Cuprins Capitolul I starea instanţei în anul 2014

I.2. Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei

Activitatea la Judecătoria Târgu Jiu se desfăşoară în spaţii situate la demisol, respectiv: compartimentele destinate arhivei, registraturii şi compartimentului executări penale. La parter şi la etajul I sunt situate sălile de judecată iar la etajele II şi IV sunt amplasat birourile pentru judecători. Compartimentul grefă îşi desfăşoară activitatea în birourile amplasate la etajul V, respectiv mansardă. Într-un număr de 13 birouri funcţionează grefierul şef al instanţei, grefierii şefi ai secţiilor civilă şi penală şi grefierii de şedinţă .

Judecătoria Târgu Jiu dispune în prezent de 3 săli de judecată, o sală folosită pentru şedinţele nepublice în materie civilă, toate dotate cu aparatură tehnică de înregistrare audio a şedinţelor de judecată .

A patra sală de şedinţă, dotată cu aparatură tehnică de înregistrare audio a şedinţelor, este folosită în complete succesive, atât de Tribunalul Gorj, cât şi de Judecătoria Târgu Jiu.

Şedinţele nepublice privind luarea măsurilor preventive se desfăşoară în sala instanţei superioare, Tribunalul Gorj.

Într-un număr de 17 birouri lucrează câte 2-3 judecători, iar în 13 birouri sunt amplasaţi de la 2 la 4 grefieri.

Judecătoria Târgu Jiu a fost dotată cu calculatoare pentru judecători, grefieri, compartimentele instanţei: arhiva, registratura, executări penale şi executări civile şi sălile de judecată.

Judecătoria Târgu Jiu are în dotare două autoturisme folosite pentru transportul agentului procedural,pentru situaţii urgente, ridicarea consumabilelor necesare funcţionării instanţei.

Împreună cu instanţa superioară Tribunalul Gorj, Judecătoria Târgu Jiu dispune de o arhivă externalizată într-un spaţiu amenajat de instanţa superioară, dotată cu sistem de monitorizare şi supraveghere video, locaţie în care se află spre conservare dosarele cu termen permanent din anii 1976-1999; 2007-2008 depozitându-se circa 30.000 dosare.

În prezent, însă, datorită volumului excesiv de activitate arhiva curentă a devenit neîncăpătoare şi în consecinţă s-a permanentizat activitatea de expertizare a dosarelor arhivate.

În anul 2014 cu avizul reprezentanţilor Arhivelor Naţionale Gorj au fost date la topit un număr de aproximativ 20.000 dosare.

Activitatea de expertizare a necesitat un volum excesiv de muncă cu depăşirea zilei de lucru normale şi implicit antrenarea grefei în această activitate.

De asemenea, numărul sălilor de judecată este insuficient pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţii astfel că la Judecătoria Târgu Jiu activitatea de judecată se desfăşoară în doi timpi, şedinţele de judecată depăşind de cele mai multe ori timpul de lucru normal.

Urmare a eforturilor deosebite ale conducerii Tribunalului Gorj, reamenajarea unei noi săli de Cameră de Consiliu la parterul instanţei, precum şi recondiţionarea mansardei a condus la crearea condiţiilor optime de desfăşurare a activităţii atât a grefierilor cât şi a judecătorilor.

I.3. Calitatea actului de justiţie.
I.3.1.Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare.
Din totalul hotărârilor pronunţate de Judecătoria Târgu-Jiu în cursul anului 2014, respectiv 19.385 sentinţe au fost atacate 3.916 hotărâri astfel că s-a atins o pondere de atacabilitate de 20,20% şi un indice de casare de 3,24 %.

Situaţia pe secţii este prezentată după cum urmează :

La Secţia penală: număr hotărâri pronunţate 3.682 din care 1.051 atacate cu apel şi recurs ; număr hotărâri casate cu trimitere spre rejudecare 114., ponderea atacabilităţii fiind de 3,09 % .

La Secţia civilă situaţia pe completele specializate este prezentată după cum urmează :

a.în materie civilă – drept comun s-au pronunţat 13.933 sentinţe din care atacate 2.428 (cu apel 2.025; cu recurs 403); au fost casate 75 sentinţe ; ponderea atacabilităţii 17,42 %.

b.în materie civilă –funciar s-a pronunţat un număr de 544 sentinţe; număr hotărâri atacate 294 (cu apel 147 şi cu recurs 147); număr hotărâri casate 10 ; ponderea atacabilităţii 54,04 %.

c.în materie de dreptul familiei şi minori s-au pronunţat un număr de 1192 sentinţe ; număr hotărâri atacate 143 ( cu apel 115 şi cu recurs 28 ) ; număr hotărâri casate 12; ponderea atacabilităţii 11,99 %.

Sintetizând datele statistice prezentate mai sus se constată că activitatea Judecătoriei Târgu Jiu se reflectă în următorii indici de desfiinţare :

- la Secţia penală indicele de desfiinţare este de 3,09%

- la Secţia civilă indicele de desfiinţare pe complete specializate se prezintă astfel:

-în materie civilă – drept comun indicele de casare este de 3,08%

- în materie funciară indicele de casare este de 3,40%

-în materie de minori şi familie indicele de casare este de 3,39 %.
Menţinerea hotărârilor în căile de atac :

- în materie penală indicele de menţinere hotărârilor în căile de atac este de 96,81 %

-în materie civilă indicele de menţinere hotărârilor în căile de atac este de 96,92 %

- în materie funciară indicele de menţinere hotărârilor în căile de atac este de 96,60 %;

- în materie de minori şi familie indicele de menţinere hotărârilor în căile de atac este de 96,61 %.

1.3.2.Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii).

Fiecare judecător al secţiei penale, a soluţionat în medie 460 cauze, participând în medie la 39 şedinţe de judecată.

Din totalul cauzelor penale soluţionate în cursul anului 2014 s-a constatat că la data de 31.12.2014 s-a depăşit termenul de soluţionare de 1 an de la înregistrare în 3 cauze penale, cauze extrem de complexe ceea ce dovedeşte un ritm susţinut de lucru şi o bună organizare şi desfăşurare a activităţii de judecată de către magistraţii secţiei penale.

Semestrial la nivelul secţiei penale, s-a ţinut o evidenţă a cauzelor aflate în curs de soluţionare, pe perioade cuprinse între 1-3 luni, 3-6 luni, 6 luni-1 an, şi peste 1 an.

Dosarele care au prezentat unele întârzieri în soluţionarea acestora cu celeritate au fost dosare cu o mare complexitate, în unele cazuri părţile fiind plecate din ţară şi nu se pot îndeplini procedurile de citare cu aceştia, martorii din acte nu s-au prezentat la chemarea instanţei, cu mare greutate fiind aduşi de organele de poliţie întrucât, de cele mai multe ori, nu sunt găsiţi la domiciliul precizat în declaraţiile date la urmărirea penală.

În ceea ce priveşte dosarele în care s-au depăşit termenele de 1 an în primă instanţă, judecătorul căruia i s-a repartizat dosarul spre soluţionare a întocmit o notă de relaţii în legătură cu actele dispuse şi activităţile desfăşurate la fiecare termen de judecată, motivele pentru care nu s-au putut administra probele solicitate, precum şi măsurile ce se impun pentru soluţionarea cu celeritate a cauzei, după care dosarul a fost observat şi de către preşedintele instanţei şi preşedintele de secţie.

Durata soluţionării cauzelor a fost influenţată pozitiv de modificările legislative, cum ar fi Codul de procedură penală, de emiterea unor reglementări noi privind Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti .

În ceea ce priveşte durata de soluţionare a cauzelor trebuie avută în vedere noţiunea de termen rezonabil din art. 6 paragraf 1 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, coroborat cu art. 21 alin.3 din Constituţia României, statuându-se în practica C.E.D.O. că termenul se raportează la complexitatea cauzei, comportamentul petiţionarilor, autorilor sau martorilor, comportamentul autorităţilor sau obiectul procesului, definind o anumită conduită care se menţine în limitele normale, obişnuite şi care nu are nimic ieşit din comun, fără exagerări.

Operativitatea de 93,05 %, medie pe secţia penală, conduce la concluzia că majoritatea dosarelor sunt rezolvate în termene rezonabile.

Din evidenţa statistică se poate observa că numărul dosarelor pe secţia penală care nu au primit termen în anul 2015 şi erau înregistrate în anul anterior, era de 74 cauze, cu o medie pe judecător de 9 cauze.

În cursul anului 2014, judecătorii secţiei civile au avut un număr mediu de 44 şedinţe de judecată, pronunţând, în medie un număr de 603 hotărâri judecătoreşti.

La Judecătoria Târgu Jiu nu mai există complete de judecată care să judece pe materii, toate completele de judecată din secţia civilă judecând cauze civile de drept comun, cauze funciare şi cauze de minori şi familie.

În cadrul secţiei civile se poate observa că dosarele sunt soluţionate în termene rezonabile, fiind puţine cauze de natură civilă şi unele cauze de fond funciar cu termene îndelungate de soluţionare, un număr de 5 cauze cu o vechime de peste 5 ani.

Această situaţie este determinată de motive obiective, întârzierea fiind urmare a lucrărilor de expertiză, specialitatea topografie, care sunt efectuate cu întârziere . Un alt motiv de întârziere este determinat de întârzierile răspunsurilor sau de comunicarea actelor solicitate comisiilor de fond funciar.

Operativitatea de 90,59 %, medie pe secţia civilă, conduce la concluzia că majoritatea dosarelor sunt rezolvate în termene rezonabile.

În materie de minori şi familie, litigiile referitoare la desfacerea căsătoriei şi referitoare la drepturile şi ocrotirea minorilor se rezolvă în termene rezonabile. Se pot observa unele întârzieri în soluţionarea cauzelor privind împărţirea bunurilor comune, dar motivele sunt specifice fiecărei cauze, generale fiind doar cele referitoare la durata lungă a efectuării expertizei.

În materie civilă sunt soluţionate toate cauzele cu cel mai mare grad de dificultate , aşa cum ele sunt menţionate pe lista existentă la nivel naţional.

În această materie se constată întârzieri în cauzele specifice domeniului succesoral, revendicărilor cu cereri conexe, litigiilor de carte funciară. Motivele principale ale întârzierilor sunt determinate de întârzierea efectuării expertizelor, conduita părţilor, aplicarea măsurii suspendării judecăţii .

Din evidenţa statistică se poate observa că numărul dosarelor pe secţia civilă care nu au primit termen în anul 2015 şi erau înregistrate în anul anterior, era de 1139 cauze, cu o medie pe judecător de 44 de cauze.

Cu privire la dosarele înregistrate în anul 2014 sau anterior şi nesoluţionate, având termene de judecată şi în anul 2015, se poate observa că în procent majoritar sunt dosare cu o vechime sub un an. Dosarele cu o vechime mai mare de un an sunt în general, urmare a unor casări, uneori chiar succesive, foarte puţine fiind în prim ciclu procesual.

Există, tot ca excepţie, dosare care au fost suspendate pentru soluţionarea altor litigii şi au o vechime mai mare, din acest motiv, dar întârzierea nu poate fi imputată judecătorului învestit cu soluţionarea cauzei.

Concluzia analizei anterioare este aceea că motivele duratei îndelungate ale soluţionării dosarelor sunt, în general, imputabile părţilor sau participanţilor la înfăptuirea actului de justiţie şi, uneori, particularităţilor speţei sau legăturii ei cu alte cauze.

1.3.3 Mecanisme de unificare a practicii judiciare
Formarea profesionala continua a judecătorilor si procurorilor constituie garanţia independentei si imparțialității acestora in exercitarea funcţiei şi se realizează ţinându-se seama de necesitatea specializării lor.

Formarea profesionala continuă trebuie să țină seama de dinamica procesului legislativ si consta, in principal, in cunoaşterea si aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene si internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti si a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului si a Curţii de Justiţie a Comunităților Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice ale profesiei de judecător sau de procuror, in abordarea multidisciplinara a instituţiilor cu caracter de noutate, precum si in cunoaşterea si aprofundarea unor limbi străine si operarea pe calculator.

La nivelul Judecătoriei Tg-Jiu un obiectiv deosebit de important în anul 2014 l-a reprezentat interpretarea şi aplicarea în mod unitar a legislaţiei precum şi jurisprudenţa Curţii de Apel Craiova şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În acest scop la nivelul Secţiei penale a fost desemnat prin ordin de serviciu să întocmească lunar referate cu practica judiciară în materie penală domnişoara judecător Niţu Nicoleta.

Totodată s-au dezbătut lunar şi trimestrial la nivel de judecătorie probleme de practică judiciară neunitară şi au avut loc întâlniri trimestriale la nivelul Curţii de Apel Craiova unde au fost propuse mai multe probleme de practică identificate la nivelul Secţiei penale din cadrul Judecătoriei Târgu Jiu.

În acelaşi scop au fost informaţi la timp judecătorii cu privire la problemele de drept dezlegate în deciziile de recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Totodată, pe baza propriei practici de casare cât şi a verificărilor din „Registrul special de evidenţă al practicii de casare”, ţinut de domnişoara judecător Niţu Nicoleta, analizând şi deciziile Curţii de Apel Craiova, prin care au fost modificate, desfiinţate sau casate cu trimitere spre rejudecare soluţiile pronunţate de Judecătoria Târgu Jiu - Secţia penală, s-au întocmit lunar referate în care au fost analizate motivele care au condus la reformarea hotărârilor judecătoreşti.

Problemele de drept evidenţiate, privind aspecte de teorie şi practică controversată, au fost puse în discuţia colectivului de judecători ai secţiei, fiind analizate în concret, pe fiecare cauză în parte, în vederea unificării practicii judiciare.

Pentru compatibilizarea practicii judiciare interne cu jurisprudenţa C.E.D.O. în materie penală au fost prelucrate şi analizate deciziile acestei instanţe europene, atât cele privind cauze penale având ca parte statul român cât şi alte decizii care au avut ca parte alte state europene, dar care au privit rezolvarea unor probleme de drept având ca obiect drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

În cursul anului 2014 nu au fost identificate în cadrul secţiei penale probleme de practică judiciară neunitară.

Activitatea de judecată în cadrul secţiei civile se desfăşoară pe complete mixte, judecătorii acestei secţii judecând cauze de drept comun, cauze funciare şi cauze de minori şi familie, iar în cadrul acestor materii se soluţionează cauze care au ca temei legi speciale.

Aceste împrejurări au impus ca pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor art. 29 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, să fie desemnaţi prin ordin de serviciu de către preşedintele instanţei mai mulţi judecători cu atribuţii în analiza practicii judiciare.

Au fost desemnaţi pentru a ţine evidenţa practicii instanţelor de control în materie civilă, doamna judecător Ivănişi Dorina, în materie funciară- doamna judecător Stoian Alexandra Mirela, în materia plângerilor contravenţionale – doamna judecător Popescu Janeta, în materie de minori şi familie – doamna judecător Oproiu Lavinia. Principalele atribuţii ale acestor judecători – delegaţi au fost : întocmirea lunară a referatelor privind problemele de drept relevante ivite în soluţionarea cauzelor, evidenţiind practica neunitară a propriei instanţe şi a instanţelor de control; evidenţierea lunară a problemelor de drept stabilite prin deciziile instanţelor de control judiciar ; prezentare lunară a referatelor cu probleme de practică neunitară în cadrul întâlnirilor organizate pentru analiza soluţiilor.

Scopul organizării administrative expuse a fost determinat de nevoia interpretării şi aplicării unitare a actelor normative, atât la nivel de instanţă, cât şi în cadrul sistemului de justiţie, deoarece numai o astfel de măsură va permite realizarea actului de justiţie la parametrii de calitate şi eficienţă care să asigure securitatea raporturilor juridice; soluţionarea în timp optim a cauzelor; încrederea în actul de justiţie.

În procesul de analiză a practicii instanţelor de control şi a comunicării ei către judecători, a fost acordată o atenţie deosebită deciziilor în care au fost dezlegate probleme de drept .

Pentru realizarea unei practici unitare la nivelul secţiei, au fost analizate şi interpretate dispoziţii legale atunci când în activitatea judiciară au existat cauze ce se întemeiau pe situaţii de fapt şi de drept asemănătoare.

Analiza practicii de casare făcută în materie contravenţională a scos în evidenţă, ca motive principale de casare sau de modificare : greşita individualizare a sancţiunilor contravenţionale; necercetarea fondului şi necercetarea tuturor criticilor invocate de petiţionar în plângerea contravenţională, neaprecierea obiectivă a probelor. Prin aceeaşi analiză s-a scos în evidenţă că instanţa de recurs are soluţii diferite în ceea ce priveşte menţinerea procesului verbal de contravenţie dacă s-a dat o calificare greşită în drept a faptei contravenţionale descrisă în procesul verbal. O primă situaţie a fost aceea că, în cazul în care temeiul de drept înscris în procesul verbal nu era aplicabil faptei săvârşite, urma să se dispună anularea procesului verbal de contravenţie. Următoarea situaţie a exprimat opinia conform căreia, în cazul existenţei faptei contravenţionale şi a unei încadrări greşite în drept a acesteia, instanţa va stabili corect temeiul de drept şi va aprecia asupra cuantumului sancţiunii , în raport de noua încadrare în drept.

În scopul îndeplinirii prevederilor art. 26¹ şi 26⁴ din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti şi în baza atribuţiilor exprese rezultate din Ordinul de serviciu, vicepreşedintele instanţei, a întocmit referate lunare cu privire la problemele de practică neunitară evidenţiate şi puse în discuţia judecătorilor.

Corelat cu îndeplinirea atribuţiilor de către persoanele desemnate în domeniul unificării practicii judiciare la nivelul secţiei: s-a asigurat accesul judecătorilor la jurisprudenţa instanţelor din raza Curţii de Apel Craiova, prin folosirea programului ECRIS; s-a asigurat accesul la jurisprudenţa Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie publicată pe site-ul acestei instituţii ; s-au afişat în sistemul intranet , minutele încheiate cu ocazia întâlnirilor trimestriale organizate de Curtea de Apel Craiova, conform disp. art. 26¹¹ al. 3 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti; judecătorii au participat la seminariile organizate de Curtea de Apel Craiova sau la cele organizate la nivel naţional; s-a procedat la publicarea unor hotărâri judecătoreşti relevante pe portalul instanţei ; au fost aplicate deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind interpretarea şi aplicarea unitară a legii.

Se pot reţine ca motive generatoare de practică judiciară neunitară : instabilitatea şi incoerenţa legislativă, supraîncărcarea activităţii de judecată ca urmare a unor scheme incomplete de personal, ceea ce conduce la reducerea timpului alocat studiului individual.

Pentru a se asigura o practică unitară, la nivelul Judecătoriei Târgu Jiu au mai fost avute în vedere următoarele măsuri:

1. Conform planificării anuale întocmită de către vicepreşedintele instanţei, au fost stabilite datele lunare (la sfârşitul fiecărei luni) pentru întâlnirile lunare ale judecătorilor şi au fost desemnaţi pe materii în cadrul fiecărei secţii judecătorii care întocmesc referate privind analiza soluţiilor , în vederea identificării problemelor de practică neunitară.

În cadrul acestor întruniri lunare au fost dezbătute şi referatele de practică de casare întocmite de judecătorii delegaţi, după cum urmează: judecător Niţu Nicoleta – în materie penală, judecător Dorina Ivănişi – în materie de drept civil, judecător Alexandra Stoian – în materie funciară, judecător Janeta Popescu – în materie de plângeri contravenţionale, judecător Lavinia Mihaela Oproiu – în materie de dreptul familiei şi minori.

În cadrul întâlnirilor lunare, atribuţia reglementată prin art. 17 alin. 1 lit d din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor de judecată referitoare la coordonarea activităţii de unificare a practicii a fost exercitată de vicepreşedintele instanţei, care a întocmit minutele ce consemnează rezultatul întâlnirilor adunărilor generale şi a întocmit rapoartele scrise cu privire la aspectele de practică neunitară constatate.

Au fost respectate dispoziţiile art. 19 lit c din Regulament, în sensul că procesele – verbale prezentate , însoţite de convocatoarele aferente fac dovada că ori de câte ori s-a pus problema dezbaterii unor probleme de drept s-a procedat la convocarea adunării generale a judecătorilor .

2.Problemele de drept ce sunt selectate de către Curtea de Apel Craiova, în vederea discutării în cadrul întâlnirilor trimestriale profesionale ale judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Craiova, au fost aduse la cunoştinţa judecătorilor şi, cu cel puţin 5 zile înainte de data stabilită pentru întâlnire, s-a comunicat tribunalului lista judecătorilor ce au participat la şedinţa profesională pe fiecare secţie în parte.

3. Conform planificării anuale, mediatizată şi prin reţeaua intranet a instanţei, la sfârşitul fiecărei luni, judecătorii au fost convocaţi să participe la dezbaterile profesionale, în care s-a analizat practica instanţelor de control judiciar şi au fost dezbătute noile reglementări şi modul de interpretare al acestora.

Potrivit art. 17 alin. 1 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor de judecată, informarea zilnică a judecătorilor cu privire la actele normative nou apărute este asigurată de vicepreşedintele instanţei.

La Judecătoria Târgu Jiu, această atribuţie a fost delegată doamnei judecător Tabacu Angela Elena şi s-a exercitat de către aceasta prin rapoarte zilnice în reţeaua intranet a instanţei şi prin comunicări detaliate şi analize lunare, consemnate în cuprinsul proceselor-verbale întocmite cu prilejul întâlnirilor pentru învăţământ profesional.

Potrivit art. 17 alin. 1 lit b din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor de judecată, cunoaşterea şi valorificarea deciziilor Curţii Constituţionale şi a jurisprudenţei europene este asigurată de vicepreşedintele instanţei.

Această atribuţie a fost delegată doamnei judecător Angela Elena Tabacu şi s-a exercitat de către acestea, lunar, prin prezentarea şi prelucrarea în adunarea generală a judecătorilor a referatelor întocmite.

4. Vicepreşedintele instanţei a coordonat activitatea de unificare a practicii şi a întocmit lunar minutele, în care s-a consemnat rezultatul întâlnirilor adunărilor generale, precum şi atunci când a fost cazul, rapoarte scrise cu privire la aspectele de practică neunitară constatate, ce au fost înaintate, până pe data de 2 ale fiecărei luni, Tribunalului Gorj.

5. Lunar, prin ordin de serviciu, fiecare judecător a verificat şi asigurat completarea şi actualizarea permanentă a portalului instanţei, prin publicarea propriei jurisprudenţe relevante.

6. La judecătoria Târgu Jiu, următorii judecători au fost desemnaţi prin ordin de serviciu cu atribuţii privind analiza practicii instanţelor de control judiciar: judecător Niţu Nicoleta – în materie penală, judecător Dorina Ivănişi – în materie de drept civil, judecător Alexandra Stoian – în materie funciară, judecător Janeta Popescu – în materie de plângeri contravenţionale, judecător Lavinia Mihaela Oproiu – în materie de dreptul familiei şi minori.

Domnii judecători au analizat deciziile înaintate de tribunal privind practica de casare şi întocmesc lunar referate, care sunt dezbătute cu ocazia întâlnirilor de învăţământ lunar profesional.

7. La Judecătoria Târgu Jiu, coordonarea activităţii de unificare a practicii s-a exercitat de către vicepreşedintele instanţei, activitatea desfăşurată în îndeplinirea acestei atribuţii fiind materializată în întocmirea minutelor ce consemnează rezultatul întâlnirilor adunării generale a judecătorilor.

8. Intrarea în vigoare a Codului de procedură penală, a impus o pregătire profesională suplimentară a fiecărui judecător, dar şi planificată, la nivelul instanţei având în vedere noile reglementări.

Interpretările diferite date noilor dispoziţii ale Codului de procedură au fost discutate de judecătorii secţiei penale şi au fost aduse argumente în vederea aplicării unitare a legii.

9. S–a asigurat participarea unui număr cât mai mare de judecători la seminariile organizate de I.N.M. , sau la nivelul Curţii de Apel Craiova ce au dezbătut teme privind Codul de procedură civilă şi noile coduri penale.