Cuprins cuprins 1 politică 5

Curtea de Apel a admis cererea de extrădare a femeii acuzată de autorităţile canadiene că şi-a răpit copilul. Procurorii au contestat deja decizia

Adevărul, 24 mai 2016

Mihaela Cojocariu,

Curtea de Apel Bucureşti a admis, marţi, cererea de extrădare a Mariei Nedelcu, femeia acuzată de autorităţile din Canada că şi-a răpit copilul şi l-a adus în România. De asemenea, instanţa a decis şi arestarea preventivă a acesteia. Decizia instanţei nu este definitivă, fiind atacată chiar de către procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti.

Magistraţii au decis, marţi, ca Maria Nedelcu să fie arestată în vederea extrădării, însă această hotărâre nu este executorie şi se aplică de la data rămânerii definitive a acestei decizii.

Judecătorul a explicat în minuta deciziei că Ana Maria Nedelcu a fost acuzată de autorităţile judiciare din Canada că, în mai 2014, „a părăsit această ţară, plecând în România, împreună cu copilul său minor, fără acordul tatălui, răpindu-l, prin încălcarea ordinului de custodie emis de către o instanţă judiciară canadiană, fapte ce constituie infracţiunea de răpire, cu încălcarea unui ordin de custodie, prevăzută de dispoziţiile art.282 alin.1 din Codul penal canadian”.

În opinia judecătorului român, faptele de care femeia este acuzată în Canada sunt încadrabile juridic în legea penală română, atât în infracţiunea de reţinere de către un părinte a copilului său minor, fără consimţământul celuilalt părinte, cât şi aceea de răpire a unui minor, prin luarea acestuia din Canada şi mutarea în România, fără acordul celuilalt părinte.

„Infracţiunea de răpire a unui minor, prevăzută şi în Codul penal român, pedepsită cu închisoare până la 10 ani (cu aceeaşi durată maximă precum cea prevăzută de legea penală canadiană), este o infracţiune gravă, care doreşte asigurarea protecţiei copiilor, persoane vulnerabile, împotriva oricăror abuzuri, din partea oricărei persoane, inclusiv a părinţilor. Cum legea penală română nu exceptează părinţii de la răspunderea penală (ca orice altă persoană), pentru infracţiunea de răpire a unui minor nu se poate conferi, ab initio, o imunitate a acestora de la cercetarea penală, răspunderea urmând a fi analizată cu ocazia unei judecăţi de către autoritatea competentă canadiană”, mai arată judecătorul în minuta deciziei de marţi.

De asemenea, aceasta precizează că instanţele din România nu au competenţa de a se pronunţa asupra temeiniciei urmăririi penale luate în Canada, fiind obligate „a admite cererea de extrădare, dacă sunt întrunite cerinţele legale ale acesteia”.

„Prin urmare, Curtea nu este competentă a face aprecieri cu privire la probatoriul în baza căruia persoana extrădabilă Nedelcu Ana Maria a fost acuzată în Canada de infracţiunea de răpire şi nici asupra susţinerilor acesteia că a acţionat pentru a-şi proteja copilul de abuzurile tatălui, acestea intrând în competenţa organelor judiciare canadiene", mai declară judecătorul.

Procurorii au constestat decizia

Deczia de marţi nu este însă definitivă, fiind deja atacată de procurorii Parchetulyu Curţii de Apel Bucureşti.

„Având în vedere faptul că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru admiterea cererii de extrădare, raportat la infracţiunea corespondentă din legislaţia penală română, împotriva sentinţei penale nr. 90 din data de 24.05.2016, pronunţată în dosarul nr. 2559/2/2016 înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I-a Penală, s-a formulat contestaţie în conformitate cu dispoziţiile art. 52 alin. 8 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală republicată, calea de atac fiind suspensivă de executare”, se arată într-un comunicat emis de procurori.

O săptămână în arest preventiv

Pe 13 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti a decis arestaea preventivă a Anei Maria Nedelcu, asta chiar dacă procuroii nu au cerut acest lucru.

Cu toate acestea, femeia a fost eliberată după o săptămână.

În documentele transmise de statul canadian a fost descrisă fapta săvârşită de Ana Maria Nedelcu, constând în aceea că, în 2014, aceasta a plecat în România împreună cu copilul său minor, încălcând ordinul de custodie emis de către o instanţă canadiană, ordin prin care drepturile părinteşti privind pe minor erau exercitate de către ambii părinţi.

Ce pedeapsă riscă în România şi ce pedeapsă riscă în Canada

În Canada, această infracţiune este pedepsită cu închisoare de până la 10 ani.

Cu toate acestea, procurorii români susţin că fapta reţinută are corespondent în legislaţia penală română în infracţiunea de nerespectare a măsurilor privind încredinţarea minorilor, pentru care se prevede pedeapsa închisorii de la o lună la 3 luni sau amendă.

A părăsit ţara în 2001

Cazul femeii a fost larg dezbătut în presa din România. Mai ales după ce a cerut interventia preşedintelui României pentru a fi protejată. În memoriul depus la Preşedinţie, femeia acuză abuzurile judecătorilor, dar vorbeşte şi despre teroarea prin care a trecut în ultimii ani si explică de ce a fugit din Canada de partenerul său de viaţă.

„Cred că este obligaţia fiecărei mame ca în momentul în care vede în suferinţă, traumatizant, să facă tot ce e posibil să-l pună în siguranţă, să-l protejeze împotriva abuzului. Practic, pierderea procesului de pe civil a declanşat aceste consecinţe penale pentru mine, le-a dat lor posibilitatea să facă o plângere penală şi practic să mă înlăture total din viaţa copilului. El nu numai că vrea copilul, dar vrea să mă şi distrugă pe mine total”, a arătat femeia

În anul 2001, Ana Maria Nedelcu a emigrat în Canada şi s-a stabilit în Montreal, iar în 2009 l-a cunoscut pe Maximo Sierra Munoz, de origine dominicană, cu care a avut un băieţel pe nume Anthony. S-a despărţit însă de bărbat înainte de a naşte, deoarece acesta nu avea un loc de muncă, era violent şi o bătea.

În anul 2013, Ana Maria Nedelcu susţine că a primit o ofertă de muncă în Toronto, astfel încât a decis să se mute din Montreal. Maximo Sierra Munoz a obţinut în instanţă tutela comună, iar peste un an femeia a decis să plece în România, după ce copilul i-a relatat că a fost lovit în mai multe rânduri de tatăl lui.