Cuprins Contents

10.1.Măsuri de sprijin pentru turism

Turismul, pe lângă recreere, reprezintă şi un mijloc de educare, de ridicare a nivelului de cultură și de cunoaştere a istoriei unei comunităţi. Totodată, turismul facilitează schimbul de idei şi confruntarea de opinii, care conduce la lărgirea orizontului cultural. În acest context, proiectul bazat pe valorizarea patrimoniului cultural al Sectorului 4 va contribui la creşterea circulaţiei turiştilor prin promovarea unui număr de produse antropice în centrul istoric al capitalei.

Din punct de vedere al perspectivelor de creştere a industriei turismului şi călătoriilor, România ocupă locul şapte din cele 176 de ţări analizate, se arată în raportul Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor. România ocupă locul 58 în lume după mărimea absolută a industriei turismului şi călătoriilor şi se clasează pe locul 157 din 176 de ţări, după criteriul contribuţiei relative a turismului la economia naţională, se mai arată în raportul Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor.
Dezvoltarea turismului în România trebuie să fie un obiectiv şi, în acelaşi timp, un mijloc pentru dezvoltarea economico-socială globală, considerând mai ales contextul politic, social şi economic favorabil reprezentat de intrarea cu drepturi depline în Uniunea Europeană, reflectat în mai buna circulaţie a bunurilor, capitalurilor, serviciilor şi forţei de muncă.
Comisia Europeana impreuna cu Guvernul Romaniei finanteaza aceste proiecte, tocmai intelegand importanta acestei ramuri economice, prin axe de finantare nerambursabila pentru sustinerea turismului romanesc.

Dezvoltarea de succes şi durabilă a turismului depinde nu doar de peisajul atractiv, de obiective culturale de valoare, de facilităţile turistice, ci şi de serviciile competitive şi de calitate. Sectorul ospitalităţii şi turismului este o unul pentru oameni. Fiind una din cele mai competitive activităţi economice din lume, turismul necesită înţelegere, profesionalism, angajare, organizare şi o strategie eficientă de dezvoltare a resurselor umane.

Realizarea unui ghid de informare turistic poate motiva călătoria, ajută orientarea și deplasarea călătoriilor, facilitează înțelegerea unor locuri sub aspect geografic, istoric, cultural, economic. În același timp, potențialul Sectorului 4, prin monumentele istorice pe care le deține, oferă informații despre patrimoniul arhitectonic (istoric sau modern), cultural (teatre, muzică), atracții sociale ( felul de viață al populației locale, oportunități de contacte sociale, atracții sportive)

Sectorul ospitalităţii şi turismului implică în egală măsură facilităţi și servicii. Serviciile competitive pot fi asigurate doar de către personal bine pregătit şi specializat, cu o atitudine corespunzătoare, cu mentalitatea corectă, cu comportamentul corespunzător şi cu performanţe corespunzătoare.

Crearea unei forţe de muncă instruite şi calificate necesită pregătire, educaţie de bază şi cursuri de pregătire profesională, precum şi pregătire practică la locul de muncă.

11.Eficientizarea administraţiei locale şi parteneriat active

Administraţia locală reprezintă în orice parte a globului entitatea care gestionează localitatea şi pentru ca acest lucru sa fie corespunzător realizat este nevoie de competenţă şi eficienţă în activităţi. Administraţia locală a sectorului are competenţe limitate în acest sens, procesul de descentralizare nefiind încă încheiat. Astfel, încă nu se ştie în mod concret cum va arăta administraţia locală din Bucureşti, în anul 2020, împiedicând actualmente realizarea unor previziuni precise referitor la dezvoltarea sectorului.

Pe de altă parte administraţia locală primeşte tot mai multe competenţe ceea ce implică pregătirea cadrelor şi adaptarea procedurilor de lucru.

Obiective

• 
  Scurtarea drumului cetăţenilor câtre primărie, prin centre de informare a cetăţenilor
  
• 
  Perfecţionarea tuturor salariaţilor, prin cursuri, până în anul 2020.
  
• 
  Informatizarea completă a fiecărui loc de muncă, inclusiv a funcţionarilor cu muncă pe teren, până în anul 2020.
  
• 
  Reţea informatică integrată şi complexă.
  
• 
  Implementarea sistemului de management total al calităţii
  

Indicatori

• 
  Dinamica numărului de sesizări ale cetăţenilor
  
• 
  Dinamica veniturilor la bugetul local
  
• 
  Gradul de satisfacţie al cetăţenilor faţă de administraţia locală
  
• 
  Nr. de parteneriate realizate
  
• 
  Gradul de stabilitate al salariaţilor din administraţie
  
• 
  Nr. mediu de zile de instruire / salariat
  
• 
  Nr. de calculatoare / salariat
  
• 
  Scorul obţinut în evaluarea managementului calităţii totale
  

11.1. Siguranţa publică şi protecţia în caz de calamitate

11.1.1. Securitatea socială urbană

Viata socială plăcută implică şi creşterea securităţii în zonă. Astfel, există încă suficiente abateri de la lege şi de la regulile sociale, care se datorează diverselor motive.

De asemenea în ultimul timp apar fenomene meteorologice tot mai grave, cu efecte distrugătoare asupra infrastructurii şi a cetăţenilor. De asemenea aglomerările urbane oferă şi riscuri diverse, de la avarii ale utilităţilor şi până la posibilitatea unor incendii greu de controlat, sau de cutremure cu efecte imprevizibile (inclusiv inundarea malurilor Dâmboviţei).

În contextul arătat, pentru perioada următoare se anticipează fenomene complexe, în continuă schimbare în ceea ce priveşte ordinea publică, identificându-se următorii factori de risc: mutaţii în exercitarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, în atitudinea faţă de proprietate şi de instituţiile statului, în dinamica fenomenului infracţional şi implicit în domeniul ordinii publice, degenerarea unor tensiuni social economice în acţiuni spontane de violenţă şi confruntări între diverse grupuri de persoane, scăderea autorităţii instituţiilor care concură la menţinerea ordinii publice, inclusiv a poliţiei comunitare, ca urmare a neîndeplinirii corespunzătoare a atribuţiilor legale, diminuarea încrederii populaţiei în capacitatea de acţiune a forţelor de ordine şi siguranţă publică, producerea unor dezastre naturale, sau accidente cu urmări grave (explozii, incendii, etc.) care să conducă la o stare de haos.

Indicatori

• 
  Gradul de infracţionalitate în sector comparativ cu media pe capitală
  
• 
  Nr. campanii de informare şi de materiale distribuite
  
• 
  Nivelul de siguranţă urbană al cetăţenilor sectorului, cuantificat prin intermediul sondajelor
  

Securitatea socială urbană

Siguranţa publică exprimă sentimentul de linişte şi încredere pe care îl conferă serviciul poliţienesc prin aplicarea măsurilor de menţinere a ordinii şi liniştii publice, a gradului de siguranţă a persoanelor, precum şi pentru realizarea unui parteneriat societate civilă-poliţie comunitară în scopul soluţionării problemelor comunităţii.

Starea de ordine publică şi siguranţa cetăţeanului se asigură prin măsuri speciale cu caracter preponderent preventiv şi educativ, prin serviciul poliţienesc specializat.

Totodată se impune demararea unei campanii de conştientizare a comunităţii asupra faptului că securitatea urbană este un bun care se dobândeşte şi se păstrează şi prin implicarea cetăţenilor.
Intervenţie rapidă în caz de calamităţi
Ordinea publică va fi impusă prin mijloace moderne de supraveghere şi echipe mobile de poliţişti comunitari. Administraţia locală va dezvolta de asemenea sistemul de prevenire şi combatere a dezastrelor (ISU).

În conformitate cu atribuţiile care îi revin din legea de organizare şi funcţionare, Poliţia Locală Sector 4 participă, împreună cu alte autorităţi cu atribuţii în domeniu, potrivit competentelor, la activităţi de salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor periclitate de calamităţi naturale ori catastrofe, precum şi de limitare şi înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente.

Obiective

• 
  Informarea şi pregătirea populaţiei pentru a putea răspunde unor eventuale catastrofe naturale.
  
• 
  Sistemul de monitorizare video este extins la toate zonele cu potenţial ridicat de infracţionalitate.
  
• 
  Crearea unei structuri de intervenţie, bazată pe voluntariat.