Cuprins cuprins 1 politică 4
Protest prin artă contra abuzurilor comise asupra celor 15.000 de femei violate în Congo
Yüklə 205,04 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- LOCAL
Protest prin artă contra abuzurilor comise asupra celor 15.000 de femei violate în Congo.Gândul, 6 martie 2011CNN a publicat la sfârşitul acestei săptămâni o galerie de artă contemporană, "Justice for Rape Victims in the Democratic Republic of Congo" ("Dreptate pentru victimele violurilor din Republica Democratică Congo"), înfăţişând portrete ale unor femei, victime ale acestui act reprobabil. Autorul galeriei, Pete Muller, un reporter şi fotograf american cunoscut în toată lumea, se autodefineşte ca un artist pasionat de poveşti de viaţă, pe care le redă prin imagine. CNN a publicat la sfârşitul acestei săptămâni o galerie de artă contemporană, "Justice for Rape Victims in the Democratic Republic of Congo" ("Dreptate pentru victimele violurilor din Republica Democratică Congo"), înfăţişând portrete ale unor femei, victime ale abuzurilor. Autorul galeriei, Pete Muller, un reporter şi fotograf american cunoscut în toată lumea, se autodefineşte ca un artist pasionat de poveşti de viaţă, pe care le redă prin intermediul imaginilor. Care e realitatea istorică din spatele acestor portrete În 2009, nu mai puţin de 15.000 de femei au fost violate în estul statului Congo, provinciile de aici aflându-se în război. Atacurile au avut loc în regiuni ale ţării pro-guvernamentale, ocupate de grupurile de rebeli înarmaţi. Zonele supravegheate de aceştia nu au dispus în tot acest timp de protecţia suplimentară a poliţiei sau a armatei. Potrivit Naţiunilor Unite, violul reprezintă o armă de război în Congo. În orice caz, este imposibil de estimat numărul exact al victimelor violurilor în această ţară, deoarece astfel de abuzuri au loc zilnic aici, fiind unul dintre motivele pentru care Congo a fost denumit de oficialii ONU "capitala mondială a violului". Violate şi alungate din comunitate, cele mai multe femei congoleze au ales să nu ceară ajutor şi să se resemneze cu statutul de victimă. În octombrie 2010, BBC News a informat că mai multe femei violate au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de violenţa sexuală. Galeria foto a lui Muller vine în completarea acestor manifestări stradale rare, ilustrând un protest prin imagine împotriva violului, una dintre cele mai crude atrocităţi la care sunt supuse femeile congoleze.
Bistriţa: Victimele violenţei domestice nu au unde să ceară adăpostAdevărul, 28 februarie 2011Simona Bozbici Cazul Valericăi Sima, femeia care a murit după ce a fost bătută timp de 3 ore de soţul ei, repune în discuţie ajutorul pe care autorităţile îl pot oferi victimelor. Judeţul Bistriţa-Năsăud este unul dintre cele şapte din România care nu are centru de cazare pentru femeile agresate în familii. Anual în Bistriţa-Năsăud poliţiştii sunt chemaţi să intervină în peste 100 de cazuri de violenţă în familie, cu soţii, copii şi mame bătute de membrii familiilor lor. În spatele acestor cazuri care ies la lumină, recunosc poliţiştii, sunt alte sute ale căror victime nu îndrăznesc să se plângă autorităţilor. Adeseori deznodământul acestor drame cu victime tăcute este tragic. Cazul mamei cu trei cu copii din comuna Chiuza,Valerica Sima, ucisă săptămâna trecută după o bătaie de trei ore administrată de soţul ei, redeschide discuţia privind ajutorul pe care autorităţile îl pot acorda acestor victime. „Aceste femei nu au unde să se adăpostească pentru că în Bistriţa-Năsăud nu există un centru care să ofere adăpost temporar. Nici ordin de restricţie împotriva agresorului cu care împart locuinţa nu pot să ceară, pentru că proiectul de lege care reglementează aceast lucru, şi pentru care am semnat şi noi, este blocat de doi ani la Camera Deputaţilor", explică Doina Monda, preşedinta singurului ONG din Bistriţa-Năsăud care de 15 ani se luptă pentru victimele violenţei domestice. Fără adăpost pentru victime Bistriţa-Năsăud este de altfel unul dintre cele şapte judeţe, care nu dispun de un asemenea adăpost, potrivit statisticilor Uniunii asociaţiilor de protecţie a victimelor violenţei casnice, la care este afiliată şi AFI Pro-Familia, ong-ul condus de Doina Monda. Aceasta în condiţiile în care există judeţe în care pe lângă unul-două adăposturi finanţate de administraţiile locale sau judeţene există altele câteva pe lângă biserici sau instituţii private. În urmă cu 14 ani organizaţia condusă de Doina Monda a reuşit să înfiinţeze printr-un proiect Phare un asemenea adăpost, însă acesta a fost închis după mai bine de un an în lipsa fondurilor care să-i asigure continuitatea pe termen lung. De atunci organizaţia caută variante să-l reînfiinţeze, însă lipsa suportului din partea administraţiei şi a comunităţii locale a făcut imposibil acest demers: „Noi am continuat în tot acest timp să oferim consiliere psihologică şi juridică femeilor abuzate. Din punct de vedere financiar este însă foarte greu. Centrul de consiliere este amenajat într-un spaţiu proprietate personale. Plătim din propriul buzunar toate cheltuielile", explică Doina Monda. Pe lângă AFI Pro Familia, de problema femeilor abuzate se mai ocupă în judeţ doar Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţie a Drepturilor Copilului.(DASPDC) , după desfiinţarea anul trecut a biroului despecialitate din Direcţia Muncii. „Noi avem protocoale încheiate cu poliţia, avem săptămânal întâlniri în care discutăm cazurile noi. O mare problemă este însă lipsa unui adăpost, pentru care nu există nici măcar un proiect. Este foarte important ca victimele să nu mai locuiască cu agresorul, iar ideal ar fi ca acesta să poată fi scos din familie, însă legea deocamdată nu permite asta", explică Marghit Moldovan, directorul DASPDC.
Yüklə 205,04 Kb. Dostları ilə paylaş:
|