Cuprins Contents

I.1 Viziunea noastra

Sectorul 4, un “oras” creativ si dinamic. Locuinte frumoase si accesibile. Cartiere vii. Conditii bune de munca si de cumparaturi. Concordanta intre transportul individual si cel public. Criminalitate scazuta. Cultura diversa si oferte sportive variate. Sectorul 4, locul unde merita sa traiesti!
Toate cartierele sectorului trebuie sa devina zone vii. Se vor cauta concepte individuale pentru fiecare cartier/zona. Reconstructia si solutii creative pentru utilizarea cladirilor neterminate reprezinta sanse pentru imbunatatirea calitatii locuirii. Oferta de locuinte trebuie sa devina mai diversificata si individuala. Locuinte de orice echipari, marimi, la preturi convenabile si imprejurimi atractive. Sectorul 4, locul unde iti place sa traiesti!

Cartierele reprezinta artera vietii sectorului 4. Calitatile si particularitatile lor speciale trebuie mentinute sau revitalizate. Cel mai important lucru il reprezinta revitalizarea mestesugului si a micului comert. El intipareste fata zonei si promoveaza dezvoltarea de zone urbane independente si vii.

Locuinta, locul de munca si oferta comerciala si de divertisment trebuie sa fie usor si rapid accesibile, prin oferte variate in toate zonele sectorului si accelerarea transportului in comun. Mijloace de transport ecologice vor fi dezvoltate si promovate. Se va reduce poluarea mediului de catre transportul motorizat.,

Siguranta publica prin reducerea criminalitatii reprezinta o sarcina importanta. In principal trebuie eliminate cauzele criminalitatii. Baza pentru aceasta o reprezinta si comportamentul curajos al fiecaruia. Infractiuni, in special criminalitatea juvenila si a tinerilor, crime legate de forta si droguri trebuie reduse constant. Pentru aceasta politia si alte forte de ordine vor fi prezente in mod consecvent. Impreuna cu alte masuri se va imbunatati sentimentul de securitate in sector.

Orasul trebuie sa asigure si dincolo de asociatii, oferte variate pentru recreere activa. In prim plan ar sta promovarea modurilor de viata sanatoase, scaderea riscurilor pentru sanatate. Autoresponsabilitatea va fi promovata prin masuri tintite de transmitere a cunostintelor.

I.2 PLANIFICAREA STRATEGICĂ

Planificarea strategică reprezintă un proces continuu, utilizat de comunităţile locale, pentru soluţionarea, pe termen mediu şi lung, a problemelor acesteia. Prin planificarea strategică se asigură că politicile şi programele adoptate corespund necesităţilor de dezvoltare socio-economică a comunităţii, în cadrul limitărilor impuse de resursele locale disponibile.

Planificarea strategică oferă un cadru prin care o serie de proiecte mai mici contribuie la realizarea obiectivelor de întindere mai mare. Ca urmare, planificarea strategică ajută comunităţile să direcţioneze dezvoltarea socio-economică spre realizarea unor obiective fezabile, pe termen lung.

Decisiv este ca această abordare să se sprijine pe iniţiative realizabile pe termen scurt, stabilindu-se scopuri realiste, pe care comunitatea le poate îndeplini. Una din problemele planificării strategice des întâlnite, este dorinţa multor comunităţi locale de a realiza mai mult decât au posibilitatea, în condiţiile resurselor disponibile. Totodată, se includ programe care sunt rupte de scopurile unei dezvoltări socio-economice mai largi sau nu au o valoare directă pentru aceste comunităţi. Procesul planificării strategice vine în ajutorul comunităţilor pentru gestionarea mai bună a acestor probleme.

Pentru a începe orice proces de schimbare, în cadrul unei comunităţi trebuie să ia naştere dorinţa de a face acest lucru. In primul rând trebuie conştientizat Consiliul local, precum şi comunitatea locală, de importanţa acestui proces.

Viziunea trebuie să cuprindă aspiraţiile de viitor ale comunităţii în ceea ce priveşte sănătatea, modul de viaţă şi calitatea acesteia, calitatea mediului local şi direcţiile viitoare de dezvoltare economică. In ansamblu, viziunea trebuie să ofere îndrumare şi orientare spre direcţia în care comunitatea poate acţiona pentru dezvoltarea sa.

Planificarea strategica pune bazele unui dialog real între grupurile sociale şi colectivitate. Cetăţenii fiind informaţi asupra realităţilor locale, implicaţi în dezbaterile privind direcţiile de dezvoltare şi participând activ la realizarea acestora, pot aprecia corect rezultatele acţiunilor publice. Preocuparea pentru rezolvarea nevoilor comunităţii, pentru asigurarea prosperităţii locuitorilor, prin furnizarea competentă şi eficientă de servicii specializate, reprezintă una dintre misiunile Primăriei Sectorului 4 Bucureşti.

Datele care au stat la baza elaborării prezentului document sunt datele publice referitoare la situaţia sectorului şi cele direct sau indirect furnizate de serviciile Primăriei şi de operatorii serviciilor publice. S-a raportat la mediul existent – în urma unei analize strategice efectuate orizontal, vertical şi transversal asupra documentelor strategice sectoriale precum şi corelarea rezultatelor acestei analize cu date statistice, sondaje de opinie şi alte analize. În urma acestora a fost creionat un profil strategic al sectorului 4, o evaluare generală a situaţiei şi a tendinţelor precum şi identificarea obiectivelor şi acţiunilor prioritare.

II. Evaluarea situaţiei actuale

1. Capitalul natural

1.1. Date geografice

1.1.1. Aşezare

Municipiul Bucureşti se află la intersecţia paralelei de 44⁰25' latitudine nordică cu meridianul de 26⁰10' longitudine estică. Oraşul se întinde în Câmpia Vlăsiei, subunitate a Câmpiei Române. Câmpia Vlăsiei s-a format prin acumularea unor mari cantităţi de aluviuni acoperite de depozite de loess.

Coordonatele geografice ale Sectorului 4 sunt 26 5’ 45” longitudine estică şi 44 24’ 49” latitudine nordică. Este situat în partea de sud a municipiului Bucureşti având o suprafaţă de 32 Km pătraţi din totalul de 228 Km pătraţi cât reprezintă suprafaţa oraşului şi o populaţie de 258.828 conform rezultatelor preliminare ale recensamantului din 2011, publicate de INS, reprezentând 15,58% din populaţia Bucurestiului.

Începând din P-ța Națiunilor Unite (inclusiv), SECTORUL 4 are:

• 
  Limita de nord: râului Dâmbovița până la circa 1800 m est de podul de pe Dâmbovița de pe Șos. Vitan-Bârzești.
  
• 
  Limita de est: linia convențională cu direcția sud-vest până la Drumul Cheile Turzii, se continuă pe Drumul Cheile Turzii, pe Str. Pechiu Ion până la Șos. Berceni, pe Șos. Berceni până la linia de centură (toate inclusiv) cuprinzând și cimitirul Berceni.
  
• 
  Limita de sud: linia de centură, circa 2400 m spre vest de la Șos. Berceni, cuprinzând și unitatea și depozitul de colectare a metalelor din cadrul fostului Ministerului Industriei Metalurgice.
  
• 
  Limita sud-vestică: linia de centură cu direcția nord-vest până la Drumul Bercenarului, continuă pe Drumul Bercenarului (inclusiv) până la Șos. Giurgiului.
  

• 
  Limita de vest: Șos. Giurgiului, Calea Șerban Vodă până la intersecția cu Str. Mitropolitul Iosif, pe Str. Mitropolitul Iosif, Str. Mitropolitul Veniamin Costache până la Str. Cuțitul de Argint, Str. Cuțitul de Argint, Str. Serg. major Ancuța Ilie (toate inclusiv), până la Str. Fabrica de Chibrituri (exclusiv) până la Str. Mitropolitul Filaret, pe Str. Mitropolitul Filaret până la Str. Gazelei, Str.Gazelei până la Calea Rahovei, Calea Rahovei (toate inclusiv) până la Str. Antim,Str. Antim, Str. Sfintii Apostoli până la Str. Apolodor, Str. Apolodor (toate exclusiv) până la P-ța Natiunilor Unite (inclusiv).
  

1.1.2. Relief şi suprafaţa

Sectorul 4 este situat in partea sudica a Bucurestiului si se intinde de la Piata Unirii, in nord, pana la Soseaua de Centura, in sud, si de la Soseaua Giurgiui, in vest, pana in comuna Popesti-Leordeni in est si cuprinde cartierele Berceni, Progresul si o parte din cartierul Vitan.

Câmpia Bucureștiului, subunitate a Câmpiei Vlăsiei, se extinde în N-E și E până la Valea Pasărea, în S-E și S până la Câmpul Câlnăului și Lunca Argeș-Sabar, în S-V tot până la Lunca Argeș-Sabar, iar în N-V până la Câmpia Titu.

S-a format prin retragerea treptată a lacului cuaternar, ca urmare a mișcării de înălțare a Carpaților și Subcarpaților și a intenselor aluvionări. În Pleistocenul superior aluviunile au fost acoperite cu loess și depozite loessoide, iar la începutul Holocenului depresiunea era complet exondată. În acest timp râurile își prelungesc cursurile și își intensifică eroziunea liniară în pătura groasă de loess, fragmentând astfel câmpia.

Câmpia Bucureștiului are altitudini cuprinse între 100-115 m, în partea nord-vestică, și 50-60 m, în cea sud-estică, în lunca Dâmboviței. Bucureștiul se află situat pe malurile râului Dâmbovița, ce se varsă în Argeș, afluent al Dunării.

Valea Dâmboviței pe care este situat in mare parte Sectorul 4, este săpată în loess, având malul drept mai abrupt și înalt (aproximativ 10-15 m), iar cel stâng mai coborât (între 4-5 m în amonte și 7-8 m în aval). Terasele sunt dezvolte, predominant, pe partea stângă a râului și sunt în număr de patru. Până la amenajarea cursului, în luncă se găseau piscuri, popine, renii, grinduri, ostroave și maluri abrupte. În prezent se mai păstrează o serie de piscuri (Uranus-Mihai Vodă) și popine (Dealul Mitropoliei, Colina Radu Vodă, Movila Mare).

Câmpul Cotroceni-Berceni (sau Cotroceni-Văcărești) se desfășoară între Valea Dâmboviței, la nord, și de râul Sabar, la sud. Scade în altitudine de la vest (90 m) spre est (60 m), predominând treptele hipsometrice de 70-80 m și 80-90 m, iar densitatea fragmentării ajunge până la 0,5-1 km/km2.

1.1.3. Clima

Sectorul 4, ca şi întreg Bucureştiul, se află într-un climat temperat–continental, cu uşoare nuanţe excesive, ce face parte din sectorul climatic central al Câmpiei Române. Din punct de vedere al dinamicii generale a atmosferei, dominante sunt masele de aer de origine polar maritimă şi continentală, urmate de cele de origine tropical-maritim şi tropical-continentală. Din această frecvenţă a maselor de aer rezultă influenţe continentale, oceanice, şi mai estompat, cele submediteraneene. Acest tip de climat se caracterizează prin patru anotimpuri cu particularităţi specifice. Se poate spune că este o zonă cu un climat de tranziţie de la influenţele oceanice şi submediteraneene din vest, la cele de ariditate, din est.

Controlul climatic în oraş este influenţat de existenţa perdelelor verzi de pădure: Pădurea Cernica şi Pădurea Brăneşti, a suprafeţelor de beton, asfalt, cărămidă, tablă, sticlă, materiale care cresc capacitatea de înmagazinare a căldurii, intensificând evapo-transpiraţia şi reducând infiltrarea apei în sol. De asemenea, bazinele artificiale de apă influenţează microclimatul la nivel local. În interiorul oraşului există o circulaţie specifică determinată de construcţiile înalte, de trama stradală şi de vegetaţie. Vântul dominant este cel de nord-est. Între fenomenele atmosferice cele mai frecvente întâlnite în Bucureşti putem enumera ceaţa.

Influenţele estice ale vântului imprimă climei nuanţe de excesivitate (variaţii excesive de temperatură, de până la 70°C), între verile fierbinţi şi iernile uneori aspre, iar cele vestice explică prezenţa toamnelor lungi şi călduroase, a unor zile de iarnă blânde sau a unor primăveri timpurii.

Mediile multianuale de temperatură arată valori mai mari cu 1,5 - 2⁰ C la staţia Filaret decât la staţia Băneasa. Temperatura medie anuală este de 11,5° C. În luna iulie media termică depăşeşte 23° C iar în ianuarie oscilează între 1,5° C şi -5,4° C. Temperaturile extreme pot depăşi 40⁰ C vara, iar iarna pot coborî sub -30⁰ C. Primele îngheţuri se produc după data de 1 noiembrie, iar ultimele zile de îngheţ sunt la 1 aprilie, cu un decalaj de aproximativ o săptămână faţă de zona preorăşenească. Cea mai friguroasa lună este ianuarie, cu o medie de – 2,9⁰ C, iar cea mai călduroasă este iulie, cu o medie de 22,8° C.

Precipitaţiile atmosferice sunt mai ridicate deasupra Bucureştiului, cu o medie pe intervalul 1901-1990 de 578,6 mm la Băneasa, şi de 589,3 mm la Filaret, faţă de 560,8 în afara oraşului, la Fundulea. Valorile mai mari decât media, înregistrate în Sectorul 4, se datorează amplasării sale pe direcţia dominantă a circulaţiei atmosferice, cu o concentraţia mai mare de particule de praf şi fum.

În cursul anului se înregistrează un maxim de precipitaţii în iunie, cu acelaşi regim de variaţie teritorială, valori mai mari în oraş (97,1 mm la Filaret) şi mai reduse spre periferie (92 mm la Băneasa şi Afumaţi). Luna cu cele mai mici cantităţi de precipitaţii este luna februarie (33,3 mm la Filaret; 27,5 mm la Băneasa). În timpul verii, ploile au adesea caracter torenţial şi uneori sunt însoţite de grindină. Trebuie remarcat că în interiorul oraşului, în raport cu direcţia de advecţie a maselor de aer, ca şi cu convecţia termică, precipitaţiile se repartizează neuniform, producându-se diferenţiat sau numai pe unele areale.

Nebulozitatea medie şi numărul mediu anual de zile cu cer acoperit au crescut de la 120 zile/an la 140 zile/an (în ultimii 80 ani). Radiaţia solară depăşeşte 125 kcal/cm², determinând peste 60 de zile tropicale în cursul anului.