|
ACTIV EXPERT
Nr. ORC: J30/305/2003,
CUI 15365609
Sediu: Satu Mare, B-dul Lalelei R 17/2
Telefon: 0361/809.462; 0361/814.199
|
S.C. CRĂIȘORUL VDR S.R.L.
- Plan de reorganizare-
Dosar nr. 3569/83/2009
SATU MARE, IUNIE 2010
CUPRINSUL PLANULUI DE REORGANIZARE
S.C. CRĂIȘORUL VDR S.R.L.
Capitolul I- Planul de reorganizare, cadrul legal, autor și scop..............................................
-
1.1. Cadrul legal.......................................................................................................................
1.2. Autorul planului ..............................................................................................................
1.3. Scopul planului.................................................................................................................
Capitolul II- Reorganizarea- concept, implicații și avantaje....................................................
2.1. Concept și implicații.......................................................................................................
2.2. Avantajele reorganizării.................................................................................................
2.2.1. Premisele reorganizării S.C. CRĂIȘORUL VDR S.R.L....................................
2.2.2. Avantajele generale față de procedura falimentului.............................................
2.2.3. Avantajele pentru principalele categorii de creditori ..........................................
2.2.3.1. Avantaje pentru creditorii garantați.........................................................
2.2.3.2. Avantaje pentru creditorii bugetari..........................................................
2.2.3.3. Avantaje pentru furnizori........................................................................
2.2.3.4. Avantaje pentru ceilalți creditori chirografari.........................................
Capitolul III- Perspectivele de redreare în raport cu posibilitățile și specificul activității debitorului cu mijloacele financiare disponibile și cu cererea pieței față de oferta debitoarei.....................................................................................................................................
3.1. Prezentarea societății debitoare......................................................................................
3.1.1. Identificarea societății debitoare..........................................................................
3.1.2. Obiectul de activitate............................................................................................
3.1.3. Capital social. Asociați.........................................................................................
3.1.4. Scurt istoric al societății debitoare.......................................................................
3.1.5. Structura manageriatului......................................................................................
3.1.6. Structura de personal și organizarea internă........................................................
3.1.7. Produse, serviciile prestate și lucrări executate...................................................
3.1.8. Capacitățile de exploatare existente.....................................................................
3.2. Mijloacele financiare disponibile...................................................................................
3.3. Piața țintă și concurența..................................................................................................
3.4. Furnizorii........................................................................................................................
3.5. Analiza activității debitoarei în timpul procedurii de insolvență...................................
3.5.1. Analiza contului de profit și pierdere...................................................................
3.5.2. Pasivul acumulat în timpul procedurii de insolvență...........................................
3.5.2.1 Datorii către bugetul de stat și bugetele speciale....................................
3.5.2.2. Datorii către bugetul local.......................................................................
3.5.2.3. Datoriile către furnizori...........................................................................
3.5.2.4. Datoria către personalul angajat.............................................................
3.5.2.5. Datoria către administratorul judiciar.....................................................
3.5.2.6. Datoria către colaboratori........................................................................
3.6. Previziunile financiare...................................................................................................
3.6.1. Previziuni privind fluxul financiar......................................................................
3.6.2. Previziuni privind bugetul de venituri și cheltuieli aferent perioadei de reorganizare................................................................................................................................
3.7. Perspectivele de redresare în raport cu situația debitorului..........................................
Capitolul IV- Programul de plată al creanțelor........................................................................
4.1. Situația pasivului debitoarei..........................................................................................
4.2. Programul de plăți.........................................................................................................
4.2.1. Plăți către creditorii garantați...............................................................................
4.2.2. Plăți către creditorii bugetari................................................................................
4.2.3. Plăți către creditorii chirografari..........................................................................
4.2.4. Plăți pentru datorii născute în timpul procedurii..................................................
Capitolul V- Termenul de executare a planului de reorganizare.............................................
Capitolul VI- Tratamentul creanțelor........................................................................................
6.1. Categorii de creanțe care care nu sunt defavorizate prin plan (art.95, alin. 5, pct. a) ).
6.2. Categorii de creante defavorizate prin plan (art. 95, alin. 5, pct. b) )...........................
Capitolul VII- Despăgubiri acordate prin planul de reorganizare raportat la valoarea distribuirilor în faliment ............................................................................................................
Capitolul VIII- Măsuri adecvate pentru punerea planului în aplicare....................................
8.1. Conducerea S.C. CRĂIȘORUL VDR S.R.L...............................................................
8.2. Finanțarea planului de reorganizare..............................................................................
8.3. Lichidarea bunurilor din averea debitorului..................................................................
8.4. Încadrarea în bugetele de venituri și cheltuieli..............................................................
8.5. Situații de prezentat pe perioada planului de reorganizare............................................
Capitolul IX Controlul aplicării planului și evaluarea acestuia.............................................
ANEXE........................................................................................................................................
Anexa nr. 1 - Contul de rezultate perioada noiembrie 2009- aprilie 2010
Anexa nr. 2 – Grafic de rambursare al creanțelor totale după rangul creditorilor
Anexa nr. 3- Grafic de rambursare al creanțelor garantate
Anexa nr. 3.1.- Grafic de rambursare al tuturor creditelor deținute la CEC Bank
Anexa nr. 3.2.- Grafic de rambursare credit
Anexa nr. 3.3.- Grafic de rambursare al liniei de credit deținute la CEC Bank
Anexa nr. 3.4.- Grafic de rambursare al dobanzilor aferente creditelor detinute la CEC Bank
Anexa nr. 4- Grafic de rambursare privind totalitatea creanțelor bugetare
Anexa nr. 5 - Grafic de rambursare privind totalitatea creanțelor chirografare
Anexa nr. 6 - Flux de lichidități
Anexa nr. 7 -Bugetul de venituri și cheltuieli pe primul an de reorganizare
Anexa nr. 8 - Bugetul de venituri și cheltuieli pe al doileal an de reorganizare
Anexa nr. 9 - Bugetul de venituri și cheltuieli pe al treilea an de reorganizare
Anexa nr. 10- Tabel definitiv al creanțelor
|
1
1
1
1
2
2
3
3
3
4
4
5
5
5
6
6
6
6
6
6
7
7
7
8
8
8
9
10
10
12
12
12
12
12
13
14
14
14
16
18
19
19
19
20
20
20
20
20
21
21
21
22
24
24
24
24
24
24
26
28
|
Capitolul I - Planul de reorganizare, cadrul legal, autor și scop
-
Cadrul Legal
Reglementarea legală care stă la baza întocmirii prezentului plan de reorganizare este Legea 85/2006, modificată şi completată prin OUG nr. 173/2008.
Problematica reorganizării este tratată în două secţiuni distincte în cadrul Capitolului 3, respectiv Secţiunea a V-a (Planul), şi Secţiunea a VI-a, (Reorganizarea).
Legea insolvenţei, enumeră printre principiile de bază care guvernează aplicarea ei şi pe cel al preeminenţei reorganizării faţă de faliment şi care-şi găseşte consacrarea explicită în mai multe din articolele actului normativ amintit, având astfel pe lângă o fundamentare economică şi socială şi una legală.
Salvarea afacerii debitorului ca obiectiv prioritar al reglementării legale presupune „tratarea” şi remedierea incapacităţii de plată a comerciantului printr-un ansamblu de măsuri care tind să asigure un management competent şi eficient întreprinderii aflate în dificultate.
-
Autorul planului
Planul de reorganizare al S.C. CRĂIȘORUL VDR S.R.L. a fost întocmit la solicitarea acestei societăți și a administratorului judiciar EURO INSOLV SPRL de către S.C. ACTIV EXPERT S.R.L. firmă care are ca obiect de activitate conform cod CAEN 7022- Activități de consultanță pentru afaceri și management.
La baza întocmirii planului au stat informaţiile furnizate de către managementul societăţii, documentele contabile şi registrele de evidenţă internă ale societăţii, precum şi informaţiile publice obţinute din sectorul transporturilor, publicate de către autorităţile în materie.
-
Scopul planului
Scopul planului de reorganizare este acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă. Acesta corespunde cu scopul Legii 85/2006 expus fără echivoc în art.2. Pe lângă acest scop declarat al legii, reorganizarea urmărește menţinerea societăţii în viaţa comercială.
Prezentul plan îşi propune să acţioneze pentru restructurarea activității debitoarei pe principalele funcțiuni ale acesteia și anume: comercială, de personal, de producție, având ca obiectiv principal plata pasivului S.C. CRĂIȘORUL VDR S.R.L. şi reinserția debitoarei în activitatea economică. Toate măsurile implementate prin plan precum și derularea activității debitoarei se vor face sub controlul strict al administratorului judiciar.
Capitolul II – Reorganizarea, concept, implicații și avantaje
2.1. Concept și implicații
După cum reiese din definiția dată de Legea nr. 85/2006, “reorganizarea judiciară este procedura ce se aplică debitorului, persoană juridică, în vederea achitării datoriilor acestuia, conform programului de plată al creanțelor”. Conceptual, reorganizarea înseamnă punerea în aplicare a unui plan care să aibă ca finalitate plata datoriilor societății pe baza unui program de plăți care să permită continuarea activității debitoarei și în final reinserția acesteia în circuitul economic.
Având în vedere cele prezentate mai sus principalele implicații ale reorganizării se manifestă în plan economic și social.
În plan economic, procedura reorganizării vizează funcțiunile: financiar-contabilă, de producție și comercială, presupunând implementarea unor măsuri care să permită comerciantului aflat în dificultate din punct de vedere financar, să se redreseze şi să-şi reia activitatea comercială. În acest sens, reorganizarea reprezintă un ansamblu de operaţii care urmăresc tratarea şi remedierea stării maladive a întreprinderii debitorului, în vederea salvării afacerii şi a redresării activităţii acesteia.
Din punct de vedere conceptual, reorganizarea înseamnă trasarea realistă a unor obiective ce trebuie atinse în orizontul de timp planificat, sub aspectul angajării unor noi afaceri, lansării pe piaţă a unor produse şi servicii sau îmbunătăţirii calităţii şi cantităţii produselor şi serviciilor deja lansate. Planul de reorganizare constituie o adevărată strategie de redresare, bazată pe adoptarea unei politici corespunzătoare de management, marketing, organizatorice şi structurale.
Planul de reorganizare va prevedea menţinerea doar a acelor sectoare de activitate care au capacitatea de a produce profit, surplusul necesar pentru acoperirea, în perioada stabilită de lege, a pasivului debitoarei. Prin urmare un plan de reorganizare nu trebuie să urmarească în mod necesar păstrarea întreprinderii în integralitatea ei trecută, acesta, potrivit legii poate să prevadă şi o lichidare parţială a acesteia.
Reorganizarea S.C. CRĂIȘORUL VDR S.R.L., înseamnă pentru viaţa economică a judeţului Satu Mare:
- menţinerea unui important contribuabil la bugetul local şi de stat,
- locuri de muncă.
- continuarea colaborării comerciale cu furnizorii tradiţionali, atât cei de servicii, cât şi de produse în interes economic reciproc.
În plan social reorganizarea vizează funcțiunea de personal care presupune ca managerul unității să asigure în permananță un echilibru între interesele salariaților, obiectivele și rezultatele întreprinderii. Este bine știut faptul că reorganizarea sau falimentul debitoarei au un impact deosebit asupra aspectelor sociale pe care le implică.
Pe perioada reorganizării societatea își va desfășura activitatea cu numărul actual de angajați cu menținea că vor avea loc noi angajări pe măsură ce va crește cererea pe piața de transport de marfă. În măsura în care planul de reorganizare va avea şanse reale de reuşită numărul de salariaţi al debitoarei va creşte atât pe parcursul reorganizării, cât şi ulterior acestei perioade.
2.2. Avantajele reorganizării
2.2.1. Premisele reorganizării S.C. CRĂIȘORUL VDR S.R.L.
Reorganizarea atât din persepectiva Legii insolvenței cât și din punct de vedere al situației economico-patrimoniale a debitoarei este prima opțiune care trebuie fructificată.
Principalul argument în favoarea reorganizării debitoarei este situația patrimonială care arată că societatea nu este insolvabilă ci doar printr-o conjunctură nefavorabilă a ajuns în incapacitate de plată. Vizavi de aceasta chestiune trecerea la faliment ar duce la o situație incertă în ce privește posibilitatea acoperiri pasivului debitoarei.
Vânzarea întregului patrimoniu al S.C. CRĂIȘORUL VDR S.R.L. în cadrul procedurii de faliment ar duce la înstrăinarea acestui patrimoniu la o valoare inferioară valorii sale reale având în vedere faptul că acesta ar fi vândut, în general, pe bucăţi şi într-o procedură care, fiind caracterizată de celeritate, imprimă urgenţă tuturor actelor săvârşite în cadrul ei, astfel că valorificarea de patrimoniu, deşi se face la cele mai bune preţuri obtenabile, nu poate atinge de cele mai multe ori valoarea reală. Pe de altă parte asupra acestor valorificări falimentul îşi pune în mod inevitabil amprenta, atrăgând o anumită categorie de cumpărători şi a căror ofertă este mult sub cea a pieţei.
Nu în ultimul rând menţionăm că afacerea S.C. CRĂIȘORUL VDR S.R.L. poate deveni una funcţională cu mari şanse de reorganizare în condiţii de profitabilitate, remarcându-se prin faptul că deține infrastructură organizatorică şi logistică. Concepţia modernă a reorganizării judiciare se fundamentează pe ideea că o afacere în stare de funcţionare are şanse mai mari de a produce resursele necesare acoperirii pasivului, fiind mai profitabilă creditorilor, în raport cu procedura falimentului. Acest mod de a privi lucrurile serveşte intereselor creditorilor şi sporeşte şansele lor de recuperare.
2.2.2. Avantaje generale faţă de procedura falimentului
Falimentul unei societăţi situează debitoarea şi creditorii pe poziţii antagonice, creditorii urmărind recuperarea integrală a creanţei împotriva averii debitorului, iar debitoarea menţinerea întreprinderii în viaţa comercială. Dacă în cazul falimentului interesele creditorilor exclud posibilitatea salvării intereselor debitorului, a cărui avere este vândută (lichidată) în întregime, în cazul reorganizării cele două deziderate se cumulează, debitorul continuându-şi activitatea, cu consecinţa creşterii sale economice, iar creditorii profită de pe urma maximizării valorii averii şi a lichidităţilor suplimentare obţinute, realizându-şi în acest fel creanţele.
Ordonarea unui complex de măsuri menite să asigure redresarea întreprinderii, reprezintă o necesitate evidentă care permite participanţilor la procedură să aibă o reprezentare adecvată a ţintei şi a mijloacelor prin care se propune atingerea acesteia. De aceea, deşi este o procedură concursuală care se desfașoară, cum am mai spus, în prezenţa intereselor aparent divergente ale debitoarei şi ale creditorilor, procedura propunerii unui plan care, în condiţiile legii, urmează a fi acceptat şi confirmat, implică deopotrivă creditorii şi debitorul şi conciliază interesele contrare ale acestora în vederea atingerii unui scop comun: acoperirea pasivului şi continuarea activităţii comerciale.
Făcând o comparaţie între gradul de satisfacere al creanţelor în cadrul celor două proceduri, arătăm că în ambele cazuri există un patrimoniu vandabil destinat plăţii pasivului, dar în procedura reorganizării lichidităţile destinate acoperirii pasivului provin în principal din producţie, concomitent cu conservarea patrimoniului, astfel încât, chiar în eventualitatea eşuării planului de reorganizare valoarea activelor rămâne aceeaşi.
De asemenea, continuarea activităţii de producţie măreşte considerabil şansele ca activul societăţii să fie vândut ca un ansamblu în stare de funcţionare (ca afacere), chiar în eventualitatea nedorită a deschiderii procedurii de faliment. Astfel, prin reorganizare se ating exigenţele şi unui alt principiu important al insolvenţei şi anume maximizarea averii debitorului. Având în vedere că, în principiu, valoarea unei întreprinderi nu este dată de activele acesteia ci mai ales de capacitatea ei de a produce profit, rezultă cu claritate că menţinerea în stare de funcţionare a întreprinderii este mai productivă decât lichidarea ei.
Avantajele de ordin economic şi social ale reorganizării sunt evidente, ţinând cont de necesitatea menţinerii în circuitul economic a unei întreprinderi care s-a dovedit a fi viabilă până în prezent şi de menţinerea şi crearea unui număr însemnat de locuri de muncă, răspunzând exigenţelor celor trei direcţii de interes ale oricărei proceduri de insolvenţă: continuarea activităţii întreprinderii, satisfacerea creditorilor şi protecţia salariaţilor debitorului.
2.2.3. Avantaje pentru principalele categorii de creditori
În preambul menţionăm faptul că procedura de reorganizare nu se rezumă la a proteja doar interesele creditorilor. Fiind o procedură complexă ea înseamnă mai mult decât interesul creditorilor de a-şi recupera creanţele şi de a avea un debitor solvabil, înglobând şi interesul salariaţilor de a avea un loc de muncă, al furnizorilor şi clienţilor de a întreţine relaţii de colaborare stabile şi chiar al statului de a dispune de un contribuabil.
Prezentăm în cele ce urmează avantajele reorganizării pentru principalele categorii de creditori:
2.2.3.1. Avantaje pentru creditorii garantați
Desfăşurarea procedurii de valorificare fie în bloc, fie pe componente a patrimoniului al S.C. CRĂIȘORUL VDR S.R.L., fiind de lungă durată, ar implica cheltuieli de executare, precum şi mari cheltuieli de conservare şi administrare (pază, utilităţi etc), cheltuieli care împietează în mod direct asupra gradului de recuperare al creanţelor, diminuându-l. În cadrul procedurii de reorganizare nu se pune problema cheltuielilor de administrare şi conservare întrucât creanţele vor fi achitate din activitatea de producţie. În plus, intrarea în faliment ar putea să le aducă garantaţilor, în condiţiile în care aceştia sunt în cazul nostru creditorii bancari, alte prejudicii cum ar fi: amânarea recuperării creanţelor până după efectuarea tuturor demersurilor privitoare la intrarea în faliment (întocmirea tabelului definitiv consolidat al creanţelor, evaluarea şi măsurile premergătoare lichidării etc.), trecerea creanţelor în extrabilanţier şi necesitatea de constituire a provizioanelor etc.
În conformitate cu prevederile Legii 85/2006, creditorii garantaţi au o poziţie favorizată numai în raport cu bunurile asupra cărora poartă garanţia, însă raportat la distribuirile de sume provenite din valorificarea oricăror alte active sau din orice alte surse aceştia deţin poziţia unor simpli creditori chirografari. În cadrul planului aceştia, deşi eşalonaţi, îşi vor recupera atât debitele, cât şi dobânzile şi penalităţile conform literei planului la termenele stabilite în acesta.
În cadrul procedurii de reorganizare, administratorul judiciar asigură transparenţă totală prin rapoarte şi informări curente cu privire la derularea întregii activităţi.
Chiar în ipoteza nereuşitei planului de reorganizare, avantajul acestuia constă în faptul că se dă o şansă debitorului de a se relansa economic, în timp ce bunurile supuse garanţiei nu vor suferi schimbări majore asigurând în continuare recuperabilitatea creanţei garantate prin vânzarea obiectului garanţiei.
2.2.3.2. Avantaje pentru creditorii bugetari
Alternativa reorganizării este o cale sigură de realizare în integralitate a creanţelor bugetare, relansarea procesului de producţie putând asigura resursele necesare acoperirii mai multor categorii de creanţe, aceasta în condiţiile în care, aşa cum am arătat, în caz de lichidare această categorie de creanţe ar fi subiectul unei distribuiri parţiale. Nu trebuie neglijat faptul că pentru aceiaşi creditori continuarea activităţii economice a societăţii comerciale S.C. CRĂIȘORUL VDR S.R.L. înseamnă menţinerea unui important contribuabil, care achitând impozite şi taxe aferente activităţii curente întregeşte resursele financiare publice. Un alt avantaj pentru creditorii bugetari ar fi şi faptul că prin reorganizare cuantumul creanţei se măreşte prin acumularea de penalităţi până la data plăţii efective. Acest fapt determină de cele mai multe ori debitorul să achite acest gen de creanţe cu celeritate pentru a evita augmentarea cuantumului acestora, deci stingerea cu prioritate a restanţelor datorate la bugetul de stat.
2.2.3.3. Avantaje pentru furnizori
Continuarea activităţii comerciale a S.C. CRĂIȘORUL VDR S.R.L. implică în mod necesar şi continuarea colaborărilor cu furnizorii de bunuri, produse și servicii. Colaborarea cu un partener economic de bună credință, reprezintă o sursă importantă de venituri pentru societăţile furnizoare, sursă care ar dispărea în cazul falimentului societăţii.
2.2.3.4. Avantaje pentru ceilalţi creditori chirografari
Avantajul pentru restul creditorilor chirografari rezultă în mod evident din faptul că, în caz de faliment al debitoarei, şansele de recuperare a creanţelor lor sunt egale cu zero.
Capitolul III- Perspectivele de redresare în raport cu posibilitatile și specificul activității debitorului, cu mijloacele financiare disponibile și cu cerearea pieței față de oferta debitorului
-
Prezentarea societăţi debitoare
3.1.1. Identificarea societăţii debitoare
Denumire
|
S.C. CRĂIȘORUL VDR S.R.L.
|
Forma juridică
|
Societate cu răspundere limitată
|
Sediul
|
Localitatea Satu Mare, str. Botizului nr. 132
|
Cod fiscal
|
RO 13228958
|
ORC Satu Mare
|
J30/221/2000
|
3.1.2. Obiectul de activitate
Societatea S.C. CRĂIȘORUL VDR S.R.L. SATU MARE are ca obiect de activitate principal – „Transporturi rutiere de mărfuri”. conform codului CAEN 4941. Obiectele secundare de activitate ale firmei se referă la o gamă foarte largă de activități pe care nu e cazul sa le enumerăm aici.
3.1.3. Capital social. Asociați.
1. Capital social:
Capital social subscris (total lei): 500
Capital varsat (total lei): 500
Număr părți sociale: 50 Valoarea unei părți sociale: 10 lei.
Nu are participare stăină la capital.
1. Structura asociativă
Potrivit datelor oferite de Oficiul Național al Registrului Comerțului, societatea CRĂIȘORUL VDR S.R.L. este deținută în integralitate de către dl. Bura Dorel Ioan
3.1.4. Scurt istoric al societăţii debitoare
Societatea comercială CRĂIȘORUL VDR S.R.L. a luat fiinţă în anul 2000 pe perioadă nedeterminată şi funcţionează din iniţiativa asociatului unic Bura Dorel Ioan cetăţean român.
Societatea este persoană juridică română şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi cu actul constitutiv.
Obiectul principal de activitate al societăţii este conform codului CAEN 4941 . „Transporturi rutiere de mărfuri”, atât intern cât și internațional.
Prin Sentința comercială nr. 142/F DIN 03.11.2009 societatea se găsește sub incidența Legii 85/2006 în insolvența generală la cerearea debitoarei, găsindu-se sub administrarea judiciară a EURO INSOLV SPRL.
3.1.5. Structura manageriatului
La data deschiderii procedurii societatea era administrată de dl. Bura Dorel. Conducerea activităţii debitoarei va fi asigurată în cadrul planului de reorganizare de către administratorul statutar al debitoarei, sub supravegherea administratorului judiciar desemnat, în cazul de față EURO INSOLV SPRL.
3.1.6. Structura de personal şi organizarea internă
Societatea și-a desfășurat activitatea în anul 2009 cu un număr mediu de 8 angajați cu contract de muncă individual. Numărul de angajați la intrarea în insolvență a fost de 6 iar structura personalului a fost următoarea :
TESA -4 persoane – Bura Viorica-director general
-
Bura Dorel Ioan - administrator
-
Marcocian Zenovia- contabil
MUNCITORI– 3 angajați după cum urmează:
-
Hamaza Sergiu Cristian- mecanic
-
Kos Ferencs Attila- șofer
-
Roatiș Claudiu Gheorghe- șofer
La 31.05.2010 structura personalului era următoarea:
TESA – 1 persoană: Bura Dorel Ioan - administrator
MUNCITORI -2 persoane - Kos Ferencs Attila- șofer
- Roatiș Claudiu Gheorghe- șofer
Se observă faptul că societatea a înregistrat o scădere a numărului de angajați cu 50% față de momentul intrării în insolvență. Acest fapt este motivat prin reducerea cheltuielilor salariale în condițiile în care nu există proucție, deci nici resurse financiare care să susțină plata salariilor. Astfel s-a luat această hotărâre de optimizare a costurilor salariale, pe perioada de observație.
Tinem să menționăm faptul că numărul angajaților va mai crește pe măsură ce societatea va contracta noi comenzi de transport și pe măsură ce resursele financiare vor permite creșterea cheltuielilor salariale.
3.1.7. Produse, serviciile prestate și lucrări executate
Societatea are ca obiect principal de activitate – „Transporturi rutiere de mărfuri” , conform codului CAEN 4520.
S.C. CRĂIȘORUL VDR S.R.L. execută ocazional servicii de service auto, precum și vânzarea de piese de schimb la comandă.
3.1.8. Capacităţile de exploatare existente
Potrivit inventarului societatea deținea următoarele bunuri în patrimoniu:
Nr.
crt.
|
Denumire articole inventariate
|
Valoarea de inventar în lei
|
1
|
PRESĂ HIDRAULICĂ
|
7.262,50 lei
|
2
|
AEROTERMĂ MZ 50 P
|
2.864,40 lei
|
3
|
COMPRESOR
|
2.968,40 lei
|
4
|
CHEIE PNEUMATIC HZ90
|
2.599,15 lei
|
5
|
TUB RADIANT
|
5.912,33 lei
|
6
|
APARAT SPĂLAT AUTO
|
2.804,00 lei
|
7
|
DEBITMETRU MĂSURARE COMB
|
2.584,03 lei
|
8
|
CAP TRACTOR DAF
|
158.278,65 lei
|
9
|
CAP TRACTOR SCANIA
|
192.792,84 lei
|
10
|
SAMITRAILER TIRSAN
|
56.235,19 lei
|
11
|
SEMITRAILER CLERI BEN
|
65.079,30 lei
|
12
|
MOBILIER DE BIROU
|
1.580,00 lei
|
13
|
PRELATĂ TIR
|
2.965,20 lei
|
14
|
PC DELL
|
2.100,84 lei
|
|
TOTAL
|
506.026,83 lei
|
Acestor bunuri li se mai adaugă mărfuri de natura obiectelor de inventar în sumă totală de 13.240,87 lei și mărfuri în sumă de totală de 28.768,82 lei.
-
Mijloacele financiare disponibile
Apreciem că principalele surse de finanțare pentru reușita planului de reorganizare vor fi:
-
profitul degajat din activitatea de exploatare- prestări servicii de transport marfă, prestări servicii de service și vânzare de piese auto.
-
eventuale venituri obținute din închirierea halei și a taxei percepute pentru parcarea tirurilor, precum și din vânzarea unor bunuri din patrimoniul debitoarei.
-
încasarea creanțelor în sold în sumă totală de 160.307,40 lei conform balanței de verificare întocmită pe luna Aprilie 2010 reprezentate de clienți neîncasați (ct.4111)
-
aportul propriu al asociațiilor dacă va fi cazul
-
Piaţa ţintă şi concurenţa
Piețele țintă ale societății debitoare sunt reprezentate de clientela persoane fizice cât, clientela persoane juridice, dar trebuie menționat faptul că ponderea clienților persoane juridice este majoritară.
Societatea comercială CRĂIȘORUL VDR beneficiază de o imagine favorabilă pe piața sătmăreană, imagine construită pe parcursul existenței sale, grație profesionalismului, promptitudinii și nu în ultimul rând seriozității personalului. Societatea prestează servicii de transport de marfă atât în interiorul României cât și în exterior.
Cu toate că segmentul transporturilor auto, fie de marfă, fie de călători se află într-un con de umbră ca urmare a condițiilor economice nefavorabile, concurența este destul de acerbă. Astfel printre principalii competitori ai societății pe piața transporturilor se numără: Peltz Trans, Titecont, Bianca Trans, Variu VD, Lescaci Com, Rus Trans, Samcif S.A., Șuta, Tehnicom, Beny Trans Internațional S.A., Domus Impex, Dor Trans Company. O parte dintre aceștia se găsesc în reorganizare judiciară, la fel ca și societaea CRĂIȘORUL VDR.
Concurenților locali li se mai adaugă concurenții de pe piața regională unde societatea CRĂIȘORUL VDR își prestează serviciile.
3.4. Furnizorii
Principalii furnizori de materii prime, materiale consumabile, bunuri și servicii se regăsesc mai jos:
S.C. Nera Mureșan Security S.R.L.
C.N. Poșta Română S.A.
S.C. La Furnica S.R.L.
S.C. Orizont S.A.
S.C. Comat S.A.
S.C. Petrom S.A.
S.C. L.M. Company S.R.L.
S.C. Agroautomec S.R.L..
S.C. Griga S.R.L.
S.C. Romtelecom S.A.
S.C. Alta Data S.R.L.
S.C Tenet S.R.L.
S.C. Piticul Company S.R.L.
S C. Lescaci S.R.L.
S.C. Crăișorul S.R.L
S.C. ATP Exodus S.R.L
S.C. Florisal S.A.
S.C. Mol România Petroleum Products S.R.L.
S.C. Cefin I.F.N.
S.C. Strenger Er Pol S.R.L
S.C. Linde Gaz România S.R.L
S.C. Orange România S.A.
S.C. Segal & Co S.R.L
S.C. Scania Ungaria KFT
S.C. Lukoil România S.R.L
S.C. Schell Hungary ZRT
S.C. E-on Gaz România S.A.
Autoritatea Rutieră Română
S.C. Unifilter România S.R.L
Fundația Academia de Transport
S.C. Electrica S.A.
S.C. Lubexpert România S.R.L
S.C. Dacodasoft S.R.L
S.C. Eurial Leasing IFN S.A.
S.C.Areon Impex S.R.L
S.C. Urgent Curier S.R.L
S.C. Sîrca Compani S.R.L
S.C.Rentex S.R.L
S.C. Apa serv Satu Mare S.A.
S.C. Ancora S.R.L
S.C. Auto Profesionist S.R.L
Asociația Patronală a Transportatorilor
S.C. Vest Truckro S.R.L
Euro Insolv SPRL
S.C. SM Aero Computers S.R.L
S.C. Pro Tyres S.R.L
S.C. Trans Adel S.R.L
S.C. Milan S.R.L
S.C. SMS Trans S.R.L
S.C. Paul Logistic S.R.L
S.C. Inter Camion S.R.L
S.C. Total Service Oil S.R.L
S.C. Verag Spedition S.R.L
S.C. Transporeon GMBH
S.C. Inveco Service Corbellini S.R.L
S.C. Valerio & Dino S.R.L
Subliniem faptul că firma nu a întrerupt activitatea în perioada de insolvență, păstrând astfel legăturile cu furnizorii săi.
3.5. Analiza activităţii debitoarei în timpul procedurii de insolvenţă
3.5.1. Analiza contului de profit și pierdere
Contul de profit şi pierdere s-a intocmit pe baza balanţelor de verificare puse la dispoziţia administratorului judiciar de către societatea debitoare şi reflectă situaţia rentabilităţii acesteia pe perioada insolvenţei, pe fiecare lună parcursă până în prezent, fără a ţine cont de rezultatele financiare ale perioadelor precedente.
Tabelul evidenţiat în Anexa nr. 1, la prezentul plan de reorganizare, refletcă evoluţia conturilor în perioada insolvenței, structurat pe cele două planuri ale activităţii acesteia, respectiv activitatea de exploatare şi cea financiară. Trebuie menţionat faptul că analiza cuprinde perioada noiembrie 2009- aprilie 2010. În urma analizei datelor înscrise în Anexa nr. 1 la prezentul plan se desprind următoarele aspecte esențiale:
Veniturile totale realizate în această perioadă s-au ridicat la suma 297.360,92 lei, iar cheltuielile totale sunt în sumă de 554.033,54 lei, rezultatul net obținut fiind prierdere în sumă de 256.672,62 lei. Pentru o imagine mai clară cu privire la proveniența veniturilor și destinația cheltuielilor vom face o împărțire a acestor adupă cum urmează:
Veniturile din exploatare realizate în perioada noiembrie 2009- aprilie 2010 au fost de 281.117,96 lei, iar totalul cheltuielilor de exploatare s-a ridicat la 484.103,51 lei. Rezultatul din exploatare aferent perioadei analizate a fost pierdere în sumă de 202.985,55 lei.
În ceea ce privește activitatea financiară, aceasta s-a concretizat în pierdere financiară în sumă totală de 53.687,07 ca urmare a cheltuielilor financiare (69.930,03 lei) superioare veniturilor financiare (16.242,96 lei).
În cele ce urmează vom face o analiză succintă pentru fiecare categorie a veniturilor și cheltuielilor înregistrate de firmă pe perioada celor 6 luni de analiză.
-
Cu privire la veniturile obținute în perioada de insolvență:
Pe perioada insolvenței totalul veniturilor din activitatea de exploatare se ridică la nivelul sumei de 281.117,96 lei ceea ce înseamnă o medie lunară de 46.852,99 lei. Acestea sunt compuse din venituri rezultate în urma activității de exploatare și alte venituri din exploatare. Ponderea veniturilor din exploatare în totalul veniturilor înregistrate pe perioada de observație este de aproape 94,54%.
Veniturilor realizate de firmă rezultate din activitatea de exploatare au totalizat suma de 274.035,52 lei ceea ce reprezintă 92,16% din totalul veniturilor realizate de firmă cu o medie lunară de 45.672,59 lei. Veniturile din exploatare sunt completate de alte venituri din explotare care cumulează suma de 7.082,44 lei, aceste reprezentând 2,38% din totalul veniturilor realizate.
Veniturile de natură financiară în sumă de 16.242,96 lei având o pondere de 5,46% constând din diferențe favorabile de curs valutar, dobânzi și sconturi obținute.
Venituri excepționale nu s-au înregistrat în acestă perioadă.
Astfel totalul veniturilor aferente perioadei analizate a fost de 297.360,92 lei.
-
Cu privire la evoluţia cheltuielilor aferente veniturilor mai sus analizate (înscrise în Anexa nr. 1) precizăm următoarele:
Cheltuielile de exploatare în sumă totală de 484.103,51 lei sunt constituite din următoarele subcategorii de cheltuieli:
-
cheltuielile cu materialele consumabile sunt în sumă totală de 219.045,92 lei, media lunară fiind de 36.507,65 lei. Aceste cheltuieli reprezintă 39,54% din cheltuielile totale.
-
cheltuielile cu mărfurile au fost în total de 7.485,91 lei, și reprezintă 1,35% din totalul cheltuielilor. Media lunară a fost în sumă de 1.247,65 lei.
-
alte cheltuieli materiale aici am cuprins doar cheltuielile cu materialele nestocate și alte cheltuieli aferente obiectelor de inventar consumate în acestă perioadă. Pe perioada de observație acestea au avut sold total de 55,54 lei, deținând o pondere infimă de 0,10% din totalul cheltuielilor.
-
cheltuieli cu utilitățile (energie și gaz), au fost în sumă de 7.866,47 lei, acestea reprezentând 1,42% din totalul cheltuielilor.
-
cheltuieli cu serviciile executate de terţi în a căror structură au fost cuprinse cele privind întreţinerea şi reparaţiile utilajelor, comisioane şi onorarii către diverşi consultanţi, deplasări efectuate de personalul angajat, transportul de bunuri şi personal, comisioane şi altele asemenea. Suma acestor cheltuieli se ridică la nivelul a 6.973,55 lei pe întreaga perioadă analizată, ceea ce în cifre relative înseamnă o proporţie de aproximativ 1,26% din totalul cheltuielilor. Media lunară a acestor cheltuieli se cifrează la 1.162,26 lei.
-
cheltuieli cu taxe impozite și varsăminte asimilate în această categorie am cuprins cheltuielile cu fondurile speciale precum și cheltuielile cu impozitele și taxele locale. Deci totalul cheltuielilor cu taxele și impozitele pe perioada analizată este de 5.130,85 lei cu o medie lunară de 855,14 lei.
-
cheltuieli cu prímele de asigurare au fost în sumă totală de 9.180,81 lei, acestea reprezentând 1,66 procente din totalul cheltuielilor. Media lunară a acestor cheltuieli a fost de 1.530,14 lei.
-
cheltuielile cu personalul, inclusiv CAS, în sumă totală de 30.230 lei, ceea ce reprezintă o medie lunară de 5.038,33 lei și o pondere din totalul cheltuielilor de 5,46%.
-
alte cheltuieli de exploatare , au fost incluse aici cheltuielile privind alte impozite şi taxe (altele decât cele analizate deja) respectiv cheltuielile cu despăgubiri, amenzi şi penalităţi, cheltuieli cu utilitățile, altele decât cele anterior analizate. Totalul acestora se ridică la nivelul sumei de 171.734,31 lei, ceea ce reprezintă 31,00% din totalul cheltuielilor realizate în acestă perioadă.
-
cheltuieli cu amortizarea activelor imobilizate reflectă deprecierea ireversibilă aferentă uzurii fizice şi morale a imobilizărilor corporale şi necorporale. Acestea cuprind eşalonarea în timp a consumului de imobilizări, şi au o evoluţie liniară stagnând în jurul sumei de 5.304,98 lei/lună dat fiind faptul că debitoarea îşi calculează amortismentele după modelul liniar, iar în perioada analizată nu s-a produs nici o schimbare în structura imobilizărilor. Totalul cheltuielilor cu amortismentele pe perioada analizată cumulează un total de 25.900,15 lei reprezentând aproximativ 4.67% în structura cheltuielilor.
Totalul cheltuielilor de exploatare este în sumă de 484.103,51 lei, astfel rezultatul din exploatare este pierdere în sumă de 202.985,55 lei.
Cheltuielile financiare sunt constituite din cheltuieli cu dobânzile la credite și alte cheltuieli financiare. Suma totală a acestora pe perioada de observație a fost de 69.930,03 lei.
Rezultatul financiar obținut de firmă pe parcursul acestor 6 luni de observație se concretizează în pierdere 53.687,07 lei.
Nu s-au înregistrat cheltuieli din activitatea excepțională.
Rezultatul net obținut pe perioada analizată (noiembrie 2009-aprilie 2010) este pierdere în sumă de 256.673,62 lei.
Un indicator extrem de important cu privire la eficienţa activităţii oricărei societăţi este rezultatul activităţii de exploatare acesta fiind obiectivul principal al activităţii societăţii. Trebuie remarat faptul că debitoarea deși a avut o activitatea de exploatare ineficientă pe perioada celor 6 luni analizate, are reale șanse de reorganizare în condițiile în care deține un volum ridicat de creanțe. La sfârșitul lunii aprilie conform balanței de verificare volumul clienților neîncasați a fost în sumă de 160.307,40 lei.
Acest aspect este esențial în analiza noastră și ne arată faptul că societatea se poate baza pe anumite resurse de finanțare a activității pe perioada reorganizării, altele decât veniturile previzionate.
3.5.2. Pasivul acumulat în timpul procedurii de insolvenţă
În vederea formării unei imagini corecte şi complete asupra activităţii debitoarei în perioada insolvenţei este necesar a se analiza suma datoriilor respectiv a creanţelor acumulate în această perioadă. Datoriile acumulate în timpul procedurii de insolvenţă au fost grupate pe diferite categorii în funcţie de natura lor astfel:
3.5.2.1. Datorii către bugetul statului şi bugetele speciale
Ne este cazul.
3.5.2.2. Datoriile către bugetul local
Nu este cazul
3.5.2.3. Datoriile către furnizori
În luna iunie 2010, S.C. CRĂIȘORUL VDR S.R.L. avea în sold următorii furnizori. Situația de mai jos cuprinde soldul furnizorilor de pe perioada de observație.
Furnizori
|
Suma
(în lei)
|
S.C. Comat S.A.
S.C. Griga S.R.L.
S.C. Romtelecom S.A.
S.C Tenet S.R.L.
S.C. Crăișorul S.R.L
S.C. Cefin I.F.N.
S.C. Orange România S.A.
S.C. Segal & Co S.R.LL
S.C. E-on Gaz România S.A.
S.C. Electrica S.A.
S.C. Lubexpert România S.R.L.
S.C.Areon Impex S.R.L
S.C. Rentex S.R.L
S.C. Apa Serv Satu Mare S.R.L.
S.C. Vest Truckro S.R.L
S.C. SM Aero Computers S.R.L
S.C. Milan S.R.L
S.C. Paul Logistic S.R.L
S.C. Total Service Oil S.R.L
S.C. Verag Spedition S.R.L
S.C. Valerio & Dino S.R.L
TOTAL
|
553,76
439,62
477,93
1.501,28
25.763,21
2.386,39
1.011,62
58.189,10
334,54
511,69
1.893,53
120,00
2.862,97
309,62
330,00
362,49
5.417,00
2.690,83
466,64
415,51
1.200,73
107.238,46
|
Menționăm faptul că furnizorilor care s-au înscris la masa credală le-a fost ajustat soldul cu suma cuprinsă în
tabelul definitiv, asfel acestora li se va achita datoria după cum urmează:
-suma acceptată și cuprinsă în tabelul definitiv al creanțelor se va achita conform graficului de rambursare,
-diferența acumulată din momentul înscrierii la masa credală si până la data întocmirii planului se va achita la termenele de scadență.
Creditorilor (furnizorilor) care s-au înscris în masa credală și la care nu au existat mișcări pe perioada insolvenței, nu au mai fost trecuți în tabelul de mai sus deoarece aceștia erau deja înscriși în tabelul definitiv al creanțelor.
Furnizorii care nu s-au înscris la masa credală și a căror sold nu a fost diferit de cel de la intrarea în insolvență nu s-au trecut în tabelul de mai sus, deoarece s-a dorit suprinderea activității de pe perioada insolvenței.
3.5.2.4. Datoria către personalul angajat
Nu este cazul, salariile fiind achitate la termenele convenite.
3.5.2.5. Datoria către administratorul judiciar
Dostları ilə paylaş: |