„«Pe cei ce cred şi ale căror inimi sunt liniştite întru pomenirea lui Allah», căci prin pomenirea lui Allah se liniştesc inimile.” [Coran, 13:28]
● De asemenea, aceasta implică o mare senzaţie de siguranţă, pentru că ştim că întotdeauna avem pe Cineva la care putem apela în momentele dificile. Allah Al-Ahad (Unicul) spune:
„Şi când răul vă va ajunge pe mare, rătăcesc departe aceia pe care voi îi chemaţi, afară de El. Dar după ce El vă mântuieşte, aducându-vă pe uscat, voi vă întoarceţi [de la El], căci omul este nerecunoscător!” [Coran, 17:67]
● Un sentiment de veselie spirituală adus de adorarea Unicului Allah. Aceasta se petrece, pentru că obiectivul oricărui musulman este acela de a ajunge în Jannah (Paradis), lucru ce nu poate fi obţinut decât după moarte. Atunci, îl vedem încercând în mod persistent să îşi atingă ţelul prin fapte bune, dedicând toate actele de adorare sincere şi pure lui Allah. El, Preaînaltul şi Preaslăvitul, spune:
„Spune: «Într-adevăr, Rugăciunea mea, actele mele de devoţiune, viaţa mea şi moartea mea îi aparţin lui Allah, Stăpânul lumilor! El nu are niciun asociat! Astfel mi s-a poruncit şi eu sunt primul dintre musulmani!».” [Coran, 6:162-163]
● Călăuzirea şi succesul pe care Allah Al-'Aziz (Cel Atotputernic) le dă celor ce cred în El, Preaslăvitul şi Preaînaltul. În Coranul cel Glorios, găsim:
