Cuprins cuprins 1 politică 5

Lăuzele şi săracii sunt puşi la zid de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

Adevărul, 1 februarie 2012

Autor: Diana Sârbu

Anchetele sociale pentru acordarea ajutoarelor de la stat se înăspresc. Declaraţiile vecinilor vă pot lăsa fără venituri.

Din această lună, cei care nu şi-au plătit impozitul pe casă, teren sau maşină riscă să rămână fără alocaţie. Vestea bună este că, după ce îşi plătesc impozitul, vor primi banii retroactiv pe lunile în care au rămas fără venit, însă, dacă depăşesc termenul de cinci luni, alocaţia va fi suspendată definitiv.

Mămicile, restanţiere la impozitele locale

În judeţul Braşov, peste 1.600 de persoane sunt în această situaţie, iar cei mai mulţi datornici provin din localitatea Ormeniş. „La nivelul municipiului Braşov sunt 358 de datornici, dintre care 327 sunt beneficiari de indemnizaţie de creştere a copilului. Este o situaţie surprinzătoare, având în vedere că această indemnizaţie este mai mare decât alte alocaţii pe care le acordăm şi totuşi beneficiarii nu-şi plătesc impozitul pentru bunurile pe care le deţin", a spus Diana Borş, directorul Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Braşov.

Mai puţine acte, dar condiţii mai stricte

Noul act normativ mai reglementează şi condiţiile de acordare a ajutorului social şi a alocaţiei pentru susţinerea familiei. Astfel, cei care au dreptul la ambele tipuri de venit vor trebui să completeze o singură cerere pentru ambele alocaţii, iar asistenţii sociali vor face şi ei o singură anchetă socială.

S-au înăsprit însă condiţiile de acordare a ajutoarelor. Astfel, cei care au mai mult de două vaci, trei porci sau un cal nu mai au dreptul la ajutor. De asemenea, îşi pierd aceste drepturi şi cei care au maşinile mai noi de zece ani sau mai mult de 100 de grame de aur. „De verificat, verifică asistenul social. Dacă găseşte maşina în curte, o pune la socoteală indiferent dacă e împrumutată, închiriată sau cu dată în folosinţă cu contract de comodat. Este dificil, întradevăr, să verifici toate aspectele, mai ales dacă nu există acte doveditoare, însă acheta socială se bazează şi pe informaţii primite de la alte persoane care cunosc situaţia materială a familiilor respective, iar asistenţii sociali provin din comunitate şi cunosc şi ei familiile", a mai explicat Diana Borş. Cu alte cuvinte, aveţi grijă cu ce vă lăudaţi prin vecini dacă vreţi să nu vă pierdeţi ajutorul social de la stat.

Ambii părinţi obligaţi la concediu postnatal

Pe de altă parte, noua lege îi obligă pe ambii părinţi să intre în concediu de creştere a copilului. De exemplu, dacă mama îşi ia concediu 2 ani, tatăl va trebui, obligatoriu, să îşi ia şi el 30 de zile, perioadă pentru care va beneficia de indemnizaţie de creştere a copilului calculată în conformitate cu venitul său. Această măsură se aplică pentru copiii care se nasc începând cu data de 1 martie 2012.

http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-ajutor_social-indemnizatie_de_crestere_a_copilului-impozit-criza_economica_0_638336428.html

Târgovişte. 275 de mame au fost lăsate fără indemnizația pentru creșterea copilului

Adevărul, 2 februarie 2012

Autor: Adriana Răceanu

Decizia a fost luată întrucât nu și-au achitat impozitele datorate către stat. Mamele vor fi repuse în drepturi în momentul în care fac dovada plății taxelor. Dacă se încadrează în cinci luni, indemnizațiile pentru creșterea copilului le vor fi plătite și pentru lunile de suspendare.

Cele mai multe suspendări s-au oprat la Târgoviște, unde sunt 200 de cazuri. Dacă beneficiarele nu plătesc impozitele în cele cinci luni de grație, vor fi nevoite să reia procedura pentru întocmirea dosarului. Au rămas de asemenea fără prestații sociale 825 de beneficiari ai alocației de susținere a familiei și 875 de beneficiari ai venitului minim garantat.

”Suspendarea se operează doar pentru neplata impozitelor pentru locuință, teren și mașină. Nu sunt incluse amenzile și taxa de habitat”, a precizat Bogdan Iancu, directorul Agenției de Prestații Sociale Dâmbovița.

Datele furnizate de primării vor fi verificate în teren de către inspectorii sociali din cadrul Agenției de Prestații. În cazul în care apar inadvertențe, primarii vor fi amendați.

http://www.adevarul.ro/locale/targoviste/275_de_mame_au_fost_lasate_fara_indemnizatia_pentru_cresterea_copilului_0_638936488.html

Sindromul „Fetiţelor cu copii“, în toată Europa. Fără acces la educaţie, pentru multe fete din rural cariera de nevastă şi mamă rămâne singura soluţie

Adevărul, 31 ianuarie 2012

Autor: Mariana Bechir

România este ţara europeană cu cele mai multe fete care au ajuns mame la vârste cuprinse între 10 şi 14 ani, iar Marea Britanie conduce la categoria 15 - 19 ani.

România conducea detaşat, în 2010, în topul european al ţărilor cu tinere care au născut la vârste între 10 şi 14 ani. Ţara noastră figurează în clasament cu 714 mame, urmată de Bulgaria - cu 337, Spania - 143 şi Germania - 111 mame foarte tinere.

Lipsesc datele pentru câteva dintre ţări, este drept - Marea Britanie, Franţa şi Italia. Situaţia din anii anteriori arată însă că nu s-au remarcat la această categorie de vârstă - Marea Britanie nu a depăşit 10 cazuri în ultimul deceniu, iar Franţa a avut un număr maxim de 101 mame, în 2005. Pentru Italia nu există date.

Bulgaria avea 417 în 2009, ceea ce înseamnă că în 2010 înregistra o scădere. România este pe un trend ascendent, cum ar spune analiştii, de la 500 de cazuri în 2003, a crescut cu aproximativ 50% în 2009 (735 de mame), potrivit Eurostat, biroul de statistică european.

La categoria 15 - 19 ani, prima poziţie este ocupată de Marea Britanie - cu 37.813 mame.

Pubertatea începe mult mai devreme

Dacă dăm la o parte cazurile de viol, incest etc. (mai numeroase în categoria 10 - 14 ani, dar nimeni nu poate spune exact care este proporţia lor reală), rămân situaţiile clasice. Pentru cele din urmă, toţi specialiştii, că sunt psihologi, sociologi, antropologi sau medici, au două explicaţii principale: ipocrizia societăţii şi sărăcia, adică educaţia.

Doctorul Sorin Eşanu, medic obstetrică - ginecologie, spune că există, înainte de toate, o cauză obiectivă: pubertatea apare mult mai devreme decât altădată şi capacitatea de reproducere apare mult mai devreme, dacă acum 100 de ani era vorba de 14 ani, acum se poate întâmpla şi la 11 ani: „La 11 ani apare menstruaţia, dar nimeni nu vorbeşte cu aceşti copii, societatea se ascunde şi se ridică împotriva căsniciilor la 16 ani. Este atât de normal să înţelegi şi să discuţi, să spui că există libido, apetit sexual la aceste vârste", explică Eşanu. „Ar trebui să vorbim cu seninătate despre sexualitatea adolescenţilor", este de părere medicul.

Din cauza asta apar fete însărcinate la şase luni care cred că au o tumoare - nimeni nu face educaţie sexuală în ţara asta, nici părinţii, nici şcoala, nici organizaţiile neguvernamentale.

„Educaţie pentru abstinenţă"

Maria Gherghel, directoare la Asociaţia „Familia şi viaţa", a cunoscut câteva tinere care s-au trezit mame fără să ştie exact, în unele cazuri, cine este tatăl, spune femeia. ONG-ul a derulat timp de trei ani un program în care au fost ajutate 24 de mame adolescente din satele ce împrejmuiesc oraşul Roman, judeţul Neamţ, o zonă unde abundă situaţiile de genul acesta.

Cazurile au fost descoperite în maternităţi, cu ajutorul medicilor membri ai asociaţiei. După toată experienţa asta, Maria Gherghel, profesoară de religie, s-a convins că trebuie luat în serios acest subiect tabu: „Tinerii au nevoie de educaţie sexuală. Eu am trăit timpurile de odinioară şi îmi amintesc pudibonderia vechiului regim. Din păcate, societatea nu s-a schimbat foarte mult".

Lucrurile devin puţin mai complicate atunci când Maria Gherghel oferă şi detalii despre educaţia sexuală la care se referă: „Şcoala şi părinţii trebuie să-i educe, dar nu cum fac unii, care le pun prezervativul în buzunar încă de la 13 ani. Sunt fete de 16 ani care iau anticoncepţionale. Nu aşa. Să-i înveţe abstinenţa!" Pe scurt, adolescenţii trebuie învăţaţi „valoarea autocontrolului", altfel „fac experienţe la întâmplare şi aşa apar copiii", explică profesoara: „Intră cu ochii închişi într-un joc periculos şi o păţesc".

„Presiunea biologică este foarte mare"

Sociologul Alfred Bulai, conferenţiar universitar doctor la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), spune că este o prostie să-ţi imaginezi că poţi interzice experienţele sexuale ale adolescenţilor: „Presiunea biologică este uriaşă la adolescenţi, curiozitatea există, nu poţi interzice în niciun fel asta". Şi el crede că s-a moştenit de pe timpul lui Ceauşescu o anumită pudoare exagerată care este, de fapt, ipocrizie, spune Bulai.

Exact acesta este modelul de reacţie a comunităţii şi când apar cazurile mamelor adolescente. „Societatea, în afară de a fi revoltată, nu face nimic. Totul se transformă în ştire senzaţională, dar foarte puţini se ocupă de aceste mame şi de fenomen. Avem o groază de asociaţii care salvează câinii maidanezi, dar foarte puţine care să facă ceva pentru aceste tinere", spune revoltat sociologul Alfred Bulai. De aici apar şi explicaţiile superficiale şi chiar acuzarea copilelor sau adolescentelor mame.

„A fost o joacă"

În 2009, o fată din localitatea Căuaş, judeţul Satu Mare, a devenit mamă la 12 ani. Gheorghe, tatăl copilului adus pe lume de Maria, avea atunci 16 ani şi este fiul bărbatului cu care trăieşte în concubinaj mama Mariei.

Primarul comunei Căuaş, Ioan Todoran, spune că nu sunt probleme, copilul Mariei este crescut cu grijă în familia aceasta atipică şi nu s-a discutat niciodată varianta plasamentului sau adopţiei.

Tatăl adolescent a plecat la muncă în străinătate, imediat după ce Maria a născut, şi relaţia dintre cei doi s-a rupt, el nu vrea să fie legat de la vârsta asta, iar ea are deja un alt partener. „A fost o joacă", este concluzia primarului Todoran, după ce repetă de câteva ori că, de fapt, familia nu este băştinaşă, ci venită din Maramureş.

Maria n-a mai mers la şcoală şi probabil nici nu o va mai face vreodată, încheind astfel orice şansă de a scăpa din cercul în care este captivă.

„O problemă de hormoni"

În ianuarie 2009, Cătălina C., din comuna Scorţatu Nou, judeţul Brăila, avea 12 ani şi era însărcinată în luna a şasea. La trei ani distanţă, primarul Gheorghe Chivereanu povesteşte că, oficial, sarcina a fost considerată rezultatul unui viol, iar bărbatul de 27 de ani se află încă în puşcărie, dar el personal are dubii că a fost vorba despre asta: „Acum este iar însărcinată şi nici nu ştie exact cu cine. Eu cred că la ea e vorba de hormoni".

Alfred Bulai îi dă indirect replica: „Multe fetiţe au hormoni, dar ce fac societatea şi familia? Când nu există responsabilităţi, dai vina pe victimă. Este o încercare de a se spăla pe mâini. În tabloul ăsta social în care nimeni nu-şi asumă responsabilitatea, copiii aceştia sunt exact ultimii vinovaţi", explică sociologul.

De la 12 ani şi până la 15 ani, 3 sarcini

Cătălina este un caz deosebit. După avortul de la 12 ani, făcut într-un spital din Capitală şi cu aprobare specială, a mai rămas însărcinată. De două ori. În mai 2010, Direcţia pentru Protecţia Copilului Brăila, care monitoriza situaţia, a aflat că fata era iar gravidă. Mai mult, au apărut şi documente noi, care arătau că fata împlinise 12 ani abia în 2010, adică prima întrerupere de sarcină s-a produs la 11 ani.

În 2010, Cătălina locuia împreună cu noul bărbat din viaţa ei, dintr-un sat învecinat, iar acesta a recunoscut băieţelul care s-a născut în decembrie. Tânăra mamă a refuzat să meargă într-un centru maternal.

După numai jumătate de an, în iulie 2011, asistenţii sociali care o monitorizează au descoperit că fata şi-a abandonat copilul în familia tatălui şi se întorsese la mama sa, în Scorţaru Nou.

Ultima veste, le-au dat-o celor de la Protecţia Copilului Brăila, chiar jurnaliştii „Adevărul", în decembrie 2011: Cătălina este din nou însărcinată şi locuieşte cu noul partener. Instituţia ne-a răspuns: „Cazul rămâne în atenţia instituţiei noastre, intervenţiile viitoare fiiind în conformitate cu nevoile identificate".

Rural

Pubertatea apare mai devreme la fetele din urban, dar numărul mamelor adolescente este cu mult mai mare în rural. Asta reflectă diferenţa uriaşă dintre nivelul de trai de la oraş şi cel din sate. De asemenea, fenomenul arată accesul limitat la educaţie şi servicii de sănătate al copiilor din mediul rural.

„Familie monoparentală"

Adriana are 19 ani şi locuieşte într-un orăşel de provincie, unde nimic nu se poate ascunde. A rămas însărcinată la 16 ani, iar tatăl, tot adolescent, s-a speriat şi a rupt orice legătură cu „iubirea vieţii lui". Adriana râde acum: „Am plecat amândoi la Bucureşti, să întrerup sarcina, şi «m-am rătăcit» în gară. De atunci nu mi-a mai răspuns la telefon. Şi nici eu nu l-am căutat foarte mult timp. Este o personalitate slabă, nu a fugit pentru că nu mă iubea".

Adriana a născut o fetiţă pe care o prezintă internauţilor care îi accesează blogul sau contul de Facebook, drept „comoara mea". După un an de bârfe şi priviri acuzatoare din partea „lumii", lucrurile s-au calmat: „Nu e chiar aşa cum mi-am imaginat, că nu voi scăpa niciodată de stigmă. Oamenii uită repede şi sunt alte mentalităţi. Mama spune că înainte era foarte grav în ochii societăţii să ai copil ca necăsătorită. Bine, pe vremea ei şi femeile divorţate erau condamnate", se amuză Adriana.

Nu are de gând să se căsătorească foarte curând, deocamdată se chinuieşte să termine liceul. Lucrează, fiindcă părinţii nu o pot ajuta foarte mult şi nici nu-şi doreşte asta. Despre viitor şi-a făcut un singur plan foarte clar: „Să fim o familie monoparentală fericită", spune Adriana, amuzându-se sintagma pe care o tot aude, de când are fetiţa.

Bunică la 28 de ani

Statisticile referitoare la naşterile pentru vârste mici, în special până la 14 ani, sunt departe de a fi exhaustive. Asta este concluzia unui raport pe care asociaţia Salvaţi Copiii îl va lansa în februarie.

George Roman, de la Salvaţi Copiii, spune că există cazuri, mai ales în comunităţile sărace din mediul rural, adică în comunităţi vulnerabile, care nu sunt cunoscute nici măcar de autorităţile locale. „Mame de 13, 14 ani nu sunt înregistrate niciunde. Multe nasc acasă", explică George Roman.

Sociologul Ciprian Grădinaru, care s-a ocupat de această cercetare, spune că este vorba de populaţia foarte săracă, de tinere care nu ajung la un medic pentru că nu au bani pentru drumul până în prima localitate cu ginecolog, sunt tinere-victimă care nu au făcut nici măcar o ecografie în perioada de sarcină.

În aceste comunităţi, a naşte la 13 ani se înscrie în modelul cultural, nu e ceva neobişnuit: „Am întâlnit, de exemplu, o bunică la 28 de ani", povesteşte Ciprian Grădinaru.

Soluţii diferite

România nu este singura ţară care se confruntă cu un astfel de fenomen. State mult mai dezvoltate, SUA şi Marea Britanie, au această problemă de mulţi ani şi ambele deţin procente mai mari decât ale României în ceea ce priveşte mamele adolescente la mia de locuitori.

Soluţiile adoptate de diferitele ţări sunt foarte diferite. În SUA, republicanii au impus educaţia pentru abstinenţă sexuală, strategie ce s-a dovedit ineficientă pentru reducerea proporţiilor fenomenului.

Educaţia sexuală este subiect de dispută şi în Marea Britanie. Aici s-a încercat reducerea vârstei de consimţământ sexual - vârsta la care societatea consideră că tinerii sunt apţi să facă sex, iar legea spune că dacă un adult face sex cu o persoană sub această vârstă săvârşeşte o infracţiune. Dacă se reduce de la 16 la 14 ani, consideră susţinătorii schimbării, adolescenţii vor ajunge mai uşor la informaţie, deoarece nu se vor mai simţi „în ilegalitate".

http://www.adevarul.ro/actualitate/social/Sindromul_Fetitelor_cu_copii-in_toata_Europa_0_637736789.html