Cuprins introducere Ce şanse am să devin un bun programator ? Legile succesului durabil (Ghidul studentului îndărătnic) 6 Probleme de judecată 8

Probleme de logică şi judecată cu "tentă informatică"

1. 
   (!!!) Decriptarea scrierii încifrate. Se dau următoarele numere împreună cu denumirile lor cifrate:
   

5	nabivogedu
6	nagevogedu
10	nabivobinaduvogedu
15	nabivonagevogedunaduvogedu
20	nabivogenagevogenaduvogedu
25	nabivonabivobinagevogedunagevogenaduvogedu
30	nabivodunanabivobiduvogedu
50	nabivonabivonabivogedunagevogenaduvogedunanabivobiduvogedu
60	nabivonagevogedunagevogenanabivobiduvogedu
90	nabivonaduvogedunagevodunanabivobiduvogedu
100	nabivonabivobinagevogenaduvogedunagevodunanabivobiduvogedu

Care este regula de încifrare? Ce numere reprezintă următoarele coduri cifrate: nagevonagevogedunanabivobiduvogedu;

nagevonaduvogedunanabivobiduvogedu;

naduvogenanabivobiduvogedu;

nanabivogeduvogedu;

nabivonabivonaduvogedunagevonagevogedunanabivobiduvogedu;

nanagevobiduvogedu?

Încifraţi numerele 256 şi 1024 prin acestă metodă.

2. 
   (!!!) Altfel de codificare binară a numerelor. Descoperiţi metoda de codificare binară a numerelor folosită în continuare:
   

1	1	20	101010
2	10	25	1000101
3	11	30	1010001
5	110	40	10001001
10	1110	50	10100100
15	10010	60	100001000

Puteţi spune ce numere sînt codificate prin 100, 101, 1000, 1111, 10000 şi 11111 ? Puteţi codifica numerele 70, 80, 90, 100, 120, 150 şi 1000 ?

3. 
   (!!!) Problema dialogului perplex. Există două numere m şi n din intervalul [2..99] şi două persoane P şi S astfel încît persoana P ştie produsul lor, iar S ştie suma lor. Ştiind că între P şi S a avut loc următorul dialog:
   

"Nu ştiu numerele" spune P.

"Ştiam ca nu ştii" răspunde S, "nici eu nu ştiu."

"Acuma ştiu !" zice P strălucind de bucurie.

"Acum ştiu şi eu…" şopteşte satisfăcut S.

să se determine toate perechile de numere m şi n ce "satisfac" acest dialog (sînt soluţii ale problemei).

4. 
   (!!!!) Împăturirea celor 8 pătrate. Împăturiţi iniţial în opt o foaie dreptunghiulară după care desfaceţi-o şi însemnaţi fiecare pătrăţel obţinut cu o cifră de la 1 la 8. Proiectaţi un algoritm şi realizaţi un program care, primind configuraţia (numerotarea) celor 8 pătrăţele, să poată decide dacă se poate împături foaia astfel obţinută reducînd-o de opt ori (la un singur pătrat) astfel încît trecînd cu un ac prin cele opt foi suprapuse acesta să le perforeze exact în ordinea 1, 2, 3, …, 8.
   

5. 
   (!!!!) Problema fetelor de la pension. Problema a apărut pe vremea cînd fetele învăţau la pension fără ca prin prezenţa lor băieţii să le tulbure educaţia. Pedagoaga fetelor unui pension de 15 fete a hotarît ca în fiecare dupa-amiază, la ora de plimbare, fetele să se plimbe în cinci grupuri de cîte trei. Se cere să se stabilească o programare a plimbărilor pe durata unei săptămîni (şapte zile) astfel încît fiecare fată să ajungă să se plimbe numai o singură dată cu oricare din celelalte paisprezece (oricare două fete să nu se plimbe de două ori împreună în decursul unei săptămîni).
   

Noţiuni fundamentale de programare

Programarea este disciplina informatică ce are ca scop realizarea de programe care să constituie soluţiile oferite cu ajutorul calculatorului unor probleme concrete. Programatorii sînt acele persoane capabile să implementeze într-un limbaj de programare metoda sau algoritmul propus ca soluţie respectivei probleme, ce se pretează a fi soluţionată cu ajutorul calculatorului. După nivelul de implicare în efortul de rezolvare a problemelor specialiştii în programare pot fi împărţiţi în diverse categorii: analişti, analişti-programatori, ingineri-programatori, simpli programatori, etc. Cu toţii au însă în comun faptul că fiecare trebuie să cunoască cît mai bine programare şi să fie capabil, nu doar să citească, ci chiar să scrie “codul sursă”, adică programul propriu-zis. Din acest punct de vedere cunoştinţele de programare sînt considerate “ABC-ul” informaticii şi sînt indispensabile oricărui profesionist în domeniu.