Cuprins Contents


Zgomot, radioelectric, lumina



Yüklə 2 Mb.
səhifə26/33
tarix28.07.2018
ölçüsü2 Mb.
#60789
1   ...   22   23   24   25   26   27   28   29   ...   33

2.3.Zgomot, radioelectric, lumina


Bucureştiul este o capitală cu o infrastructură rutieră ce nu mai face faţă numărului de vehicule şi traficului cotidian. O mare problemă o reprezintă zgomotul produs de autovehicule, parte datorită deselor opriri şi porniri datorate traficului nefluent, şi parte datorate carosabilului necorespunzător în multe zone din capitală. Traficul tramvaielor aduce un plus de poluare sonoră, cu toate că se fac eforturi pentru reabilitarea căilor de rulare. Nu în ultima instanţă trebuie amintită activitatea de aprovizionare nocturnă ca factor deranjant precum şi câinii fără stăpân care, prin lătratul lor, pot aduce disperarea locatarilor.

Nivelul poluării fonice este foarte ridicat, în special din cauza traficului rutier intens, a platformelor industriale, zonelor rezidenţiale şi zonelor comerciale. In 2003, nivelul fonic a fost înregistrat în 30 de locaţii din Bucureşti, având valori între 65-75 dB (nivelul max. admis 70 dB).

Numărul autovehiculelor înregistrate în Bucureşti a crescut de la 410.000 în 1992 la 850.000 în prezent (sursa: Brigada Poliţiei rutiere). Conform unor estimări, numărul maşinilor care circulă zilnic în Bucureşti (centru) este de 300.000 (comisia de circulaţie a PMB). În ciuda densităţii mari a drumurilor publice/100 m2 la nivelul ţării (Bucureşti 49,3 %, Ilfov 29,4 %, România 33,1 %), raportul dintre lungimea drumurilor/numărul de locuitori (1.821 km/1.929.615 locuitori) este sub 1 m/locuitor, chiar mai mic dacă se ia în considerare fluxul navetiştilor

Datorita dezvoltării intempestive a telefoniei celulare şi a transmisiei de date pe cale radio, problema poluării cu unde electromagnetice (smog electric) capătă o însemnătate tot mai mare. Efectele acestor microunde asupra sănătăţii populaţiei sunt încă insuficient cunoscute şi provoacă deja îngrijorare. Creşterea tot mai intensă a utilizării radiaţiilor din gama microundelor, prin amplasarea de antene la distante minime faţă de locuinţe, şi în spatiile publice (de exemplu deasupra peronului staţiilor de metrou), periclitează sănătatea pe termen lung a cetăţenilor.

Nu în ultimă instanţă trebuie amintit de efectul nefast al luminii prea puternice şi incorect dirijate, în timpul nopţii, asupra oamenilor (somn) dar şi asupra vieţuitoarelor, cu efecte implicite asupra consumului inadecvat de energie.

Eliminarea deficientelor generate de zgomot, radiaţii şi lumină va deveni o preocupare la fel de importantă ca şi cea faţă de poluarea aerului şi a solului, cu noxe cunoscute şi măsurabile.

Sectorul 4 va urmări ca zgomotul să fie în limite rezonabile în timpul zilei şi redus la minim pe timpul nopţii.

De asemenea folosirea judicioasă a luminii deci şi a energiei electrice, pe timp de noapte, prin folosirea unor lămpi adecvate, va contribui la odihna eficientă a cetăţenilor şi la realizarea de economii bugetare.


Obiective

  • Nivelul maxim de zgomot nu va mai fi depăşit începând din 2020.

  • Administraţia locală va sprijini demersurile pentru reducerea poluării radioelectrice, devenind partener activ până în anul 2020.

  • Iluminatul public este complet adaptat cerinţelor reale de iluminare, până în anul 2020, realizându-se economii de energie electrică.
Indicatori

  • Nivelul de zgomot înregistrat (dB)

  • Gradul de satisfacţie a cetăţenilor (sondaje)

  • % de depăşiri al nivelului maxim de zgomot


2.3.1. Protecţia acustică la sursele fixe

Măsuri de protecţie acustică la sursele fixe


Izolare fonică a activităţilor industriale zgomotoase

Bariere acustice pentru parcările auto și complexele comerciale

Ecrane delimitatoare la staţiile de combustibil

2.3.2. Protecţia acustică la sursele mobile



Măsuri de protecţia acustică la sursele mobile


Netezirea patului rutier şi a îmbrăcăminţii asfaltice a arterelor cu trafic intens

Redistribuirea traficului din zonele problemă

Ecrane fonice suplimentare pentru clădirile de locuit

2.3.3. Protecţia împotriva poluării electromagnetice

Măsuri de. protecţia împotriva poluării electromagnetice


Monitorizarea poluării radioelectrice

Măsuri de limitare a amplasării antenelor emitente de radiaţii


2.3.4. Poluarea cu lumină

Până acum câţiva ani nu s-a acordat deloc atenţie fenomenelor care rezultă din generarea /folosirea de lumină excesivă pe timpul nopţii. S-a constatat că un iluminat necorespunzător, atât în ceea ce priveşte direcţionarea fluxului de lumină cât şi a intensităţii folosite aduce perturbări vieţuitoarelor (atât oamenilor cât şi animalelor) dar contribuie şi la o risipă de energie electrică. Există specii de animale care sunt în pericol de extincţie din cauza luminii abundente, animale diurne care suferă din cauza luminii excesive din timpul nopţii, ca şi oamenii, perturbând somnul liniştit. Acest lucru se datorează iluminării directe a geamurilor locuinţelor şi implicit a interioarelor (dormitor), de către corpurile de iluminat neadecvate.

Din anumite studii (efectuate în Franţa) s-a constatat că există o intensitate optimă de iluminare care diminuează fenomenul infracţional dar care fenomen nu se îmbunătăţeşte data cu creşterea în continuare a intensităţii luminoase.

În Sectorul 4 iluminatul public şi privat, stradal şi al perimetrelor, se va face într-un mod cu totul corect şi plăcut.

Fasciculele de lumină vor lumina suprafaţa de trafic, auto şi pietonal, iar faţadele locuinţelor vor rămâne în umbră. Similar iluminatului auto, lumina va fi proiectată acolo unde este necesară, şi la o intensitate ce nu depăşeşte necesarul.
Măsuri

Studiul modului de utilizare a iluminatului nocturn urban până în 2020

Înlocuirea corpurilor de iluminat neadecvate

Evaluarea şi mediatizarea rezultatelor obţinute prin îmbunătăţirea iluminatului



Yüklə 2 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   22   23   24   25   26   27   28   29   ...   33




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin