Cuprins 1 politică guvernare 6

CNN: Povestea tragică a nigerienelor puse să se prostitueze câte 20 de ore pe zi, în Spania

Gândul, 12 noiembrie 2011

de Mihai SCHIAU

Poliţiştii spanioli au arestat 15 membri ai unei grupări de proxeneţi din Nigeria, care deţineau 40 de femei, pe care le puneau să se prostitueze într-un orăşel de lângă Barcelona, scrie CNN.

Televiziunea americană prezintă, într-un reportaj video, caracteristicile acestei grupări neobişnuite.

Femeile erau luate din Nigeria, unde li se promitea că vor lucra drept coafeze în Spania, iar proxeneţii obţineau chiar şi acordul familiilor fetelor.

Apoi, viitoarele prostituate erau supuse unui ritual ciudat, fiind puse să jure în faţa unui preot voodoo că nu le vor spune niciodată poliţiştilor cum au ajuns în Spania.

Odată ajunse în Catalunia, fetele erau puse să se prostitueze câte 18-20 de ore pe zi. Dacă se împotriveau sau voiau să meargă la poliţie, erau bătute şi ameninţate că membrii familiilor lor din Nigeria vor fi răpiţi sau ucişi.

Poliţiştii au aflat de gruparea de proxeneţi după ce o prostituată a evadat, când a auzit că mama ei a fost găsită moartă în Nigeria. A fost vorba, însă, despre o coincidenţă, nu membrii grupării fiind în spatele morţii femeii.

Totuşi, oamenii legii au pornit pe urmele proxeneţilor şi au anihilat întreaga reţea în opt luni. Au descoperit, însă, o altă ciudăţenie: orice prostituată care le plătea infractorilor proxeneţilor o anumită sumă de bani era eliberată şi lăsată să plece.

http://www.gandul.info/international/cnn-povestea-tragica-a-nigerienelor-puse-sa-se-prostitueze-cate-20-de-ore-pe-zi-in-spania-video-8965822

Mărturisirile unei dansatoare la bară: "Bărbaţii te pot refuza pur şi simplu. E suficient să n-ai sânii destul de mari"

Gândul, 12 noiembrie 2011

de Mihai SCHIAU În cei doi ani în care a lucrat ca dansatoare în poală, Jennifer Hayashi Danns nu a cunoscut nicio femeie care să danseze perfect trează: unele luau cocaină, altele beau, chiar dacă veneau cu maşina la muncă. La un moment dat, Danns însăşi ajunsese să bea o sticlă de vin înainte de lucru, o jumătate când se pregătea să înceapă, dar şi multe alte pahare în timpul nopţii. "Cum altfel aş fi putut să mă duc la străini şi să îi întreb dacă vor să-mi dau hainele jos?", se întreabă ea retoric.

"Una dintre marile neînţegeri (n.r. legate de dansatoarele la bară) e că e suficient să arăţi bine. Oamenii habar nu au cât de mult trebuie să te pregăteşti. Iar bărbaţii te pot refuza pur şi simplu: îţi spun că n-ai sânii suficient de mari", explică femeia.

Popularitatea cluburilor în care se dansează în poală a crescut inexplicabil, scrie Guardian . Le-au vizitat figuri dintre cele mai respectabile, cum ar fi Stephen Hawking. Iar Miley Cyrus sau Britney Spears susţin frecvent concerte în astfel de localuri. De asemenea, tot mai multe femei devin cliente ale unor astfel de locuri.

Numărul de cluburi din Marea Britanie unde se dansează în poală s-a dublat din 2004, ajungând în prezent la 300, arată o cercetare citată de Guardian. Un studiu realizat pe tot atâtea dansatoare, de către dr. Kate Hardy de la Universitatea din Leeds, a relevat că o treime sunt studente. Şi, dat fiind că taxele de studiu sunt din ce în ce mai mari, iar şansele de a găsi un loc de muncă sunt reduse, acest procent ar putea creşte, explică Hardy.

În ciuda răspândirii acestui tip de cluburi, foarte puţină lume ştie ce se întâmplă în spatele uşilor închise, susţine Daans. Fosta dansatoare a scris o carte, numită "Stripped: the bare reality of lap dancing", în care a adunat poveştile unor colege de breaslă. Femeia spune că intenţia ei nu este să obţină interzicerea cluburilor unde se dansează în poală, ci să distrugă anumite mituri legate de acestea. "Lumea crede că totul e fermecător înăuntru", spune Daans. De fapt, femeia mărturiseşte că este o competiţie acerbă între dansatoare, unele ajungând chiar să se masturbeze în faţa clienţilor, pentru a le lua banii.

"Bărbaţii te judecă după părţile componente"

Daans, care în prezent are 27 de ani, a început să danseze în urmă cu cinci-şase ani, lucru pe care îl recunoaşte cu destulă ruşine. Deşi părinţii ei i-au explicat importanţa educaţiei şi a inteligenţei, Jennifer, care este metisă, a fost mai degrabă influenţată de faptul că a fost discriminată în copilărie, crescând într-un cartier de albi. "Fată fiind, mereu am vrut să fiu considerată frumoasă. Când eram mică, acest lucru nu se întâmpla, pentru că eram parţial negresă. Când am crescut şi lumea a început să mă aprecieze, mă simţeam extraordinar", mărturiseşte femeia.

Dornică să meargă la universitate, ea a văzut dansul în poală drept un mod uşor de a face bani, cu un program flexibil. A început să danseze într-un bar care nu permitea nuditatea. "Purtam doar o pereche minusculă de chiloţi. Dar era important pentru mine, însemna că nu sunt goală complet", spune Daans.

Pe atunci naivă, femeia considera că dansul e ceva amuzant şi că va putea să-şi aleagă singură clienţii. "Uneori, eram dezgustată, fie pentru că bărbaţii băuseră foarte mult, fie din cauza vârstei. Unii aveau 45 de ani. Îi judecam, mă gândeam că poate au şi ei o fiică, dar tot dansam pentru ei. Acest lucru poate fi distrugător din punct de vedere psihic, pentru că ajungi să te întrebi până unde mergi pentru bani", spune fosta dansatoare.

Acesta era, însă, doar unul dintre compromisurile pe care a ajuns să le facă. "Când banii au devenit mai puţini, au scăzut şi standardele mele. Am început să merg şi în alte cluburi, unde dansam în pielea goală", a mărturisit Daans.

Ideea că dansul în poală poate face o femeie să se simtă mai puternică sau mai frumoasă este o prostie, spune Daans. "Jumătate dintre dansatoare sunt insultate şi atinse în ciuda voinţei lor. Clienţii vorbesc despre celulita ta şi despre părţile tale intime. Cum ar putea să-ţi crească moralul când auzi aşa ceva?", se întreabă retoric femeia.

"Dacă în viaţa de zi cu zi un bărbat mi-ar spune că îi plac negresele, l-aş considera un dobitoc, pentru că mă tratează ca pe o specie şi crede că toate negresele sunt la fel. Dar, în club, acest lucru e inevitabil, clienţii te judecă după părţile componente", spune Daans. Tocmai din acest motiv, la nouă luni după ce şi-a început "cariera", femeia şi-a mărit sânii.

"Să mă pun în această situaţie (n.r. de a dansa în poală) a însemnat să mă dispreţuiesc singură şi să mă subestimez", e concluzia trasă de Daans, care speră ca volumul publicat de ea să convingă lumea că această industrie e dăunătoare atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei.

http://www.gandul.info/magazin/marturisirile-unei-dansatoare-la-bara-barbatii-te-pot-refuza-pur-si-simplu-e-suficient-sa-n-ai-sanii-destul-de-mari-8966163