Cuprins cuprins 1 politică 5

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 267.6 Kb.
səhifə15/16
tarix21.01.2019
ölçüsü267.6 Kb.
1   ...   8   9   10   11   12   13   14   15   16

Incursiune în Oraşul Gunoaielor. Cine sunt zabbaleenii care au ajuns subiect de film

Evenimentul Zilei, 27 Martie 2011


Dubele intră unele după altele în „oraşul” în care femei îngropate până la brâu în gunoi sortează grămezi mai înalte decât ele de resturi, ca într-un imens malaxor care adună tot ce poate mintea umană cuprinde în noţiunea de „gunoi”.

Cartierul de la marginea oraşului Cairo pare să fi adunat întreg gunoiul lumii pe străzile neasfaltate şi pe acoperişurile dărăpănate ale locuinţelor. În acest Cairo păpuşile sunt încropite din resturi şi copiii se trezesc de la 5 dimineaţa să joace rolul gunoierilor.

Zabbaleenii sunt locuitorii unui cartier de la marginea oraşului Cairo numit şi „Oraşul Gunoaielor”. Întegul decor pare rupt din filme. Mai multe documentare au prezentat de-a lungul timpului situaţia acestor oameni care trăiesc din gunoaiele adunate din Cairo şi care, spre deosebire de companiile moderne de reciclare, reciclează în jur de 80% din gunoaie.

Documentarul lui Mai Iskander, "Garbage Dreams", prezentat săptămâna trecută în cadrul festivalului One World Romania, ilustrează momentul dificil prin care comunitatea trece în momentul în care reprezentanţii primăriei din Cairo semnează contracte cu firme străine de colectare a gunoiului. Locuitorii din Cairo au de suferit din cauză că trebuie să îşi ducă gunoiul până în stradă şi nu mai pot să îl lase în faţa uşii, mediul are de suferit pentru că nu se mai reciclează la fel de mult, iar zabbaleenii îşi pierd singura sursă de venit.

Cea mai mare diferenţă între metoda tradiţională de reciclare şi metoda mecanizată este că prima are un randament de 80%, iar ultima 20%. Chiar dacă este probabil cea mai eficientă metodă de reciclare existentă, ea este şi foarte controversată.

Zabbaleenii trăiesc printre gunoaie şi aleg cu mâinile goale sticlele de plastic de cutii de metal sau resturi de mâncare. Astfel, chiar şi cele mai mici gunoaie pot fi reciclate, dar condiţiile în care se întâmplă asta sunt greu de înţeles şi acceptat.



O oază creştină

Gripa porcină i-a afectat pe zabbaleeni, o comunitate formată din aproximativ 70.000 de oameni, mai mult decât orice. În 2009, primăria a hotărât să omoare în jur de 300.000 de porci pe care oamenii din Oraşul Gunoaielor îi foloseau pentru a scăpa de resturile de mâncare din gunoi, deşi nici un caz de gripă porcină nu fusese raportat în Egipt la momentul respectiv şi porcii nu erau consideraţi o ameninţare pentru populaţie.

Zabbaleenii sunt o comunitate formată în mare parte din creştini într-o ţară predominant musulmană. De aceea au acuzat fostul guvern că a pornit acţiunea pentru ca în Egipt să nu mai existe porci, din moment ce majoritatea musulmană nu consumă carne de porc. Până la urmă, omorârea porcilor din cauza gripei porcine s-a transformat într-o acţiune de curăţare a cartierului zabbaleenilor, conform guvernului egiptean.

După câteva luni rezultatul omorârii porcilor se putea vedea pe străzile oraşului. Experţii au avertizat că acesta se va confrunta cu o problemă a gunoiului şi aşa a fost din momentul în care oamenii, supăraţi că le-a fost omorâtă o sursă de venit, au lăsat resturile de mâncare din gunoi pe străzile oraşului.

Autorităţile au încercat prin mai multe metode să cureţe cartierul, dar nu au făcut decât contrariul. În 2009, New York Times scria despre zabbaleeni că adunau în jur de 6.000 de tone de gunoi într-o singură zi din care 60% erau resturi de mâncare. În acelaşi timp companiile de colectare angajate de guvern strângeau doar 2.000 de tone.

Campanii de reciclare

Zabbaleenii nu sunt doar oamenii care caută prin gunoiul oraşului Cairo. Dorind să îşi modernizeze meseria, ei au început campanii de reciclare în care încercau să îi convingă pe oamenii din oraş să sorteze gunoiul menajer de cel care poate fi reciclat pentru ca întregul proces să fie mai eficient. Chiar dacă au fost iniţial deschişi la propunere, oamenii au renunţat repede văzând că gunoiul lor este amestecat de firmele de colectare şi efortul lor este în zadar.

Pe lângă aceste acţiuni comunitatea zabbaleenilor a înfiinţat o şcoală de reciclare în Oraşul Gunoaielor unde copiii învaţă tot ceea ce ar trebui să ştie despre reciclare. Şcoala pentru reciclare este gândită ca o soluţie pentru crearea unei generaţii mai educate de colectori de gunoi. Această educaţie specializată îi învaţă pe copii să citească hărţi ale oraşului sau să negocieze contracte cu reprezentanţii autorităţilor.

Mai mult, Oraşul Gunoaielor a intrat într-un program recunoscut internaţional numit Solar Cities prin care energia verde ajunge în comunităţile sărace. Oamenii învaţă să construiască panouri solare de încălzire a apei şi generatoare ecologice din materiale pe care le pot găsi în comunitate.

În timpul revoluţiei din Egipt şi după ce preşedintele Hosni Mubarak a demisionat egiptenii au curăţat Piaţa Tahir de gunoaie.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/incursiune-in-orasul-gunoaielor-cine-sunt-zabbaleenii-care-au-ajuns-subiect-de-film-925058.html

Liz Taylor, feministă din întâmplare

Evenimentul Zilei, 25 Martie 2011


Feministele o revendică pe actriţă. Regizorul Sergiu Nicolaescu, care a cunoscut-o, şi actriţa Maria Dinulescu susţin că Taylor numai feministă nu era şi că punctul ei forte era feminitatea.

"Am cunoscut-o pe Elizabeth Taylor, ne-am tot întâlnit, de vreo cinci ori, între 1964 şi 1969. Un american, Richard Bavis de la Columbia Pictures, mi-a făcut cunoştinţă cu ea, locuiau în acelaşi hotel la Paris. Trebuiau să joace în «Mihai Viteazul». Era o femeie foarte frumoasă şi capricioasă în acelaşi timp. Împreună cu Richard Burton făceau o pereche potrivită, făceau scandaluri împreună. Nu am văzut-o niciodată fără el. Era un om deosebit, spune că vrea ceva, trebuia ca toată lumea să se execute şi să se supună. Richard Burton era un tip cu o anumită voinţă, se certau, dar se împăcau imediat. Foarte capricioasă şi foarte elegantă, fără doar şi poate", susţine Sergiu Nicolaescu. "Ambii erau foarte amicali, imediat s-au împrietenit şi cu mine, aşa le era firea. Pentru mine era o lume extraordinară. I-am cunoscut şi ei au aflat întâi că eu voi face un film. Am «Dacii» realizat în perioada respectivă, am discutat cu ei să joace în «Mihai Viteazul». Trebuiau să vină în 1970, dar a căzut dealul cu Columbia Pictures. Nu i-am mai văzut pentru că nu m-am mai văzut cu Bavis, deşi apoi Columbia – care a distribuit lungmetrajul în lumea întreagă, noi doar în ţările comuniste - a cumpărat filmul cu 200.000 de dolari. O ţin minte pe Elizabeth Taylor foarte feminină, nu feministă", dă verdictul regizorul.



Creator şi în viaţa privată

"După părerea mea, Elizabeth Taylor nu era feministă. Era o femeie inspirată de bărbaţii din viaţa ei să fie feminină, iar forţa pe care a avut-o a transformat-o întotdeauna în protecţie pentru cei din jurul ei pe care îi respecta şi îi iubea. Generozitatea ei reprezintă umanitate, ea a fost un om care le-a avut pe toate. E drept că acum, în 2011, eu pot să vorbesc despre libertate, forţă, curaj cu mult mai multă încredere decât o putea face ea la 30 de ani, în contextul în care a trăit. Cred că orice artist are obligaţia de a respecta adevărul din fiecare moment pe care îl trăieşte. Elizabeth Taylor a trăit ca un adevărat creator şi în viaţa ei privată. Forţa de a lupta pentru lucrurile în care a crezut a făcut-o să fie foarte inspirată pentru a se menţine un foarte bun artist", opinează actriţa Maria Dinulescu.



A fost feministă, însă noi nu am văzut această faţadă

Volumul scriitoarei M.G. Lord (jurnalistă şi profesoară la UCLA), "The Accidental Feminist: How Elizabeth Taylor Raised our Consciousness and We Were Too Distracted by Her Beauty to Notice", va fi lansat în această toamnă. Autoarea, citată de site-ul star.com, crede că actriţa era o femeie extrem de puternică, care a băgat spaima într-o mulţime de bărbaţi.

Taylor aborda constant roluri care sfidau ideile convenţionale despre femei, susţine Lord. De pildă, în "Vis de glorie" (1944), actriţa juca o tânără care se deghizează în jocheu pentru a câştiga o competiţie, în timp ce în "Brusc, vara trecută" (1959), interpreta o femeie care luptă împotriva unui medic care vrea să o lobotomizeze şi iese câştigătoare. În "Fluierarul" (1965), lui Taylor îi revine rolul unei mame singure care îi spune personajului jucat de Richard Burton: "Bărbatul este soţ şi tată şi încă ceva, să zicem doctor. O femeie este soţie şi mamă şi...nimic mai mult. Şi nimicul sfârşeşte prin a o ucide".

Taylor era foarte abilă când venea vorba de a strecura elemente controversate în filme, explică Lord. Cenzorii de la Hollywood controlau limbajul unui scenariu, dar nu şi ce făcea actriţa cu el, iar, cum aceasta era extrem de talentată, insera semnificaţii subversive în interpretarea ei.

Mai mult, Taylor şi-a întreţinut şi familia. Pe când era tânără, veniturile ei ajungeau la părinţi. La o lună după moartea celui de-al treilea soţ al ei, Mike Todd, într-un accident aviatic, Taylor a revenit la muncă pentru a-şi întreţine cei trei copii, deoarece Todd o lăsase cu doar 250.000 de dolari, care nu aveau cum să acopere costurile necesare lifestyle-ului luxos al familiei. Lord susţine şi că frecventele spitalizări ale actriţei erau mai degrabă pauze impuse de programul ei extrem de aglomerat.

Şi în viaţa personală, Elizabeth Taylor era feroce, explică Lord, care dă exemplu accidentul lui Montgomery Clift din 1956. Actriţa s-a târât sub vehiculul accidentat pentru a împiedica sufocarea colegului ei de breaslă. I-a acoperit capul şi a urlat la paparazzi că dacă nu pleacă, se va asigura că nu vor mai lucra la Hollywood în viaţa lor.



http://www.evz.ro/detalii/stiri/liz-taylor-feminista-din-intamplare-924923.html


Dostları ilə paylaş:
1   ...   8   9   10   11   12   13   14   15   16
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə