Cuprins cuprins 1 politică 5

REVISTA PRESEI

12 - 18 decembrie 2011

CUPRINS

CUPRINS 1

POLITICĂ 5

Interviu cu Yesim Oruc, reprezentanta PNUD: “Femeile din România, lumina în politica întunecată şi murdară” 5

Ziare.com, 13 decembrie 2011 5

Măsuri pentru creşterea natalităţii, cuprinse într-o strategie adoptată de Consiliul Reprezentanţilor Unionali al UDMR 9

Mediafax, 17 decembrie 2011 9

Cristian Ţopescu a anunţat în Parlament că Roberta Anastase se mărită 11

Jurnalul Naţional, 14 decembrie 2011 11

Alina Gorghiu: La ce se reduc avantajele de a fi femeie în Parlament 12

Realitatea tv, 12 Decembrie 2011 12

LEGISLAŢIE 13

Asistenţii maternali ar putea avea contract individual de muncă specific protecţiei copilului 13

Mediafax, 12 decembrie 2011 13

FINANŢE 14

Petiţie pentru prima personalitate feminină pe o bancnotă românească 14

România Liberă, 14 decembrie 2011 14

Prima femeie pe o bancnotă romanească 15

9am, 15 decembrie 15

SOCIAL 17

Constanţa: Centru medical sancţionat, după ce o tânără a fost testată HIV fără consimţământul ei 17

România Liberă, 16 decembrie 2011 17

Surpriză în scandalul tinerei concediate pentru că e seropozitivă. Tânăra n-are HIV 19

Evenimentul Zilei, 16 decembrie 19

ARAS cere încetarea violenţei împotriva persoanelor implicate în prostituţie 21

Amosnews, 18 decembrie 2011 21

Scandalul vrăjitoarelor: Două dintre acuzate îşi făceau publicitate în presă şi prin afişe. Ce le solicitau clienţilor 24

Mediafax, 16 decembrie 2011 24

Revolta vrăjitoarelor: “Deputaţii nu ştiu cu cine se pun. Am adus un bărbat la nevastă în 12 ore“ 26

Evenimentul Zilei, 18 decembrie 2011 26

Lesbiene sub acoperire: poveştile femeilor care spun că au greşit căsătorindu-se cu bărbaţi 29

Evenimentul Zilei, 18 decembrie 2011 29

MASS MEDIA 32

Scandal la TVR. În ședința CA, Lucia Hossu Login a spus că Ioana Lupea e urâtă și nu merită să fie moderator 32

Reporter Virtual, 18 decembrie, 2011 32

CULTURĂ 33

Personalităţi feminine ale culturii româneşti, premiate de Academia Română 33

Feminism România, 15 decembrie 2011 33

"O prostituată în vârstă de 11 de ani a umplut un sat întreg de sifilis" 34

Realitatea tv, 13 decembrie 2011 34

INTERNAŢIONAL 35

Laureatele premiului Nobel pentru pace vorbesc din inimă 35

Epoch Times, 14 decembrie 2011 35

Discriminarea femeilor în Israel, condamnată de preşedinte şi premier 37

TVR, 13 decembrie 2011 37

Corina Cretu e împotriva încălcării drepturilor omului sub influenţa extremismului religios 38

DcNews, 15 decembrie 2011 38

FOTO: Soldaţii egipteni lovesc cu sălbăticie şi umilesc sexual o tânără protestatară 40

România Liberă, 18 decembrie 2011 40

Studiu: 20% dintre femeile din SUA sunt violate 42

Evenimentul Zilei, 15 Decembrie 2011 42

O musulmană din Franţa riscă doi ani de închisoare pentru că a refuzat să-şi dea jos de pe faţă vălul tradiţional 43

HotNews.ro, 15 decembrie 2011 43

Franţa: 30.000 de femei afectate de scandalul sânilor falşi 45

Realitatea tv, 15 decembrie 2011 45

Eveline Widmer-Schlumpf a fost aleasă preşedinte al Elveţiei 46

Mediafax, 14 decembrie 2011 46

Afghanistan: Eliberată după doi ani de închisoare, Gulnaz pare resemnată să se mărite cu violatorul său 47

HotNews.ro, 17 decembrie 2011 47

Casa Victoria's Secret acuzată de exploatarea copiilor africani 49

Mediafax, 16 decembrie 2011 49

LOCAL 51

Cursuri gratuite de bonă, pentru femeile şomere din Bucureşti şi Ilfov 51

Adevărul, 12 decembrie 2011 51

Detalii şocante despre clanul Clămparu: femei date pradă câinilor şi apoi tăiate în bucăţi 52

Adevărul, 12 decembrie 2011 52

Timiş: Două surori, tăiate cu un cuţit de un tânăr în timp ce mergeau pe stradă 53

Mediafax, 14 decembrie 2011 53

SPORT 54

Gigi Becali îl dă exemplu pe Nikolic: "Foarte bine că a fost la femei!" 54

Realitatea tv, 12 decembrie 2011 54

OPINII 55

Cătălin Ştefănescu: “Sex la mănăstire” 55

Dilema veche, nr. 409, 15-21 decembrie 2011 55

Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCU : “Locuri comune ale misoginismului” 57

Dilema veche, nr. 408, 8-14 decembrie 2011 57

Dan C. Mihăilescu: Nu avem temperament de macho, nu suntem Latin lovers, nici luptători. Suntem un popor receptacul, care ştie să trăiască feminin istoria 59

HotNews, 16 decembrie 2011 59

Editorial Cristian Tudor Popescu: Românela, femeia cu mustaţă 63

Gândul, 14 decembrie 2011 63

POLITICĂ

Interviu cu Yesim Oruc, reprezentanta PNUD: “Femeile din România, lumina în politica întunecată şi murdară”

Ziare.com, 13 decembrie 2011

Femeile din Romania nu intra in politica pentru ca sunt foarte destepte si le e teama sa-si asume riscuri, considera Yesim Oruc, reprezentanta Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) in Romania.

Ea a declarat intr-un interviu pentru Ziare.com ca femeile se uita la politica din Romania si isi dau seama ca este ceva cu care nu vor sa aiba de-a face.

In opinia ei, este o perceptie, printre femei, ca politica este intunecata si murdara.

Yesim Oruc a mai declarat ca este 100% convinsa ca daca vor exista mai multe femei in politica din Romania, acestea vor avea un efect transformator asupra politicii din aceasta tara.

In ceea ce priveste saracia din Romania, reprezentanta PNUD a declarat ca aceasta se situeaza in jurul procentului de 20% - 24%, deci aceia care au venituri sub 60% din medie, si este o saracie incapatanata, care nu se da dusa.

Potrivit acesteia, din toate cunostintele sale practice, din informatiile stranse calatorind prin tara, "stiu ca excluziunea rromilor este la baza problemei saraciei in Romania".â

In ce zone din Romania considera UNDP ca este nevoie de actiune urgenta si ce e de facut?

In Romania avem inca chestiunea saraciei. PNUD este o organizatie concentrata pe reducerea saraciei. Saracia relativa se situeaza in jurul procentului de 20% - 24%, deci aceia care au venituri sub 60% din medie, si este o saracie incapatanata, care nu se da dusa.

Desi nu avem statistici foarte clare, din informatiile circumstantiale, din toate cunostintele mele practice, din informatiile stranse calatorind prin tara, stiu ca excluziunea rromilor este la baza problemei saraciei in Romania. Nu vreau sa spun ca toti saracii sunt rromi. O treime din rromi au slujbe bune, sunt integrati, nu acestia sunt problema Romania.

Este insa o chestiune serioasa, educatia rromilor - copiii rromi renunta la scoala. Colegii mei de la UNICEF au facut o analiza serioasa a fenomenului si lucreaza la prevenirea abandonului scolar si la faptul ca educatia timpurie nu ajunge la copiii rromi, si intreaga chestiune a excluziunii sociale, care este rezultatul acestei lipse de acces la serviciile sociale de baza, are un impact puternic in primul rand asupra rromilor, a copiilor, care nu vor putea merge la scoala, si in al doilea rand, fiind o problema generationala, care va fi transmisa generatiilor viitoare, are un impact puternic asupra viitorului.

Deci un copil care acum traieste la Cluj, a carui familie a fost evacuata si nu poate merge la scoala, va aduce acelei familii, Clujului si Romaniei o saracie care va dura 20-30 de ani. Este o chestiune care are nevoie urgenta de politici coerente.

Este vorba despre mai mult decat scrierea de strategii nationale pentru rromi, este vorba despre investitii serioase, stiu ca este vorba despre restrangeri bugetare, dar este nevoie de investitii astazi, e nevoie ca oamenii sa fie implicati, mai multi educatori, mai multe programe pentru forta de munca.

Romania este pe cale sa piarda o oportunitate importanta daca copiii de astazi nu merg la scoala. Este ceva grav si ingrijorator.

In Europa se manifesta un fenomen ingrijorator, cu manifestari extreme. Este vorba despre actiunile impotriva multiculturalismului, anti-imigratie, cum au avut loc in Bulgaria sau Germania. Ce sanse sunt ca aceste manifestari sa "contagieze" si Romania si ce se poate face, in colaborare cu PNUD, pentru a contracara aceste tendinte?

Aceste manifestari sunt extrem de ingrijoratoare pentru PNUD, mai ales ca este vorba despre o crestere a rasismului, a xenofobiei, si se manifesta pe intreg globul, nu numai in Europa. Am observat ca cei vinovati de manifestari xenofobe in Germania sunt acum anchetati si judecati, sunt procese foarte serioase. Daca si cand are loc orice fel de infractiune de acest gen, autoritatile iau masuri decisive, atunci acesta este cel mai bun raspuns.

Incurajez, in Romania, ca atunci cand autoritatile, agentia de discriminare, descopera asa ceva, sa se ia actiuni legale si sa se pedepseasca aceste fapte. Nu poti lasa oamenii sa scape nepedepsiti dupa ce au infaptuit o crima. In Romania, am facut unele evaluari pe tema relatiilor interculturale, interreligioase, si am avut privilegiul sa calatoresc in Dobrogea, unde sunt multe etnii si multe religii. Am fost impresionata de sistemul de protectie a minoritatilor si a identitatii religioase.

Efectul de contagiune din Bulgaria sau alte tari (in Bulgaria au fost manifestari destul de inspaimantatoare), este minimalizat aici pentru ca exista mecanisme de protectie politice, legislative si de finantare mai bune. Sper ca Romania nu se va contagia de la aceste demonstratii anti-rrome din Bulgaria, dar si de alte manifestari impotriva altor minoritati.

Romania are o istorie destul de pozitiva in acest sens pana acum, dar, desigur, expresiile, unele din acestea, cu privire la rromi, limbajul folosit impotriva acestora, este ingrijorator. Acestea sunt lucruri pe care Consiliul antidiscriminare sper sa le rezolve.

De ce femeilor din Romania nu le place sa se implice in politica? Ar ajuta introducerea asa-zisei "cota de gen"?

Sunt foarte pasionata de chestiunea implicarii femeilor in politica. Acesta este singurul dintre Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului care nu s-a atins si nici nu va fi atins, pentru ca pana anul trecut nu aveam nici macar o tinta. Femeile sunt in proportie de 9% in Parlament si mult mai putine pe plan local. Femeile nu intra in politica desi au venituri proprii, sunt prezente in sectorul privat, au slujbe bune, educatie. Nu intra in politica.

Si cred ca au un motiv foarte intemeiat: femeile sunt foarte destepte si le e teama sa-si asume riscuri si se uita la politica din Romania si isi dau seama ca este ceva cu care nu vor sa aiba de-a face. Este o perceptie, printre femei, ca politica este intunecata si murdara.

Asadar, femeile, care din natura sunt mai grijulii cand fac alegeri ce privesc cariera, nu-si permit sa piarda, la fel ca barbatii. Nu intra in politica pentru ca nu-si permit sa fie asociate, ele insele, sa fie asociate afacerile sau familiile lor, cu ceva ce este perceput a fi ceva intunecat si murdar.

Eu sunt 100% convinsa ca daca vor exista mai multe femei in politica din Romania, acestea vor avea un efect transformator asupra politicii din aceasta tara. Stim, stiintific, ca atunci cand mai multe femei intra in politica, ba chiar si in sistemul juridic, (stiu ca au fost unele probleme in justitia romaneasca in care au fost implicate si femei), insa cu cat sunt mai multe femei, cu atata va exista mai putina coruptie.

Cota de gen este o masura temporara si un sistem grozav pentru a permite femeilor care altfel nu s-ar atinge de politica pentru ca li se pare murdara, sa intre in Parlament si sa contribuie la curatarea politicii. Ar aduce mai multa lumina si transparenta in politica.

PNUD a sugerat in mod repetat cota de gen pentru legea electorala romaneasca. Lucram cu Comisia pentru egalitate din Parlament si Departamentul pentru egalitate din Ministerul Muncii si cu cativa politicieni, pentru a avansa sistemul cotei de gen in Romania si sper sincer, desi probabil nu se va intampla pana la urmatoarele alegeri, ca Romania va adopta cel putin o cota de 30% de femei in Parlament.

Somajul afecteaza in acest moment toate economiile si e nevoie urgenta de solutii. Angajatorii sunt insa tot mai prudenti si mai retinuti. Cum l-ati sfatui pe un somer dintr-o categorie vulnerabila (de etnie rroma, cu cazier penal, in varsta etc)?

Somajul e o problema chiar si pentru acele tari unde economia este in crestere. Eu sunt de origine turca si ma uit la tara mea, locul unde am lucrat, unde exista o rata de crestere stabila de 5-6%, si somajul in randul tinerilor este in jur de 19%, echivalent cu Spania, unde este criza.

In Romania suntem mai norocosi, desi avem somaj ascuns, dar avem un nivel mai mic al somajului, nu este situatia din Spania.

Insa anumite grupuri sunt excluse in mod constant. Ne uitam la modelul de economie sociala. Este vorba despre intreprinderile sociale. In UE a devenit o politica a liberalizarii pietii muncii. Incercam sa presupunem ca oamenii exclusi social ar lucra daca ar exista o slujba disponibila. Nu este adevarat. Daca o persoana, X, nu a facut scoala, incearca sa se descurce, are o viata de familie problematica, are slujbe temporare, in constructii spre exemplu, deci nu face parte din ceea ce am numi o slujba de la 9 la 17, ii va fi foarte dificil sa intre pe piata muncii, intr-o companie, ca electrician etc. Este imposibil.

Noi ne uitam acum la intreprinderile sociale si incercam sa ne uitam la nevoile comunitatii. Spre exemplu, in Cluj, la Pata Rat, comunitatea are nevoi. Spre exemplu, servicii de electricitate in toate casele, e nevoie sa se schimbe becurile. Sunt probleme de curatare a strazii si de asigurare a serviciilor de alimentare cu apa. Nevoile comunitatii sunt de fapt o oportunitate de angajare. Numai sa existe o organizare mai buna si sa stabilim un sistem de incredere si de oameni care isi fac servicii unul altuia.

Acestea nu sunt slujbe pe care sa le gasesti pe piata muncii, nu o sa gasesti un anunt intr-un ziar ca se cauta cinci tineri care sa schimbe becurile in casele batranilor, dar este o nevoie reala.

http://www.ziare.com/social/romani/femeile-din-romania-lumina-in-politica-intunecata-si-murdara-interviu-video-ii-1138738