori. Folosiţi expresii poetice din text.

CUPRINSUL
Lucrare de control №1. Varianta I. George Enescu. 5

Lucrare de control №1. Varianta II. Învăţătorul nostru 7

Lucrare de control №2. Varianta I. Povestea anotimpurilor 9

Lucrare de control №2. Varianta II. Femeia cea lacomă 12

Lucrare de control №3. Varianta I. O întâmplare deosebită 14

Lucrare de control №3. Varianta II. Veveriţa şi ciocănitoarea 17

Lucrare de control №4. Varianta I. Cheile 20

Lucrare de control №4. Varianta II. Din sfaturile uncheşului înţelept 22

Lucrare de control №5. Varianta I. O poveste cu tâlc (poveste populară) 24

Lucrare de control №5. Varianta II. Amintiri din copilărie (fragment) 26

Lucrare de control №6. Varianta I. Legenda ghiocelului 28

Lucrare de control №6. Varianta II. Concertul primăverii 30

Lucrare de control №7. Varianta I. Albinele şi primăvara (poveste) 33

Lucrare de control №7. Varianta II. Cei trei prieteni 35

Bibliografie

1. Вашуленко О. В., Колликова Т. К., Третяк О. П., Чернецька О. Г.,Державна підсумкова атестація. Підсумкові контрольні роботи з читання для шкіл з українською мовою навчання, 4 кл.: навч. посіб. – К.: Генеза, 2009;
2. Навчання і виховання учнів 4 класу: Метоичний посібник для вчителів/ Упор. Савченко О. Я. – К.: «Початкова школа», 2002.
3. Marcela Peneş, Vasile Molan, Limba română. Manual pentru clasa a 4-a. Editura ARAMIS, Bucureşti, 2005.

4. De Amicis Edmondo, Cuore. Editura TEDIT-FZH. Bucureşti, 2001.
5. Emil Gârleanu, Din lumea celor care nu cuvântă. Editura Steaua Nordului, 2001.
6. Ion Creangă. Opere. Editura TEDIT FZH. Bucureşti, 1998.
7. George Coşbuc, Poezii. Editura Ion Creangă. Bucureşti, 1992.
8. Lecturi minunate pentru şcolarii mici, vol.II. Parada anotimpurilor . Editura PORŢILE ORIENTULUI. Iaşi, 2001.
9. Lecturile copilăriei, vol.I. Casa Editorială REGINA. Iaşi, 2004.
10. Anton Pann, Povestea vorbii. Editura Minevra, Bucureşti 1996.
11. Mihail Sadoveanu, Povestiri şi nuvele. Editura Albatros, Bucureşti, 2001.
12. Maria Domescu, De vorbă cu bunicul. Editura OPTIMA. Iaşi, 2004.

Yüklə 260,14 Kb.

Dostları ilə paylaş:

1 2 3