INTRODUCERE
Comunitatea este definită a fi o „entitate social – umană, ai cărei membri sunt legaţi împreună
prin locuirea aceluiaşi teritoriu şi prin relaţii sociale constante şi tradiţionale” (Gh. Geană, 1993).
Astăzi, comunitatea este privită ca un ansamblu de relaţii sociale complexe a cărui natură
şi ale cărui orientări sunt examinate în contexte specifice.(Bernard Valade, 1996)
Orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse preţioase.
Proiectele şi programele de dezvoltare funcţionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic.
Misiunea administratiei publice locale este oferirea de servicii publice de calitate cetăţenilor sectorului prin perfecţionarea managementului in administraţia sectorului si pentru dezvoltarea spaţiului economico-social.
Având ca scop satisfacţia permanentă a cetăţenilor, a agenţilor economici din Sectorul 4 si a societatii civile, planificarea strategică a dezvoltării urbane a Sectorului înseamnă o succesiune de decizii luate pe baza unei evaluări anterioare a situaţiei actuale a comunităţii locale pentru a îndeplini obiectivele prin programul de guvernare locala utilizând mijloacele si resursele pe care organizaţia le are la dispoziţie.
Parteneriatul social este împletirea voinţei comunităţii locale cu structurile administraţiei locale, modalitate de lucru pe care isi doreşte a o implementa Primăria Sectorului 4 pentru dinamizarea activităţii locale şi a participării comunitatii; participarea autorităţii locale in asumarea responsabilităţilor pentru a le face faţă atât din punct de vedere managerial, instituţional, financiar. O necunoaştere detaliată a condiţiilor, poate conduce la o lipsă de eficienţă, dacă programele care se doresc a se implementa sunt neadaptate specificului comunităţii, ele pot devenii ineficiente, iar beneficiarii nu vor resimţi o îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă.
Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei Europene de a lansa o nouă strategie pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.
România și-a asumat o serie de angajamente în cadrul Pactului euro plus. Aceste angajamente, se referă la promovarea competitivității și a ocupării forței de muncă, la asigurarea unui grad mai ridicat de sustenabilitate a finanțelor publice și la consolidarea stabilității financiare.
În contextul asistenței preventive a UE, România s-a angajat să pună în aplicare un program complex de reforme în domeniul politicilor economice cu un accent special pe măsuri de reformă structurală menite să amelioreze funcționarea pieței forței de muncă și a pieței produselor și să conducă la îmbunătățirea rezistentei la schimbare și a potențialului de creștere al economiei românești.
România ar trebui să-și intensifice eforturile pentru a accelera atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020.
Succesul Strategiei Europa 2020 depinde, în mare parte, de capacitatea statelor membre de a:
-
implementa, la nivel naţional, reformele necesare pentru a accelera creşterea – de exemplu, prin stimularea investiţiilor în cercetare, combaterea sărăciei, creşterea nivelului de ocupare a forţei de muncă
-
colabora cu Comisia Europeană pe marginea celor 7 iniţiative majore.
Dialogul dintre autorităţile naţionale, regionale şi locale va permite o mai bună promovare a priorităţilor UE în rândul cetăţenilor, mobilizându-i să se implice şi să contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020.
În multe ţări europene, autorităţile regionale sau locale răspund de domeniile politice vizate de Strategia Europa 2020, printre care se numără educaţia şi formarea, antreprenoriatul, piaţa muncii sau infrastructura.
Este esenţial ca toate nivelurile administraţiei să fie conştiente de importanţa aplicării eficiente a Strategiei Europa 2020 şi ca fiecare dintre ele să acţioneze pentru a face schimbările care se impun în vederea promovării unei creşteri economice inteligente, durabile şi favorabile incluziunii.
Obiectivul acestui document este descrierea cadrului strategic posibil in care Primăria Sectorului 4, dintr-o poziţie pro-activă, poate susţine şi implementa acţiuni pentru a stimula dezvoltarea sectorului, pe termen mediu şi lung.
Dezvoltarea reprezintă un proces de schimbare în mai multe planuri: economic, social, instituţional, de mediu, etc. Este vorba de schimbarea de mentalitate, comportament şi mod de gândire al omului, a factorului cheie în tot ceea ce se gândeşte şi se materializează pe acest pământ.
Dezvoltarea viitoare nu reprezinta numai sarcina politicii si a administratiei locale. Ea incepe cu lucrurile marunte din viata cotidiana si traieste din participarea multor firme si organizatii. Viitorul generatiilor viitoare reprezinta o tema ce priveste pe fiecare, si la care fiecare poate sa aduca o contributie.
O dezvoltare durabila pentru viitor prezinta multe fatete, multe sarcini si teme. Viata in oras, oamenii, educatia, economia si mediul.
Societatea poata sa traiasca numai datorita angajamentului cetatenilor pentru orasul lor si pentru viitorul acestuia. Fiecare poate sa-si aduca contributia proprie pentru un oras drag si placut traiului. Strategia de dezvoltare a sectorului 4 va contine stimulentele pentru aceasta.
Dezvoltarea sustenabilă este dezvoltarea care satisface nevoile prezentului fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile lor necesităţi, termenul de sustenabilitate este aceea că generaţiile în viaţă nu au dreptul moral să compromită ori să diminueze, prin goana lor după bunăstare şi confort fără limite, şansele generaţiilor viitoare de a mai dispune de resursele necesare asigurării unui trai decent şi îndestulat.
Sustenabilitatea se referă la menţinerea pe termen lung a capacităţii funcţionale a sistemelor interconectate ale societăţii contemporane, având în vedere considerente ecologice, economice şi sociale.
Principiile de bază ale sustenabilităţii, din perspectivă ecologică, se referăla managementul resurselor fizice astfel încât acestea să fie conservate pentru viitor.
Se consideră că toate biosistemele au resurse şi capacităţi finite de conservare, astfel încât activităţile umane sustenabile trebuie să se desfăşoare la un nivel care să nu ameninţe sănătatea acestor sisteme. La un nivel şi mai profund, sustenabilitatea ecologică presupune abordarea unor probleme critice, precum impactul industrializării asupra biodiversităţii, utilizarea continuă a resurselor neregenerabile (hidrocarburi, minereuri) şi producţia unor substanţe poluante (emisii de gaze generatoare ale efectului de seră) etc.
La cel mai profund nivel, preocupările ecologice privind sustenabilitatea sunt legate de problema creşterii economice ca atare, analizându-se posibilitatea ca generaţiile viitoare să nu mai poată beneficia de acelaşi nivel de trai pe care l-au atins societăţile cele mai evoluate din prezent, dacă acestea nu renunţă să producă şi să consume din ce în ce mai mult.
Perspectiva economică asupra sustenabilităţii s-a conturat iniţial în modelele şi scenariile pesimiste privind limitele creşterii economice, date fiind resursele finite ale planetei noastre. Recunoaşterea faptului că o creştere continuă a populaţiei, a activităţii industriale, a exploatării resurselor şi a poluării poate conduce destul de curând la declinul condiţiilor de trai a impus abordarea strategiilor economice din perspectiva sustenabilităţii.
Durabilitatea pleaca de la ideea ca activitatile umane sunt dependente de mediul inconjurator si de resurse. Sanatatea, siguranta sociala si stabilitatea economica a societatii sunt esentiale in definirea calitatii vietii.
Avand in vedere ca in cadrul strategiei nationale de dezvoltare durabila a Romaniei aprobata prin hotarare de guvern, care stabileste obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil si realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adaugata înalta, propulsat de interesul pentru cunoastere si inovare, orientat spre îmbunatațirea continua a calitații vieții oamenilor si a relațiilor dintre ei în armonie cu mediul natural oferta noastra vizeaza realizarea urmatoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu si lung care sa fie incluse in strategia de dezvoltare a sectorului 4 al municipilui Bucuresti:
Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al țălor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltarii durabile, prin participarea Sectorului 4 la atingerea acestui obiectiv national
Orizont 2030: Apropierea semnificativa a României de nivelul mediu din acel an al țăilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltarii durabile, prin participarea si a Sectorului 4 la atingerea acestui obiectiv national
În acest scop, au fost identificate patru obiective-cheie:
• Protecția mediului, prin masuri care sa permita disocierea cresterii economice de impactul negativ asupra mediului;
• Echitatea si coeziunea sociala, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversitații culturale, egalitații de sanse si prin combaterea discriminarii de orice fel;
• Prosperitatea economica, prin promovarea cunoasterii, inovarii si competitivitații pentru asigurarea unor standarde de viața ridicate si unor locuri de munca abundente si bine platite;
• Îndeplinirea responsabilitaților internaționale ale UE prin promovarea instituțiilor democratice în slujba pacii, securitații si libertații, a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile pretutindeni în lume.
Dostları ilə paylaş: |