Cuprins cuprins 1 politică 5

”Familia tradiţională. Ce vă doriţi de la neveste?” – de Mihaela Drăgan

Blogurile Adevărul, 27 mai 2016

Probabil că atunci când vă gândiţi la romi, nunţile luxoase cu mirese de 12 ani sunt unele dintre principalele clişee pe care le aveţi în minte.

Nu contează că, de fapt, cei mai mulţi romi trăiesc la limita subzistenţei şi că ultimul raport ONU cu privire la situaţia României spune că romii sunt sunt cei mai expuşi sărăciei. Nu contează că, de fapt, cazurile de mariaj timpuriu la romi reprezintă un număr mic în raport cu întreaga comunitate romă. Ce rămâne vizibil despre romi, însă, sunt doar aceste câteva cazuri excepţionale care prezintă romi bogaţi care îşi mărită fetele de mici. De ce? Pentru că mass-media românească, din dorinţa de senzaţional, instrumentează problema căsătoriilor timpurii la romi pentru a întări viziunea rasistă conform căreia aceştia sunt nişte barbari care nu doresc să renunţe la astfel de practici primitive.

Căsătoriile timpurii nu au făcut niciodată obiectul tradiţiilor rome, însă. Să îţi căsătoreşti copiii minori nu reprezintă o practică culturală a romilor. Problema acestor căsătorii se regăseşte în România şi la majoritarii români sau la celelalte minorităţi, mai ales în zonele rurale cu risc de sărăcie şi lipsă de acces la educaţie.

Cel mai mare impact al mariajelor timpurii se reflectă asupra fetelor, acestea fiind nevoite să abandoneze şcoala ca să adopte modelul tradiţional al familiei în care rolul lor e să se îngrijească de casă, să devină mame şi să crească copii. Model care pare foarte popular şi în rândul neromilor, aşa cum ne arată şi ultima iniţiativă a Coaliţei pentru familie pentru care 3 milioane de români semnează. Orientate în mod special împotriva căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, cele trei milioane de semnături spun că militează totodată şi pentru păstrarea rolurilor de gen ale „familiei tradiţionale”. Istoric vorbind, „familia tradiţională“ s-a dovedit a fi cea în care bărbatul este „capul” iar femeia trebuie să se spună. Cea în care violenţa împotriva femeilor era acceptabilă conform statutului de soţ şi încurajată chiar de legi care le dădeau acestora permisiunea de a-şi bate nevestele.

Aşa că, dragi semnatari, când aţi semnat pentru „familia tradiţională”, aţi semnat şi pentru perpetuarea modelului care le plasează pe femei pe o poziţie de inferioritate faţă de bărbaţi.

Aceasta nu e cea mai progresistă viziune pe care o poate adopta o societate care se vrea a fi considerată „civilizată“ aşa că mă întreb: în tot acest context, de ce caracterizaţi comunitatea romă ca fiind una primitivă şi care nu îşi doreşte să evolueze? Să nu-mi spuneţi că, din cei trei milioane de semnatari, mulţi au fost şi romi, conform ultimului recensământ pe tot teritoriul României suntem oficial în număr de 620.000.

Dar, revenind la subiectul căsătoriilor timpurii la romi, e important ca la imaginile stereotipale cu nunţi ţigăneşti grandioase să existe o replică. Să se vorbească despre ce se tace, de obicei. Despre ceea ce nu se arată la televizor despre căsătoriile timpurii la romi. E importat să se audă şi vocile fetelor care trebuie să treacă printr-un mariaj timpuriu şi au un mesaj în legătură cu acest lucru.

Sunt actriţă şi folsesc de multe ori arta ca un instrument pentru a face invizibilul vizibil, pentru a vorbi despre comunitatea mea romă atunci când ceilalţi vorbesc în numele nostru.

Acum trei ani, pentru prima dată într-un spectacol de teatru, subiectul căsătoriei timpurii în comunităţile rome era pus în discuţie cu obiectivul de a promova drepturile fetelor rome.

Am documentat câteva poveşti ale unor femei rome şi am aflat că una dintre ele s-a sinucis ca să nu fie căsătorită. Alta s-a pocăit ca să scape. Am aflat că alteia i s-a interzis să-şi mai vadă copii când s-a considerat că nu mai respectă „modelul tradiţional de femeie”. Toate femeile acestea au un mesaj atât pentru comunităţile tradiţionale de romi, cât şi pentru societatea românească.

„Del Duma, Vorbeşte-le despre mine” este un spectacol de teatru care încearcă să ducă mai departe poveştile acestor femei.

În 2013 se marca începutul unui teatru asumat rom feminist în România iar ulterior împreună cu alte actriţe rome am pus bazele primei trupe de teatru formată din actriţe profesioniste de etnie romă: Giuvlipen.

De atunci, „Del Duma” s-a jucat de multe ori din comunităţi tradiţionale până la festivaluri de teatru internaţionale. Ce s-a schimbat de atunci? Care a fost răspunsul la mesajul acestor femei? Duminică, după spectacol, trag o linie şi fac un bilanţ despre ce au însemnat aceşti trei ani de „Del Duma” în raport cu misiunea pe care mi-am propus-o de a schimba percepţii greşite. Despre cum s-au schimbat în cei trei ani realităţile fetelor ale căror poveşti au fost documentate.

Vă invit la spectacol şi apoi la o discuţie la care să dezbatem despre toate aceste probleme ale societăţii româneşti până la urmă.

Detalii eveniment: https://www.facebook.com/events/972853679496093/

DEL DUMA, VORBEŞTE-LE DESPRE MINE Cu: Mihaela Drăgan Muzica live: Elena Ana Albu Text: Mihaela Drăgan Regia: Liana Ceterchi

Duminică de la orele 19, la MACAZ.

„Ca să nu mă mărit, m-am pocăit. Părinţii mei îmi spuneau că e vremea, că toate fetele se mărită la vârsta mea dar eu nu mă simţeam pregătită la 13 ani să devin soţie şi nici mamă!”

„ Mi-a dăruit un C.D. cu albumul lui pe care mi-a scris: < the best two days of my life, big kiss for my future wife> . Când am ajuns în Olanda am aflat că el era dealer de marijuana. Acolo mi se spunea . Toţi erau curioşi să afle lucruri despre mine, despre familia mea Gypsy de parcă eram exponat de muzeu. ¨

Teatrul MACAZ propune un teatru politic angajat, în direcţia şi împreună cu proiecte precum Platforma de Teatru Politic şi Gazeta de Artă Politică. Oferim cadrul pentru iniţiative angajate critic în realităţile contemporane şi care re-povestesc din perspective liberatoare istoria locală. Teatrul MACAZ funcţionează după un model de organizare non-ierarhică a echipelor artistice şi tehnice, bazat pe solidaritate şi sprijin, şi susţine coagularea şi dezvoltarea unei reţele de teatru politic est-european.

http://adevarul.ro/news/societate/familia-traditionala-doriti-nevestee-1_57485ed75ab6550cb85cdfec/index.html