Cuprins cuprins 1 politică 5

Mihai Tănăsescu, FMI: Ar trebui mai mult activată politica natalităţii. Cifrele privind Recensământul vor duce la schimbări profunde în politicile publice privind sănătatea şi educaţia

Hotnews, 4 februarie 2012

de Dan Popa

"E clar ca oficializarea cifrelor preliminare privind Recensamantuil va conduce la cateva modificari in anii urmatori- ma refer la participarea noastra la institutiile europene sau alocarile de bani din partea UE. Important este cum reactionam noi ca tara la o asemenea revizuire la acest semnal. Probabil ca una dintre politicile economice care va trebui sa fie mai mult activata este cea de crestere a natalitatii. In acelasi tim acest semnal trebuie sa schimbe si maniera de abordare privind politicile publice pe segmentul sanatatii, al educatiei. Este un semnal care va duce la o schimbare profunda pe aceste segmente", a declarat sambata pentru HotNews Mihai Tanasescu, senior adviser la Fondul Monetar International.

"Mai mult, stim ca populatia imbatraneste, ca vom asista la o crestere la cheltuielile privind securitatea sociala, astfel incat cred eu ca datele Statisticii vor provoca o reactie adecvata si profunda la nivelul politicilor publice. Nu in ultimul rand participarea mai puternica a sectorului privat la atragerea de resurse suplimentare pentru ca serviciul public de sanatate sa fie superior", a mai spus Tanasescu pentru HotNews.ro

Reamintim ca, potrivit INSSE, Romania are o populatie stabila de 19,042 milioane locuitori care formeaza 7,1 milioane gospodarii, se arata in rezultatele preliminare ale Recensamantului derulat in toamna trecuta. Potrivit datelor trimise de INS, exista 8,5 milioane locuinte (inclusiv alte unitati de locuit) si 5,1 milioane cladiri. La recensamantul anterior, desfasurat in 2002 numarul populatiei erau 21,68 milioane de locuitori. Ultima oara cand numarul de locuitori ai Romaniei a fost de aproape 19 milioane a fost in 1966. Recensamantul din '66 indica: 19,1 milioane de locuitori.

Rezultatele provizorii ale Recensamantului Populatiei si Locuintelor din 20 Octombrie 2011 prezinta o prima estimare privind numarul populatiei, al gospodariilor populatiei si al fondului de locuinte.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-11417171-mihai-tanasescu-fmi-trebui-mai-mult-activata-politica-natalitatii-cifrele-privind-recensamantul-vor-duce-schimbari-profunde-politicile-publice-privind-sanatatea-educatia.htm

Teodor Baconschi: Rezultatele recensământului - un duş rece în plină iarnă

Epoch Times, 4 februarie 2012

Prim-vicepreşedintele PDL Teodor Baconschi declară, într-o postare pe blog, că rezultatele parţiale ale recensământului reprezintă un semnal de alarmă în legătură cu "diminuarea dureroasă" a poporului român şi, ca urmare, este necesar să se gândească viitorul pe termen lung al naţiunii.

"Faţă de iarna demografică pe care ne-o anunţă rezultatele parţiale ale recensământului, rigorile meteorologice ale momentului par simple efecte colaterale ale încălzirii globale. Suntem puţin peste 19 milioane, cifra din 1966. În 2050, conform estimărilor sociologice, vom fi circa 15 milioane, iar la sfârşitul veacului România îşi va înjumătăţi populaţia actuală.

Semnalul de alarmă real al acestui început de an priveşte diminuarea dureroasă a poporului român", susţine Baconschi.

Potrivit acestuia, de 20 de ani, România "sângerează printr-o politică familială incoerentă, prin milioane de avorturi, prin valurile de concetăţeni plecaţi peste hotare". "Pierdem în egală măsură copii nenăscuţi şi tineri brilianţi, agricultori şi constructori", adaugă fostul ministru de Externe.

El a subliniat că declinul demografic înseamnă îmbătrânirea populaţiei, dezechilibrarea balanţei dintre angajaţi şi inactivi, recesiune economică, sisteme de pensii, asigurări medicale şi sociale nesustenabile.

"Criza demografică, economică sau cea politică sunt însă doar aspecte ale crizei morale în care ne zbatem de decenii bune. Proiectul România a fost parcelat, vândut pe bucăţi sau privatizat în milioane de replici individuale. Politica mioapă, cu termen de garanţie limitat la patru ani, ar trebui să facă loc unei adevărate viziuni pentru România pe care o vom lăsa moştenire copiilor noştri. Dincolo de orgolii personale şi interese partinice, ar fi raţional să ne aşezăm la masă pentru a gândi viitorul pe termen lung al acestei naţiuni", mai spune Baconschi.

El a completat că, în calitate de politician creştin-democrat, crede "cu tărie" că dreapta populară poate oferi cel mai bun răspuns la această provocare majoră.

"În viziunea noastră se întâlnesc în mod fericit responsabilitatea şi solidaritatea creştine cu libertatea şi spiritul de întreprindere. Suntem datori să generăm dezbaterea, prin think-tank-uri precum Institutul de Studii Populare şi Fundaţia Creştin-Democrată, şi în dialog constant cu alte organizaţii neguvernamentale preocupate de proiectul de lungă durată al naţiunii noastre", încheie Baconschi.

http://epochtimes-romania.com/news/2012/02/teodor-baconschi-rezultatele-recensamantului-un-dus-rece-in-plina-iarna---140648

Peste 73.000 de români, fără ajutoare sociale pentru că nu şi-au plătit impozitele

Mediafax, 1 februarie 2012

Peste 73.000 de beneficiari de ajutoare sociale nu mai primesc, din februarie, alocaţia de susţinere a familiei, venitul minim garantat sau indemnizaţia pentru creşterea copilului, din cauză că nu şi-au plătit impozitele şi taxele locale, informează, miercuri, Ministerul Muncii.

Potrivit datelor centralizate de Ministerul Muncii, Familiei şi Potecţiei Sociale (MMFPS), în total sunt înregistraţi 715.536 de beneficiari ai alocaţiei de susţinere a familiei, venitului minim garantat sau indemnizaţiei pentru creşterea copilului.

Dintre aceştia, 10,21 la sută au restanţe la plata impozitelor şi taxelor locale. Judeţele cu cei mai mulţi restanţieri sunt Mureş (23,4 la sută), Dolj (17,12 la sută), Bacău (16,9 la sută), Sălaj (16,43 la sută) şi Giurgiu (16,18 la sută). În Capitală, 7,92 la sută dintre cei care primeau ajutoare sociale nu şi-ai plătit impozitele, în cazul acestora plata prestaţiilor sociale urmând să fie suspendată.

Potrivit MMFPS, alocaţia de susţinere a familiei a fost suspendată în cazul a 11,65 la sută dintre cei 347.469 de beneficiari, adică 40.463 de restanţieri.

Venitul minim garantat nu se va mai acorda în 10,84 la sută dintre cele 190.490 de cazuri înregistrate, adică 20.654 de restanţieri.

Indemnizaţia de creştere a copilului se suspendă pentru 6,71 la sută dintre cei 177.577 de beneficiari, adică 11.921 de rstanţieri.

Astfel, din februarie vor fi suspendate ajutoarele sociale pentru 73.038 de beneficiari care au restanţe la plata impozitelor şi taxelor locale.

Toţi primarii au fost obligaţi să transmită, până în 31 ianuarie, Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii şi Inspecţie Socială (ANPIS) situaţia beneficiarilor de ajutoare sociale - venit minim garantat, alocaţia de susţinere a familiei şi indemnizaţia de creştere a copilului - care nu şi-au plătit impozitele locale.

Toţi cei care au restanţe la plata impozitelor locale ies din plată începând din 1 februarie, reprezentanţii ANPIS urmând să îi înştiinţeze despre suspendarea plăţii.

Aceştia sunt repuşi în drepturi în momentul în care fac dovada plăţii taxelor. Astfel, dacă cetăţenii îşi achită obligaţiile locale într-o perioadă de cinci luni de zile, reintră în plată şi vor primi şi drepturile din urmă.

"În situaţia în care nu plătesc restanţele în această perioadă de timp, dosarul se suspendă, iar beneficiarul trebuie să ia de la capăt întreaga procedură pentru a reintra în drepturi", a precizat MMFPS.

Echipele de specialişti de la ANPIS vor verifica în perioada următoare dacă datele transmise de primării coincid cu cifrele din registrele de la primăriile din ţară, edilii locali care nu au trimis datele corect riscând amenzi de până la 5.000 de lei.

Procedura a fost reglementată de Guvern prin ordonanţă de urgenţă intrată în vigoare la începutul acestui an. Actul normativ stabileşte că, începând cu anul 2012, pentru menţinerea dreptului la ajutorul social familiile beneficiare au obligaţia să îşi achite obligaţiile legale faţă de bugetul local pentru bunurile pe care le deţin în proprietate.

Beneficiarii sunt obligaţi să-şi plătească impozitele locale, care sunt cele prevăzute de articolul 248 literele a-c din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, respectiv impozitul pe imobile, terenuri şi autovehicule. Beneficiarii de venit minim garantat care vor ieşi din plată pentru că nu şi-au plătit impozitele nu mai pot fi obligaţi să muncească în folosul comunităţii, potrivit actului normativ.

http://www.mediafax.ro/social/peste-73-000-de-romani-fara-ajutoare-sociale-pentru-ca-nu-si-au-platit-impozitele-9196446