Cuprins cuprins 1 politică 5

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 267.6 Kb.
səhifə12/16
tarix21.01.2019
ölçüsü267.6 Kb.
1   ...   8   9   10   11   12   13   14   15   16

Slatina: Mame pe drumuri, ocrotite cu copiii în Centrul Maternal

Adevarul, 21 martie 2011


O mămică din Vitomireşti a fugit de furia soţului în centru

Centrele maternale le devin casă, timp de un an, mamelor care nu au unde locui, dar şi celor care ajung victime ale violenţei în familie. Şapte femei şi copiii lor sunt găzduite în adăposturile Direcţiei Generale de Asistenţă Socială Olt.

În judeţul Olt există două centre maternale: la Slatina, cu o capacitate de 8 cupluri mamă-copil, şi la Corabia, cu o capacitate de 5 cupluri. Timp de un an de zile, persoanele aflate în situaţia de risc în ceea ce priveşte separarea copilului de familie beneficiază de cazare, masă şi consiliere psihologică, specialiştii Direcţiei de Asistenţă şi Protecţia Copilului Olt încercând să evite abandonarea micuţilor, reintegrarea lor în familie şi chiar găsirea unui loc de muncă pentru mame.

„În prezent, avem în centru o mamă de 28 de ani, din Balş, cu un copil de 11 luni, provenită dintr-un fost centru de plasament; o mamă de 33 ani, din Vitomireşti, cu 4 copii, victimă a violenţei în familie; o mamă de 33 ani din Voineasa, cu 4 copii, preluată de la un centru maternal din Gorj. Le supraveghem permanent, copiii merg la şcoală sau grădiniţă, avem educatori cu care-şi fac temele, asistenţă medicală, consiliere psihologică şi mediem reintegrarea lor în familie”, declară Mariana Smarandache, coordonatorul centrului.



Scăpată de bătăile soţului

Mihaela M., din Vitomireşti, are 33 de ani şi patru copii, cu vârste între 11 luni şi 12 ani. A îndurat 12 ani bătăile soţului şi umilinţele la care era supusă, dar ultima, din vara anului trecut, a determinat-o să-l părăsească. A fugit cu fetiţa cea mică, ulterior asistenţii DGASPC reuşind să-i aducă în centrul maternal şi pe ceilalţi. „Mă bătea mereu şi mă punea să merg în genunchi prin bătătură. Ultima dată m-a desfigurat. Acasă şi copiii stăteau cu frică, iar cel mare când a ajuns aici era traumatizat şi tremura de frică să nu vină după el”, povesteşte femeia. Deşi spune că va locui la sora soţului când va părăsi centrul şi va încerca să-şi găsească de muncă, nu este convinsă să scape de coşmarul vieţii alături de soţ: „nu ştiu dacă mă mai întorc la el, nu cred”.

De la începutul anului, au beneficiat de protecţia şi ajutorul specialiştilor DGASPC 8 mămici din judeţ şi 23 de copii, în prezent fiind asistate la Slatina trei cupluri mamă-copil, iar la Corabia două mame cu câte 4 copii, o mamă cu un copil şi o mamă minoră. După încetarea rezidenţei, fiecare cuplu este monitorizat cel puţin trei luni de zile, până la reintegrarea în societate.

http://www.adevarul.ro/locale/slatina/Slatina-_Mame_pe_drumuri-ocrotite_cu_copiii_in_Centrul_Maternal_0_448155341.html

Rezerve proprii cu internet şi televizor pentru mame la Maternitatea Botoşani

Adevarul, 25 martie 2011


3,2 milioane de euro de la Banca Europeană cheltuie spitalul pentru confortul mamelor şi bebeluşilor. 50 de rezerve de cinci stele vor înlocui actualele secţii de obstretică şi neonatologie de la Maternitatea Botoşani. Camere cu o suprafaţă de minim 10 m.p vor conţine grup sanitar propriu dotat şi cu duşuri, două paturi pentru mamă şi copil, televizor, reţea de internet , mobilier pentru igiena copilului dar şi alte accesorii necesare celor doi pe timpul şederii în spital.

Investiţia se ridică la 3,2 milioane de euro, bani obţinuţi de la Banca Europeană, prrintr-un proiect aprobat acum doi ani. „ De aceste fonduri mai beneficiază doar 18 spitale de obstretică din ţară. Banii sunt destinaţi reabilităţii şi modernizării unităţii la standardele europene", a explicat dr. Maria Olaru, directorul Maternităţii Botoşani.

Lucrările vor începe, cel mai probabil, pe 31 mai şi vor dura un an. Una din cele mai cunoscute firme locale de construcţii din oraş a câştigat licitaţia şi va realiza lucrarea. Mamele şi pruncii lor vor fi mutaţi pe secţii superioare ale spitalui în tot acest timp. „Nu va mai trebuie să plimbăm copiii de pe secţii când trebuie alăptaţi ci vor fi permanent alături de mame. Vrem să oferim intimitate şi condiţii europene mamelor şi pruncilor lor", a mai spus directorul spitalului.

Construirea acestor rezerve este şi o condiţie pentru acreditarea Maternităţii Botoşani în anul 2014.



http://www.adevarul.ro/locale/botosani/Rezerve_proprii_cu_internet_si_televizor_pentrun_mame_la_Maternitatea_Botosani_0_450555340.html

Timişoara. Cursuri pentru a deveni mămică

Adevarul, 26 martie 2011


Medicul Ioana Vârtosu (32 de ani) le ajută pe femeile însărcinate să depăşească teama de naştere şi să transforme acest moment într-o poveste frumoasă. Ioana a reuşit în doar opt ani ca prin Asociaţia Şcoala Mamei Junior să dezvolte la Timişoara un centru spre care se îndreaptă sute de viitori părinţi sau proaspete mămici.

Adevărul": De unde a venit ideea Şcoala Mamei Junior

Ioana Vârtosu: Şcoala Mamei Junior este un proiect, care iniţial a fost personal, dar care a depăşit limita personalului pentru că, dezvoltându-se atât de mult, mă obligă să implic mai multe resurse şi mai multă putere de lucru. Primul proiect din Şcoala Mamei a avut mottoul „Fii mămică fără frică!", cu intenţia de a învăţa mamele să nască mai uşor, să nu le fie teamă.

Cât de mult se tem româncele de naştere?

Nu vorbesc doar de femeile din România. Este vorba de o frică ancestrală faţă de chinurile naşterii. Este o frică pe care o purtăm din generaţie în generaţie, din poveşti în poveşti. Este o frică pe care o putem elimina, în cel mai bun caz. Dar omul de rând o poate ameliora. Şi de acolo putem porni de la o naştere nu neapărat fără frică, ci o naştere informată, mama să-şi cunoască opţiunile pe care le are: de ce ar naşte natural, de ce ar vrea să nască prin cezariană, ce i s-ar potrivi personal mult mai bine, metode de a combate durerea la naştere. Şi nu vorbim aici doar de epidurală, putem vorbi de meloterapie, aromoterapie, homeopatie, acupunctură, naşterea prin hipnoză, o grămadă de modalităţi astfel încât femeia să aleagă ce e mai bine pentru ea.



Cum scapă mamele de frica aceasta la Şcoala Mamei?

Frica este ancestrală pentru că este moştenită din poveştile părinţilor. Noi am fost crescuţi sub impactul tragediei naşterii: „eu te-am făcut, eu te omor", „cât m-am chinuit cu tine când te-am născut" şi aşa mai departe. Şi noi creştem sub greutatea acestor vorbe. Sunt multe femei cărora le este frică şi nu vor să facă copii tocmai pentru că văd momentul naşterii ca un pod de netrecut. Din păcate, şi în partea de învăţământ standard, copiii sunt învăţaţi, la română de exemplu, cu o literatură de acceptare. Avem „Mioriţa", „Cer senin" cu puiul care moarte, o grămadă de poveşti din care copiii la vârsta la care ar vrea să se dezvolte învaţă că trebuie să-şi accepte soarta.

La fel, mamele, povestind fiicelor despre naştere, le învaţă că trebuie să-şi accepte soarta, că fiecare femeie trebuie să treacă prin durerile naşterii. Nu avem poveşti motivante, poveşti care să schimbe destinul. Tot principiul Şcolii Mamei vine aici ca esenţă, cum să facem ca destinul fiecărei femei în timpul naşterii să fie o pagină altă, goală, nescrisă şi fiecare să aibă propriul destin indiferent de poveştile pe care le primeşte din exterior. "Multor femei le este frică şi nu vor să aibă copii pentru că văd momentul naşterii ca un pod de netrecut. Existăm datorită sponsorilor, datorită oamenilor care ne dau acel doi la sută din venit.'' Ioana Vârstosu, medic specialist

Ce informaţii caută de obicei mămicile?

Mamele vin cam de prin luna a patra, a cincea, ca să se informeze. Noi ca informaţie insistăm pe îngrijirea sugarului, pe ABC-ul acela minim: cât mănâncă, cum să-mi dau seama că mănâncă suficient, cum se dezvoltă normal, ce fac dacă are probleme medicale, când e cazul să mă impacientez, când nu. Sunt câteva reţete antistres.



Cum se susţine proiectul?

Existăm datorită sponsorilor, datorită oamenilor care ne dau acel doi la sută din venit. Aceasta este sursa principală din care s-a făcut acest spaţiu. Din ce bani s-au adunat în fiecare an am mai făcut ceva în plus, am mai renovat.



Ce urmăriţi prin proiectele pe care le aveţi?

Am început un proiect care se va desfăşura până în mai, pentru a celebra acei opt ani de Şcoala Mamei Junior. S-au aliat şi câţiva voluntari, oameni care şi-au schimbat viaţa chiar dacă au 30, 40, 50 de ani. Noi tindem să ne educăm copiii aşa cum am fost noi educaţi, din familia noastră. Poate că acel stil nu ne caracterizează, nu este ceea ce vrem noi să predăm mai departe ca valori. Încercăm în acest proiect să-i învăţăm pe părinţi, din experienţă, cum ar putea schimba acest stil parental faţă de copiii lor, astfel încât poate nu generaţia care vine, dar copiii copiilor noştri să pornească la drum cu altă mentalitate.



Tind părinţii să fie conservatori?

Noi am crescut în stilul autoritar, în care ni s-au dat reguli, ni s-au dat pedepse. Toată lumea din generaţia noastră îşi aduce aminte de bătăile cu liniarul, o grămadă de pedepse fizice care existau. Structura societăţii de acum nu mai merge pe acest stil autoritar, avem un stil permisiv. Dar noi avem înrădăcinată intenţia de a ne exercita autoritatea. Sunt părinţi care recunosc că în momente de furie şi-au bătut copilaşul chiar dacă greşeala de atunci a fost mai mică decât altele, dar pragul lor de nervozitate a fost mare. Îşi recunosc greşelile şi acolo începe ajutorul în schimbare.



Cum putem scăpa de efectele emisiunilor şi jocurilor violente?

Organizaţia Mondială a Sănătăţii spune că timpul de vizionare la ecran, televizor şi calculator, pentru copil trebuie să fie de maximum două ore pe zi. Apoi, părintele este obligat să selecteze informaţia pe care o primeşte copilul. El poate urmări o fabulă din care să înveţe ceva, să afle dacă o faptă este corectă sau nu, dar dacă îl lăsăm la desene animate în care unii îşi taie capul cu sabia să nu ne mirăm dacă îşi vor da copiii cu picioarele unul în celălalt. Imită ceea ce văd. Părintele ar trebui să fie lângă el şi să-i explice ce e bine şi ce e mai puţin bine.



De ce te-ai făcut medic?

Cred că fiecare are ceva în copilărie care-l determină. La mine a fost bunica, ea mi-a spus că o să mă fac medic. În gimnaziu mi-am ales liceul ca o cale pentru medicină. La liceu am început să am îndoieli şi la orice mă gândeam, drept, limbi străine, până la urmă tot medicina parcă se plia mai bine.

Carte de vizită - Ioana Vârtosu

- A absolvit Universitatea de Medicină „Victor Babeş" din Timişoara şi Facultatea de Sport de la Universitatea de Vest, secţia Kinetoterapie. A participat la numeroase stagii de pregătire în mai multe clinici din Timişoara, sub îndrumarea unor medici renumiţi.

- A fost membru al Centrului Ştiinţific de Informatică Medicală, sub îndrumarea prof. dr. Ioan Mihalaş, şi a fost membru al Centrului de Histologie. Este primul medic din România care a introdus şi a pus în practică educaţia acvatică, gimnastică pentru mamă şi copil şi haptonomia. În 2003 a înfiinţat Şcoala Mamei Junior.

 În 2007 a publicat cartea „Ghid de sănătatea reproducerii" care a avut un aşa succes încât a fost reeditată. Tot de atunci promovează conceptul de viaţă sănătoasă pentru mamă şi copil prin emisiuni televizate şi publicaţii distribuite în toată ţara.



http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/Cursuri_pentru__a_deveni_mamica_0_451155217.html


Dostları ilə paylaş:
1   ...   8   9   10   11   12   13   14   15   16
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə