Cuprins cuvânt înainte Rezumat
Parteneriatul cu întreprinderile
Yüklə 1,43 Mb.
|
| Parteneriatul cu întreprinderile
Informaţiile şi evaluările din sistemul de educaţie şi formare profesională evidenţiază un grad diferit de dezvoltare a parteneriatului cu agenţii economici, în funcţie de managementul şcolii, interesul agenţilor economici şi condiţiile locale. În timp ce în unele şcoli parteneriatul cu întreprinderile se limitează la asigurarea de multe ori conjuncturală şi limitată a unor locuri de practică pentru elevi, în altele se poate vorbi de o diversitate a relaţiilor de parteneriat (din punct de vedere al numărului agenţilor economici implicaţi şi al obiectivelor asumate de parteneri). Pana la aparitia noii Legi a Invatamantului 100% din totalul şcolilor ÎPT din judeţ au indicat 1-2 agenti economici în Consiliul de administraţie al şcolii. Din februarie 2011, scolile aplica componenta stabilita de lege. Doar 70% dintre şcolile ÎPT au parteneriate cu agenţii economici pentru activităţi de orientare şi consiliere, 40% pentru formarea adulţilor şi numai 20% dintre şcoli au parteneriate cu agenţii economici pentru formarea cadrelor didactice. În schimb, toate şcolile au indicat parteneri social implicati în elaborarea de CDL. Gradul de cuprindere al elevilor în convenţii de practică la nivel judeţean (total, pe cele 3 niveluri de calificare) este bun: 86,6%. (v. Anexa 13- Harta parteneriatelor).
- Creşterea în continuare a numărului de elevi cuprinşi în convenţii de practică la agenţi economici - Creşterea implicării partenerilor sociali în activităţi de orientare profesională a elevilor - Dezvoltarea de parteneriate cu agenţii economici pentru actualizarea competenţelor de specialitate ale profesorilor şi maiştrilor instructori din ÎPT - Utilizarea oportunităţilor de finanţare a stagiilor de practică oferite prin POSDRU, DMI 2.1. - monitorizarea şi evaluarea anuală a situaţiei parteneriatului social, atât la nivelul reţelei şcolare (pe baza hărţii parteneriatului actualizate), cât şi la nivelul fiecărei şcoli, prin PAS.
Judetul are un sistem de educatie dezvoltat, avand in majoritatea oraselor centre educationale moderne, iar in mediul rural unitati scolare prin care sunt satisfacute nevoile de educatie de baza ale comunitatilor locale. Specificitatea retelei scolare a judetului este determinata de anumiti factori geografico – administrativi, de compozitie etnica a populatiei, socio-economici si juridici. Majoritatea liceelor si grupurilor scolare sunt organizate in mediul urban (tabelul nr.18), situatia şcolilor IPT pe domenii de calificari, se prezentandu-se astfel:
Contextul demografic:
Creșterea cifrelor de școlarizare în învățământul profesional pentru acoperirea necesarului de muncitori calificați trebuie să reprezinte o prioritate în planificarea ofertei ÎPT. Raportul număr elevi/număr norme didactice, relativ scăzut în prezent, poate deveni critic din perspectiva declinului demografic şi a finanţării per elev – presează în favoarea măsurilor de optimizare a ofertei şi a gestionării resurselor, inclusiv prin colaborarea în cadrul unor reţele de şcoli şi/sau constituirea de consorţii de şcoli. Resurele umane din ÎPT Gradul de acoperire cu profesori şi maiştri calificaţi este relativ bun; se constată însă dificultăţi în acoperirea cu titulari în unele domenii– situaţie care generează adesea o fluctuaţie mare a personalului încadrat pe posturile respective. Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze:
Ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie în prezent şi impactul reducerilor de activitate pe fondul reducerii populaţiei şcolare obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate (mobilitate în cadrul sistemului, reconversie profesională, etc.). Resursele materiale şi condiţiile de învăţare. Situaţia bazei materiale a unităţilor şcolare din ÎPT reprezintă o problemă prioritară, din perspectiva normelor obligatorii de siguranţa, igienă şi confort ale elevilor, standardelor de pregătire şi exigenţelor unui învăţământ centrat pe elev:
Mecanismele decizionale şi descentralizarea funcţională în TVET În atenţia decidenţilor se reţin recomandările privind:
Serviciile de orientare şi consiliere
Rata netă de cuprindere în educaţie. Decalajele mari cu privire la ratele de cuprindere în învăţământul primar şi gimnazial din cele două medii de rezidenţă evidenţiază un grad de cuprindere în educaţie sensibil mai mic în mediul rural şi/sau începerea şcolii mai târziu în mediul rural. Gradul de cuprindere în educaţie. Deşi în creştere în perioada 2003-2016, gradul de cuprindere pentru grupa de vârstă 15-18 ani în judeţul Covasna se situează sub nivel național și regional în grupa 15-18 ani. Valorile înegistrate de judeţul Covasna pentru rata netă şi gradul de cuprindere în educaţie atrag atenţia asupra unor măsuri necesare în vederea asigurării accesului şi creşterii gradului de cuprindere în educaţie în mod deosebit în mediul rural şi pentru categoriile dezavantajate Ratele de tranziţie în învăţământul liceal şi profesional evidenţiază un procent ridicat de elevi care nu continuă studiile după clasa a VIII-a (aprox.12% în anul şcolar 2015-2016) ceea ce continuă să constituie motiv de îngrijorare, faţă de care, în aria sa de competenţă, ÎPT poate răspunde prin măsuri combinate pentru asigurarea accesului la educaţie (rural, categorii dezavantajate), serviciile de orientare şi consiliere etc. Abandonul şcolar Conform datelor INS, în perioada 2003/2004 - 2015/2016, la nivelul judeţului se constată o tendinţă îngrijorătoare de creştere a mai ales în invatamantul profesional, care în 2015-2016 a ajuns la 13,3% Abandonul școlar reprezintă motiv de îngrijorare în special în mediul rural şi în cazul categoriilor dezavantajate. În consecinţă, se recomandă:
Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani care au părăsit sistemul de educaţie, cu cel mult învăţământul secundar inferior-maxim ISCED 2 absolvit). Pentru acest indicator, nu sunt disponibile date statistice la nivel judeţean. În ciuda tendinţei descrescătoare din ultimii ani şi a apropierii de media UE-27 (13,5% în 2011), valoarea indicatorului la nivel regional (17,5% în 2011) este încă departe de ţinta UE (benchmark) care prevede o rata medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10% până în 2020 și de ținta de 11,3% asumată prin Programul Naţional de Reformă (PNR). Nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură ale elevilor evidenţiat prin rezultatele României la testele PISA (penultimul loc în UE în 2009, de 2 ori mai mare decât media UE-27) - necesită din partea şcolilor un efort sporit având în vedere:
Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani) Implicarea şcolilor din ÎPT judeţean, în formarea adulţilor nu reflectă potenţialul acestora.
Şcoala de şansa a doua. O singură școală din ÎPT ( Liceul Tehnologic „ Baroti Szabo David”) a derulat programe de șansa a doua în anul școlar 2011-2012. Având în vedere constatările pentru judeţul Covasna privind ratele mici de cuprindere în educaţie şi rata mare a analfabetismului (aproape 3%, conf. recensământului din 2002), şcolile din ÎPT sunt chemate să se implice activ în programele de „A doua şansă” - adresate prioritar grupurilor ţintă dezavantajate, pentru ca, pe lângă completarea pregătirii generale, tinerii respectivi să primească şi o calificare. Indicatori de impact Se recomandă:
Concluzii din analiza ofertei TVET curente Concluziile formulate din analiza planurilor de şcolarizare conduc la nevoia de coordonare pe baza colaborării şcolilor în reţea pentru optimizarea ofertei, având în vedere:
Se vor avea în vedere şi reperele de analiză rezultate din observaţiile punctuale privind structura ofertei pe domenii de pregătire şi calificări, formulate la cap.5.7, precum și noile ținte propuse pentru 2013-2020 adoptate în corelație cu structura cererii prognozate pe domenii estimată în baza studiului previzional relizat de INCSMPS în 2011.
Conform rapoartelor de monitorizare, stadiul realizării ţintelor şi măsurilor prin planul anterior se prezintă după cum urmează: Obiectivul 1.1: Identificarea nevoilor de calificare Progres bun datorat depunerii unor proiecte finanţate prin POS DRU la nivel regional prin implicarea instituţiilor reprezentate în Consorţiul Regional şi CLDPS în sprijinul dezvoltării mecanismelor de planificare strategică în parteneriat la nivel regional şi local şi îmbunătăţirii gradului de corelare a ofertei ÎPT cu nevoile pieţei muncii pe termen mediu şi lung Se recomandă: - utilizarea oportunităţilor de finanţare prin POSDRU în sprijinul monitorizării inserţiei absolvenţilor - utilizarea oportunităţilor de finanţare prin POSDRU în sprijinul îmbunătăţirii gradului de corelare a ofertei ÎPT cu nevoile pieţei muncii pe termen mediu şi lung Obiectivul 1.2: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare Progres bun Structura planurilor de şcolarizare s-a încadrat în bună măsură în limitele recomandate de PRAI (la nivel regional), respectiv PLAI (la nivel judeţean), realizându-se un bun progres în raport cu ţintele pe termen lung, cu unele excepţii punctuale menţionate la cap.5.7 (care vor trebui corectate în anul următor) Planurile de şcolarizare respectă ratele de tranziţie la următorul nivel de educație, propuse ca ţinte în PRAI (ţinta 1.2.2). Se recomandă dezvoltarea analizei cu privire la distribuţia teritorială a ofertei
Dupa o majorare pana in 2010 faţă de 2005 a numărului de şcoli acreditate ca furnizori de formare pentru adulţi ce a condus la un procent de 60 % din numărul total de şcoli din ÎPT, din pacate in prezent aceasta rata a ajuns la 20%. Se propune creştere ţintei pentru 2016. Se recomandă creşterea numărului de şcoli autorizate în formarea adulţilor şi valorificarea oportunităţilor de finanţare prin POSDRU
Începând cu au anul şcolar 2006/2007 implementarea sistemului de asigurare a calităţii a fost extinsă pentru toate unităţile din Învăţământul Profesional şi Tehnic, iar rezultatele - desprinse din rapoartele de autoevaluare, confruntate cu evaluarea externă (realizată de ISJ) - dovedesc un progres semnificativ. Aplicarea riguroasă a procedurilor pentru asigurarea calităţii în şcolile din sistemul de ÎPT reprezintă o provocare şi o prioritate majoră în următorii ani. Obiectivul 2.1: Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea unui loc de muncă Se constată: - Din cele 9 şcoli monitorizate la nivel judetean, toate dispun de cabinete de orientare şcolară şi vocaţională - Întârziere în adoptarea unui sistem unitar de raportare şi indicatori calitativi de evaluare a activităţilor şi rezultatelor serviciilor de consiliere din regiune - Un număr semnificativ (cca. 41%) din acţiunile de orientare şi consiliere pentru carieră raportate de şcoli au implicat parteneri sociali, dar numai 33% agenţi economici - Întârziere în elaborarea de materiale în sprijinul orientării carierei Se recomandă: - Diversificarea în continuare a acţiunilor de orientare şi consiliere profesională a elevilor şi creşterea implicării partenerilor sociali, în special a agenţilor economici - Elaborarea de materiale în sprijinul orientării carierei - Valorificarea oportunităţilor de finanţare a activităţilor de orientare şi consiliere profesională prin promovarea de proiecte în cadrul POSDRU (DMI 2.1). - Promovarea de proiecte în sprijinul îmbunătăţirii serviciilor de orientare şi consiliere a elevilor (DMI 1.1)
Din cele 9 şcoli cu clase în ÎPT monitorizate la nivel judetean: - 100% au obţinut autorizaţie sanitară de funcţionare în 2015/2016. - 100 % au realizat evaluarea riscului la locul de muncă în şcoală - Amenajări pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi: 80% au rampe de acces dar numai 30% au grupuri sanitare adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi
Din cele 9 şcoli cu clase în ÎPT monitorizate la nivel judetean: - 100% au cel puţin dotarea minimală asigurată pt. toate atelierele şi laboratoarele,
Din cele 9 şcoli cu clase în ÎPT monitorizate la nivel judetean: - Fiecare declară că au o dotare la nivelul standardelor moderne de pregătire profesională, iar 11% pentru o parte din ateliere şi laboratoare. Cca. 90% din şcoli au fost cuprinse în programe de investiţii în ultimii 5 ani (din fonduri Phare sau guvernamentale).Situaţia infrastructurii şi dotării rămâne însă o prioritate majoră pentru anii următori în special pentru şcolile care nu au beneficat până în prezent de programe de finanţare. În concluzie sunt necesare:
Obiectivul 4.1: Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic Se constată:
Se recomandă: - Creşterea în continuare a numărului de participanţi la activităţile metodice pentru cuprinderea anuală a tuturor cadrelor didactice din ÎPT în astfel de activităţi - Dezvoltarea de parteneriate cu agenţii economici pentru actualizarea competenţelor de specialitate ale profesorilor şi maiştrilor instructori din ÎPT
Din cele 9 şcoli ÎPT din judeţ care au completat harta parteneriatului pentru anul şcolar 2015/2016: Doar 70% dintre şcolile ÎPT au parteneriate cu agenţii economici pentru activităţi de orientare şi consiliere, 40% pentru formarea adulţilor şi numai 20% dintre şcoli au parteneriate cu agenţii economici pentru formarea cadrelor didactice. În schimb, toate şcolile au indicat parteneri social implicati în elaborarea de CDL-lui pentru instruire practica. Gradul de cuprindere al elevilor în convenţii de practică la nivel judeţean (total, pe cele 3 niveluri de calificare) este bun: 86,6%. (v. Anexa 13- Harta parteneriatelor). Se recomandă: - Diversificarea portofoliului de parteneriate al fiecărei şcoli prin încheierea de noi convenţii, creşterea numărului de parteneri implicaţi, diversificarea obiectivelor şi activităţilor comune - Creşterea în continuare a numărului de elevi cuprinşi în convenţii de practică la agenţi economici - Creşterea implicării partenerilor sociali în activităţi de orientare profesională a elevilor - Dezvoltarea de parteneriate cu agenţii economici pentru actualizarea competenţelor de specialitate ale profesorilor şi maiştrilor instructori din ÎPT - Dezvoltarea de parteneriate cu agenţii economici pentru formarea adulţilor
- monitorizarea şi evaluarea anuală a situaţiei parteneriatului social, atât la nivelul reţelei şcolare (pe baza hărţii parteneriatului actualizate), cât şi la nivelul fiecărei şcoli, prin PAS. Obiectivul 6.1: Facilitarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie
Scopul analizelor detaliate în prezentul document a fost desprinderea unor concluzii şi recomandări - sintetizate la sfârşitul fiecărui capitol de analiză - în atenţia factorilor de răspundere la diferite niveluri de decizie din sistemul de educaţie şi formare profesională şi, în final, de a propune un plan de măsuri (structurate în cadrul priorităţilor, obiectivelor şi ţintelor din cap.9). Motiv pentru care, prezentul capitol se rezumă la a sintetiza unele dintre implicaţiile mai importante rezultate din analiză şi de a introduce acţiunile detaliate în capitolul final. Analiza demografică indică un declin general al populaţiei, în mod deosebit pentru grupele tinere de vârstă. Cel mai însemnat declin se proiectează pentru grupul ţintă principal (15-18 ani) în care se încadrează elevii de liceu, respectiv şcoala de arte şi meserii, care se estimează că până în 2015, raportat la 2005, va scădea la nivel judeţean cu cca.36,7%, precum şi pentru grupa de vârstă 19-24 ani (care interesează învăţământul postliceal şi superior) – scădere cu 31,6%. De aici, o primă concluzie de interes general pentru orice strategie în domeniul resurselor umane vizează nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în capitalul uman. Pentru sistemul de educaţie şi formare profesională, previziunile demografice corelate cu concluziile rezultate din analiza indicatorilor pentru educaţie şi din analiza ofertei curente în raport cu tendinţele pieţei muncii şi economiei regionale, conduc la nevoia de planificare a unor măsuri vizând: ajustarea ofertei în raport cu nevoile de calificare pe termen lung, asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională (acces vs. calitatea serviciilor şi varietatea opţiunilor), optimizarea resurselor. De asemenea - pentru compensarea pierderilor de populaţie şcolară şi consolidarea poziţiei şcolilor în cadrul comunităţii - se desprinde nevoia şi oportunitatea unei strategii de diversificare a grupurilor ţintă şi a ofertei de servicii: implicarea activă pe piaţa formării adulţilor, servicii în folosul comunităţii, contracte cu întreprinderile şi alte organizaţii pentru studii, cercetări şi consultanţă, etc. În sprijinul adaptării permanente a ofertei la comanda socială, se recomandă crearea şi aplicarea unor proceduri coerente de investigare a nevoilor de calificare la nivel regional şi local, care să furnizeze informaţiile necesare - credibile, de calitate, periodic actualizate şi accesibile şcolilor şi beneficiarilor sistemului de educaţie şi formare profesională. De asemenea se recomandă colaborarea între instituţiile din educaţie şi formare profesională, universităţi şi ale organizaţii specializate pentru proiectarea şi aplicarea unor proceduri adecvate de sondare a opiniei absolvenţilor şi angajatorilor - vizând inserţia profesională, gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională Corelarea concluziilor desprinse din analizele detaliate în capitolele PLAI destinate pieţei muncii şi economiei regionale, cu constatările din analiza ofertei curente a sistemului TVET, a condus la conturarea unor recomandări pentru viitoarele planuri de şcolarizare din regiune - structurate în Anexa A. În acest scop, au fost utile unele repere oferite de informaţiile statistice oficiale şi rezultatele din studiul previzional privind nevoile de formare profesională pe termen mediu și anchete în întreprinderi pentru nevoile de forță de muncă pe termen scurt realizate prin proiectul POSDRU „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, concluziile din analiza comparativă şomaj-locuri de muncă pe baza datelor puse la dipoziţie de AJOFM, combinate cu informaţiile parţiale obţinute din diverse surse şi, nu în ultimul rând, opiniile formulate cu diverse ocazii în întâlnirile Consorţiului Regional şi ale Comitetuli Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională. Prin strategia adoptată în formularea recomandărilor detaliate în Anexa A – de a propune, între nişte limite minime şi maxime, ponderi orientative pentru fiecare domeniu de pregătire - s-a urmărit oferirea unor repere raţionale pentru structura planurilor de şcolarizare în viitor, dar care să permită adaptarea la specificul local al fiecărui judeţ, să încurajeze flexibilitatea şi diversitatea ofertei, deschiderea spre evoluţiile viitoare şi adaptarea la schimbare (inclusiv adaptările ulterioare ale nomenclatoarelor de pregătire). În acest sens, structura propusă pentru planurile de şcolarizare a fost însoţită de un set de observaţii şi recomandări specifice fiecărui domeniu (Anexa A). În sprijinul raţionalizării reţelei şcolare şi optimizării resurselor se recomandă evaluarea poziţiei în viitor a fiecărei şcoli din reţeaua şcolară actuală – prin aplicarea unui set de criterii şi indicatori obiectivi cu referire la: evoluţia demografică, condiţiile de acces în zonă/zonele apropiate, calitatea serviciilor, relevanţa faţă de nevoile de calificare şi opţiunile elevilor Corelarea ofertei cu nevoile de calificare este abordată ca o primă prioritate în planul de măsuri. Obiectivele, ţintele şi măsurile asociate priorităţii 1 privesc procedurile de investigare a nevoilor de calificare, ajustarea şi optimizarea ofertei, creşterea nivelului de calificare, diversificarea serviciilor oferite de şcolile din ÎPT şi nu în ultimul rând asigurarea calităţii. Deosebit de importantă este îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocupării unui loc de muncă - vizată prin măsurile asociate priorităţii 2, urmărind creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere. Măsurile specifice pentru accesul la educaţie, creşterea gradului de cuprindere şi reducerea abandonului şcolar sunt sintetizate la prioritatea 6 şi au în vedere în primul rând: - elevii din rural şi zone mai izolate (cu accent pe calitatea serviciilor, varietatea opţiunilor accesibile) - minorităţi etnice (dreptul la diversitate specifică, depăşirea barierele sociale, varietatea opţiunilor) - elevii cu nevoi speciale (dificultăţile specifice de acces şi integrare) Condiţiile de învăţare. Constatările privind situaţia bazei materiale a unităţilor şcolare din ÎPT - din perspectiva normelor obligatorii de siguranţa, igienă şi confort ale elevilor, standardelor de pregătire şi exigenţelor unui învăţământ centrat pe elev - conduc la necesitatea continuării programelor de reabilitare şi modernizare a infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi) şi de dotare cu echipamente de laborator şi instruire practică – v. măsurile asociate priorităţii 3. Resursele umane. Schimbările accelerate introduse de reformele din ÎPT, pe de o parte, şi cele din mediul economic şi social, pe de altă parte, impun un efort susţinut de adaptare din partea profesorilor. Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic, sintetizate în cadrul priorităţii 4 vizează atât competenţele metodice (prin stagii de formare, activităţi metodice, scheme de mentorat, etc) cât şi actualizarea competenţelor de specialitate ale profesorilor din ÎPT, cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic (vizite de documentare / stagii de formare în întreprinderi / întâlniri tematice cu agenţii economici / participare la târguri şi expoziţii, etc.). Indicatorul număr de elevi/profesori (norme didactice) poate deveni critic din perspectiva declinului demografic, presând în direcţia măsurilor de concentrare a resurselor în şcoli viabile. Introducerea finanţării per elev va obliga şcolile să colaboreze pentru o utilizare eficientă a resurselor umane. Pe de altă parte, ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie şi impactul reducerilor de activitate pe fondul reducerii populaţiei şcolare obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate de atenuare a impactului pentru această categorie salarială importantă, cum ar fi
(Pentru facilitarea adaptărilor schimbărilor din sistem se recomandă ca măsură de fond anticiparea evoluţiei personalului didactic şi adoptarea, în cadrul unei strategii pe termen lung, a unor măsuri însoţitoare, ţinând cont de efectele combinate ale reducerii populaţiei şcolare şi restructurării planurilor de şcolarizare din ÎPT pentru adaptarea la nevoile de calificare). Legătura sistematică şi eficace a şcolii cu diversitatea lumii economice şi comunitatea locală este o condiţie obligatorie pentru sistemul TVET. Yüklə 1,43 Mb. Dostları ilə paylaş:
|