Cuprins Contents

3.7. Sport şi agreement

Spatiile verzi, sistematic amenajate, conferã unei localitãti urbane o notã de distinctie aparte. Este si motivul pentru care edilii Capitalei s–au interesat în mod special de amenajarea parcurilor si a grãdinilor publice.

Pe mãsura dezvoltãrii demografice a Capitalei, edilii erau tot mai preocupati si de acest aspect urbanistic. Pe lângã atentia pentru marile artere de circulatie, edilii s–au îngrijit si de amenajarea unor grãdini si parcuri.

În sfârsit, încã din anul 1878 se mentioneazã grãdinile din incinta Spitalului Brâncovenesc si a Bisericii Domnita Bãlasa, opera aceluiasi horticultor elvetian.

În cadrul curentului favorabil spatiilor verzi, în 1860 s-a amenajat Grãdina Botanicã la Cotroceni, apoi cea din Piata Universitãtii a fost transformatã într o micã si plãcutã grãdinã publicã [3, VII, 91t. Pentru Sectorul 4 am vorbit de constructia Parcului Carol I, devenit parc public în 1865, dar amenajat abia în 1906. Un alt parc pe care l–am amintit la prezentarea Bulevardului Dimitrie Cantemir este Parcul Tineretului, construit în anul 1974, când se rezolvã problema terenurilor mlãstinoase din perimetrul cuprins între Bulevardul Tineretului, Calea Piscului, Soseaua Oltenitei, Calea Serban Vodã si Bulevardul Gheorghe Sincai.

Parcul cuprinde:

	o suitã de patru fântâni arteziene cu bazine dreptunghiulare si cu jeturile dispuse în lungimea lor, pe mijlocul bazinelor, intens luminate noaptea de reflectoare special prevãzute.
	o fântânã artezianã ale cãrei jeturi în formã de cercuri concentrice sunt iluminate noaptea de reflectoare incorporate în peretii bazinului.
	un lac cu maluri betonate pentru traversarea cãruia s–au construit podurile necesare, din beton armat sau metalice, rutiere sau pietonale;
	Palatul Sporturilor si Culturii, cea mai importantã bazã sportivã a Capitalei, dispunând de dotarea necesarã pentru desfãsurarea de competitii sportive sau de manifestãri culturale deosebite;
	Palatul Copiilor, pe latura de est a parcului, dinspre Palatul Tineretului, edificiu destinat exclusiv educãrii si distractiei copiilor, un adevãrat ateneu pentru copii.
	Orãselul Copiilor amlasat pe latura sud–esticã dinspre Soseaua Oltenitei, dotat cu variate mijloace de divertisment pentru o destindere interactivã a copiilor si adultilor. Piesa de atractie a Orãselului Copiilor o constituie minigara pentru minitrenul de centurã, preferat de toate vârstele.

În parc mai sunt amenajate locuri de joacã pentru copii care dispun de instalatiile de joacã necesare.

Aleile îngrijit asfaltate permit improvizarea spontanã de terenuri pentru jocuri sportive. În atmosfera purificatã de ecranul verde al vegetatiei alcãtuite din arbori, arbusti si rãzoare floricole din cuprinsul parcului.

Un parc de o conditie specialã îl constituie fosta Grãdinã Bellu, transformatã în cimitir din anul 1864. O vizitã în Cimitirul Bellu (Serban Vodã), pe lângã momentul de inevitabilã tristete este un prilej de adâncã meditatie si satisfactie în fata operelor artistice ale creatorilor de renume.

Dupã Decembrie 1989, lângã Cimitirul Bellu a fost înfiintat Cimitirul Eroilor Revolutiei din Decembrie 1989, care, prin sacrificiul de sine, ne–au salvat din orizontul concentrationar al regimului comunist.

În peisagistica sectorului îsi fac aparitia tot mai des si uniform amplasate, noi spatii verzi, sub formã de pãrculete pentru copii – locuri de joacã special amenajate în vederea cresterii si dezvoltãrii lor sãnãtoase.

3.8. Societatea civilă şi viaţa asociativă

Dintr-un număr de 54 de ONG-uri înscrise conform OG 26/2000, au colaborat direct, în diverse acţiuni, printr-un protocol de colaborare, un număr de 24 de ONG-uri în perioada 2001-2007 cu Serviciul Programe Integrare – Europeană, după următoarea provenienţă: sectorul 1 – 4 organizaţii, sectorul 2 – 4, sectorul 3 –14, Sectorul 4 – 1, sectorul 5 – 0 şi sectorul 6 – 1.

Un număr de 68 de ONG-uri care au colaborat cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Aceste ONG-uri au diferite domenii de activitate: social (protecţia copilului; asistenţă socială), dezvoltare urbană, cultural (cultural- artistic), comunicare - mass-media, medical, educaţie, drepturile omului.

Avand in vedere situatia cainilor fara stapan in Bucuresti, pentru care este nevoie de un plan general pentru rezolvarea problemelor, participarea ONG-urilor la rezolvarea acestei situatii este foarte importanta.

În București o numărătoare ASPA a indicat o cifră de cca 65 000 maidanezi în septembrie 2012Întreținerea unui maidanez (medicamentele, mâncarea, curentul și salariile angajaților de la adăposturi) în adăpost costă 375 de lei pe lună, potrivit unei raport oficial la care se adaugă suma necesară tratamentelor spitalicești ale oamenilor mușcați de maidanezi pe străzi.

Există 64.704 câini comunitari în București, declară Primăria Capitalei, care trimite la o numărătoare parțială efectuată de Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA) în septembrie 2012, conform standardului World Society for the Protection of Animals (WSPA). Marja de eroare este de +/- 10%.

Numărul persoanelor mușcate de maidanezi a scăzut cu 43% în perioada 1 septembrie-31 octombrie 2013 (835 cazuri)comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut (1477 cazuri), potrivit datelor Centrului Antirabic de la Institutul "Matei Balș".

In prezent, in dezbatere publica, sunt prezentate unele masuri care sa fie luate in rezolvarea acestei probleme si este in discutie posibilitatea predarii de la administratia centrala la administratia locala a atributiilor in aceasta problema.