Cuprins Contents

2.Traiul într-un mediu curat

Pentru o dezvoltare socio-economică sănătoasă este necesară asigurarea unui mediu ambiant sănătos, aceasta însemnând asigurarea unor valori ai parametrilor de calitate care sa se încadreze în normele minime obligatorii. Pe lângă cele 4 elemente clasice vizate de protecţia mediului (aerul, apă, solul şi deşeurile) se vor iniţia şi masuri ce tratează problematica poluării radioelectrice, a zgomotului şi a luminii.

Urbanizarea în general contribuie nefast asupra mediului ambiant prin restrângerea la minim a zonelor naturale şi întinderea suprafeţelor de beton şi asfalt, atât pe orizontală cât şi pe verticală. Concomitent activitatea economică intensă, însoţită de un trafic tot mai sufocant, contribuie la deteriorarea mediului, în speţă a aerului din oraş.

Sectorul 4 – etalon de curatenie

Practic, în zece ani, în Sectorul 4 vei putea face jogging pe lângă marile artere rutiere fără să remarci un aer viciat, vei putea să te aşezi oriunde pe jos fără să te murdăreşti, pantofii vor rămâne curaţi pentru multe săptămâni. Aerul, solul şi apa sunt curate ca acum 100 de ani.

Obiective

• 
  Până în anul 2020 se va ameliorasituația spaţiilor verzi ajungându-se aproape de norma europeană.
  

Indicatori

• 
  Suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor (m² / loc.)
  

2.1. Deşeurile menajere şi special

O importantă sursă de poluare a solului o reprezintă deşeurile menajere şi depozitele necontrolate de deşeuri.

Deşeurile au următorul parcurs: producere >depozitare temporară > reciclare sau producere> depozitare temporară > transport > depozitare finală.

Acest circuit trebuie administrat având în vedere trei obiective generale importante: Ocrotirea sănătăţii publice, Protecţia mediului înconjurător şi Păstrarea curăţeniei astfel încât spaţiile publice să devină acceptabile dpdv estetic.

In anul 2000 deşeurile municipiului s-au cifrat la 180 kg/locuitor/an, dar volumul acestora a crescut de 3,4 ori în patru ani, ajungând la 620 kg/locuitor/an în 2004. În 1999-2003, deşeurile Bucureştiului au fost de 570 kg/locuitor/an, 500 în Budapesta, 410 în Varşovia şi 640 în Viena. Aproape jumătate din volumul total este îngropat la depozitul din Glina (47% în 2004), restul în celelalte două depozite, de la Vidra şi Rudeni-Chitila.

Deşeurile vor parcurge rapid drumul de la producător la colector, astfel încât posibilitatea poluării mediului sa fie minimă.

Obiective

• 
  Sectorul 4 să devină un sector unde deşeurile menajere sunt eficient colectate şi evacuate, volumul acestora pe cap de locuitor urmând a se reduce treptat până în anul 2020.
  

Indicatori

• 
  Cantitatea de deşeuri menajere produsă (kg/locuitor/an)
  
• 
  Gradul de selectare (%) din total deşeuri
  
• 
  Gradul de reciclare
  
• 
  % de reţinere la sursă a ambalajelor faţă de total ambalaje “vândute”
  

2.1.1. Infrastructura de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile

În Bucureşti şi bine înţeles pentru Sectorul 4, ca parte integrantă a metropolei, există o situaţie specifică: arhitectura oraşului, în special casele particulare complică introducerea colectării selective a deşeurilor. Blocurile mari sunt echipate cu tomberoane, iar deşeurile mixte sunt colectate în containere amplasate la parterul blocurilor. Spaţiul adiţional necesar pentru containerele pentru colectarea selectivă nu este disponibil. Locuitorii nu sunt dornici să ducă sticlele sau deşeurile de ambalaje la containere speciale. Acest lucru reprezintă concluzia proiectelor pilot anterioare.

Introducerea unui sistem de colectare selectivă poate reuşi numai în cazul în care se va găsi o soluţie pentru amplasarea diferitelor tipuri de containere şi locuitorii vor accepta să ducă deşeurile de ambalaje la puncte de colectare.
Măsuri

• 
  Analiza şi proiectarea amplasării containerelor de colectare deşeuri
  
• 
  Sistem de monitorizare şi dispecerat pentru colectarea deşeurilor
  
• 
  Dezvoltarea colectării deşeurilor speciale și a ambalajelor încă din magazine
  

2.1.2. Proiecte pilot privind colectarea selectivă şi reciclare

În unităţile de învăţământ, precum şi în unităţi socio-culturale (cinematografe, azile, spitale, etc.), se vor instala sisteme de colectare selective impreuna cu operatorul de colectare a gunoiului, astfel incat sa inceapa constientizarea la cea mai mica varsta.
O colaborare strânsă a administraţiei publice cu sistemul de învăţământ garantează succesul acestui obiectiv. Premergător introducerii materiilor amintite este necesară instruirea cadrelor didactice în acest domeniu de importanta strategică, astfel ca predarea să fie cât mai eficientă, iar cunoştinţele să fie asimilate fără probleme.

2.2. Aer curat şi apă sănătoasă

Factorul de mediu - aer - este supus unei poluări locale intense în acele zone, unde s-au constituit şi funcţionează unităţi industriale chimice, metalurgice, pentru materiale de construcţii, centrale termice, s.a. şi unde fie tehnologiile sunt învechite, fie nu sunt folosite instalaţii de epurare a gazelor, fie şi una şi alta. În aproape tot Bucureştiul şi localităţile învecinate din Ilfov, poluarea aerului este peste nivelele admise. Centralele termice reprezintă sursa a 74,21% din emisiile de NO₂, traficul rutier este responsabil de 8% din totalul emisiilor de NO₂. In 2004, nivelul mediu anual de NO₂ înregistrat în Bucureşti a fost de 47,5 μ/m³ (Amsterdam 14 μ/m³, Frankfurt 16 μ/m³, Paris 20 μ/m³, Viena 30 μ/m³). Activităţile industriale şi traficul rutier generează un nivel ridicat de pulberi în suspensie, media anuală în Bucureşti fiind de 57,5 μg/m³, în 2004 (Londra 20 μg/m³, Paris 36 μg/m³, Viena 40 μg/m³ şi Madrid 45 μg/m³).

Poluarea aerului este evidentă în zonele cu trafic auto semnificativ. Se impun măsuri care să acţioneze în primul rând asupra surselor de poluare, la emisie. Sectorul 4 are o asemenea platformă industrială, dar care suferă o treptată dezindustrializare prin închiderea succesivă a vechilor întreprinderi.

Măsurile cele mai importante care trebuie luate în perioada următoare se referă la urmărirea conformării marilor poluatori privind obligaţiile trasate în planurile de implementare ale Directivelor UE. Se impune introducerea automonitoringului de către agenţii economici şi cunoaşterea cantităţilor de substanţe poluante emise pe baza unor declaraţii de emisii, conform legislației în vigoare, a căror autenticitate să fie sigură; de asemenea se impune, în paralel cu măsurile de reducere a poluanţilor, şi îmbunătăţirea monitoringului aerului la nivel de capitală, echiparea cu aparatură modernă de colectare a probelor şi de efectuare a determinărilor, Bucureştiul dispunând de o reţea de monitorizare a calităţii aerului.

Măsuri

• 
  Sectorul 4 Bucureşti urmăreşte crearea unei atmosfere respirabile cu parametrii calitativi superiori mediei capitalei. Praful şi poluanţii auto nu vor mai fi o prezenţă agasantă. Microclimatul va fi îmbunătăţit datorită creșterii spațiului verde atât cantitativ cât și calitativ, vegetația având un rolul de a reține și diminua conținutul de pulberi în aer.
  

• 
  Participarea alături de Primăria Generala a Municipiului București la reducerea / devierea traficului rutier de marfă, măsuri de îmbunătăţirea (fluidizarea) traficului
  

• 
  Urmărirea respectării prevederilor de mediu de către. şantierele de construcţii din Sectorul 4
  
• 
  Gazonarea suprafeţelor de pământ golaşe și plantarea de pomi şi arbuşti
  
• 
  Promovarea reciclării materialelor de construcții în șantierele de construcții
  
• 
  Promovarea acoperișurilor verzi
  

Indicatori

• 
  conţinutul de pulberi în aer (μg/m³)
  

2.2.1. Îmbunătăţirea calităţii aerului prin măsuri asupra traficului

Creşterea semnificativă a traficului în oraşe cauzează aglomeraţie, acest lucru afectând în egală măsură atât pietonii, cât şi participanţii la trafic. Aglomeraţia are un impact negativ la nivel economic, social şi asupra calităţii mediului înconjurător şi cauzează la nivelul Uniunii Europene pierderi de 1% din Produsul Intern Brut.

Pentru a uşura aglomeraţia din traficul urban, există alternative atractive şi sănătoase ale utilizării maşinii personale: mersul pe jos şi ciclismul, transportul în comun, utilizarea de scutere sau motociclete.

Masuri

▪ Management eficient al transportului şi al mobilităţii

▪ Restricţionarea accesului în anumite zone ale oraşului
▪ Promovarea transportului în comun
▪ Informarea cetăţenilor asupra mijloacelor de transport alternative
▪ Înlocuirea maşinii personale în favoarea transportului în comun, mersului pe jos, mersului cu bicicleta, cu motocicleta sau cu scuterul
▪ Asigurarea unor spaţii de parcare suficiente şi a unor piste de rolleri şi biciclişti

2.2.2. Îmbunătăţirea calităţii aerului prin măsuri adiacente

Traficul urban genereaza cantitati semnificative de bioxid de carbon, emisii de gaze, poluatori si noxe, substante care afecteaza calitatea mediului si sanatatea oamenilor. Optiunile pentru crearea unor orase prietenoase cu mediul înconjurator includ folosirea unor motoare cât mai „curate”, fapt care va ajuta, în timp, la ameliorarea calității aerului în zonele urbane. Vehiculele vechi foarte poluante ar trebui scoase din uz cât mai repede și, în acelasi timp, autoritățile trebuie sa se gândeasca la proiectarea cât mai multor „zone verzi urbane”.

Orasele se confrunta constant cu cresterea transportului de marfuri si de persoane, în timp ce potentialul de dezvoltare al infrastructurii necesare este limitat de lipsa spatiilor necesare, precum si de constrângerile mediului înconjurator. Cu toate acestea, un transport urban mai inteligent poate combate aceste neajunsuri. Utilizarea unor Sisteme de Transport Inteligente si asigurarea unui management eficient al traficului pot asigura cresterea eficientei transportului. În acest sens, asigurarea unui numar suficient de mijloace de transport în comun, informarea mai inteligenta asupra rutelor de transport existente, precum si colectarea mai eficienta a tarifelor de calatorie pot constitui o parte a solutiei.

Masuri

▪ Management eficient al mobilitatii si al locurilor de parcare

▪ Promovarea transportului în comun
▪ Utilizarea unor motoare cât mai „curate”
▪ Proiectarea cât mai multor „zone verzi urbane”
▪ Practicarea ciclismului