Curriculum Vitae European
Yüklə 286,78 Kb.
|
Museums, Nationality and Public Research Libraries in Ninenteenth Century Transylvania studiu de James P. Niessen (Alexander Library of Rutgers, State University of New Jersey in New Brunswick), în revista Libraries & Culture, Texas University Press, nr.41.3, 2006, nota 15, p. 327, notă asupra contribuţiilor aduse de cartea The Temptation of Homo Europaeus la cunoaşterea vechilor biblioteci din Transilvania.RECENZII ÎN REVISTE INTERNAŢIONALE
RECENZII ÎN REVISTE DIN ROMÂNIA: “România Literară”, “Dilema”, „Dilemateca”, „Orizont”, “Vatra”, “Tribuna”, „Contemporanul”, „Dialog”, „Familia”, “Arca”, „Steaua”, “Cuvîntul”, „Convorbiri Literare” dintre care menţionăm:
1. Silvia Marton, în „Studia politica. Romanian Political Science Review”, Vol.IV, No.2, 2004, pp.500-502. 2. Dan Alexandru Chiţă, în “Studia Politica. Romanian Political Science Review”, Vol. XI, nr.2, 2011, p. 352-357. IX. Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social -politice, Editura Polirom, Iaşi, 2010. 1. Mihai Chioveanu, în „Studia Politica. Romanian Political Science Review”, vol.XI, nr.3, 2011, pp. 571-578. IMPACTUL ACTIVTĂŢII ÎN MASS-MEDIA. EMISIUNI TV, RADIO (SELECŢIE DIN 2006, 2007)
CITATE DIN TEXTE CE REFERĂ LA CONTRIBUŢIILE LUI VICTOR NEUMANN Dr. ŞTEFAN LEMNY (Biblioteca Naţională François Mitterand, Paris), din recenzia la cartea lui Victor Neumann, Convergenţe spirituale, Editura Eminescu, Bucureşti, 1986, Ateneu, nr.12, 1987, p.14: “Timişoreanul Victor Neumann supune atenţiei aceeaşi zonă, dar din altă perspectivă, cu intenţia de a fixa locul spaţiului bănăţean în contextul cultural naţional şi, mai ales, central şi sud-est european. În centrul atenţiei a stat epoca Luminilor, dar şi vîrsta romantismului, acoperind răstimpul de la mijlocul veacului al XVIII-lea pînă la jumătatea secolului următor... Intenţia merită apreciată dintru început fiindcă reprezintă o îndrăzneaţă şi justificată abordare a fenomenelor culturale regionale din perspectiva unui circuit mai larg, naţional şi universal, depăşind considerabil anchetele de factură Dr. JAMES P. NIESSEN (Rutgers University) în Libraries & Culture, Texas University Press, nr.41.3, 2006, nota 15, p. 327 : “The national pride invested in these three collections (Teleki, Bathyány and Brukenthal) … could not obscure the fact that they were, as Victor Neumann has put it…, Prof. univ. dr. MARCEL CORNIS-POPE (istoric literar, Virginia Commonwealth University), JOHN NEUBAUER (University of Amsterdam), în Towards a History of the Literary Cultures in East-Central Europe: Theoretical Reflections. Occasional Papers. American Council of Learned Society, nr.52, 2002: “Beginning in the eighteenth century, this region (Banat) inhabited by Romanians, Serbs, Germans, Hungarians, Jews, Slovaks, Turks, and Armenians, developed a genuine Prof.univ.dr. BOGDAN MURGESCU (Universitatea din Bucureşti), în Dilemateca, nr.14, iulie 2007, p. 32: “Cartea lui Victor Neumann (Tentaţia lui homo europaeus) poate fi citită însă şi ca o reflectare a frămîntărilor unui grup intelectual cu vocaţie cosmopolită, afectat de izolaţionismul şi de reacţionarismul ultimului deceniu al “epocii Ceauşescu”, care a încercat să-şi clădească un univers al normalităţii în lumea cărţilor şi ideilor şi care, atunci cînd opreliştile au fost ridicate prin Revoluţie, a încercat să-şi afirme identitatea europeană într-un mod nuanţat şi echilibrat. Demersul său este dominat de aderenţa la ideile Luminilor, de refuzul încrîncenărilor naţionale şi religioase, de opţiunea pentru laicism şi pentru un triptic de idei-forţă menite să-i apropie pe oameni: apropiere-cunoaştere-comunicare. În mod evident, Victor Neumann empatizează cu intelectualii modernităţii timpurii, cu felul cum ei au încercat să-şi cultive vocaţia cărturărească şi europenitatea în condiţii deloc favorizante”. Dr. CONSTANTIN CRIŞAN (Uniunea Scriitorilor), din recenzia pe marginea cărţii lui Victor Neumann, Vasile Maniu. Monografie istorică, Editura Facla, Timişoara, 1984, revista România Literară, nr.49, 1984, p.5: Militant de stirpe nobilă - din familia celor ce ştiu că domeniul culturii poate deveni o forţă propulsoare în mîna celor ce luptă pentru un ideal – Vsile Mniu merita pe deplin această evocare monografică. Spre bucuria noastră, Victor Neumann ni l-a restituit în luminile sale exacte, adăugînd pertinenţei documentare, acea pasiune sine qua non cercetării ştiinţifice menită să reînvie trecutul: fără patimă, cu o generozitate obiectivă exemplară”. Prof.univ.dr. EDUARD PAMFIL (Universitatea de Medicină din Timişoara), din recenzia pe marginea cărţii lui Victor Neumann, Vasile Maniu. Monografie istorică, Editura Facla, Timişoara, 1984, revista Ramuri, nr.1, 1985, p.11: „Victor Neumann este toată vremea compère-ul unui film pe care pe care-l derulează cu o mînă sigură şi abilă, reunind personaje de epocă, ordonînd planuri, preferînd şi schimbînd diferite unghiuri de lumină...şi mai ales nepierzînd niciodată din vedere că autenticitatea şi natura funciară a evenimentului şi substanţei istorice nu poate fi decît axiologică (restul e caduc)”. Aacad. ALEXANDRU ZUB (Membru al Academiei Române, membru al Uniunii Scriitorilor din România), din recenzia la cartea lui Victor Neumann, Convergenţe spirituale, Editura Eminescu, Bucureşti, 1986, revista Familia, nr.4, 1987, p.4-5: ... pornind de la nevoia de cunoaştere mai adîncă a provinciei natale, Banatul, în legătură în legătură cu care a publicat deja numeroase contribuţii revuistice, el (Victor Neumann) a ajuns la formula integrării acestei provincii într-un context mai larg, central şi sud-est european, ideea de confluenţă spirituală impunîndu-i-se ca una dintre cele mai fertile pentru istoria zonei în cauză... Ideile emise aici sînt raportate eseistic la reperele apusene din aceeaşi perioadă, repere identificate cu precizie, dar şi cu interes pentru inerentul coeficient de ajustare locală. Nu e vorba de o translaţie pură şi simplă a ideilor, ci de asimilarea lor, ceea ce presupune adaptabilitate la exigenţele locului.... Paralela întreprinsă de autor între scrieri istorice din puncte diferite ale zonei e demnă de interes şi ar putea fi extinsă util, căci identifică trasee ideatice, postulate naţionale, obsesii colective. Istoria se împleteşte inextricabil cu istoriografia în demonstraţia propusă de autor, care trasează cele două domenii ca pe o realitate unică. Urmărind, în altă articulaţie a volumului, pentru aceeaşi epocă, mijloacele de cunoaştere şi de apropiere între popoarele din regiune, el relevă multiple interferenţe, aspecte de viaţă spirituală unitară (unitate în diversitate!), elemente de sinteză în spaţiul culturii... Este meritul lui Victor Neumann de a fi schiţat, cu economie de mijloace, o problematică dintre cele mai interesante, la a cărei aprofundare e chemat să participe el însuşi în viitor”. Prof.univ.dr. MIRCEA MUTHU (istoric literar, Prof. Universitatae Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca), în cartea Cîntecul lui Leonardo, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995, pp. 58-62, p. 59: “... trebuie specificat faptul că radiografierea lui homo europaeus în orizont sud-estic se fundamentează pe examenul geografiei şi istoriei culturale şi mai puţin pe acela al mentalităţilor. Or, în acest sens, desenul este precis, şi restituţia convingătoare, de ar fi să amintesc funcţia de intermediar a lui Erasmus sau pe aceea a lui Galilei între spiritul medieval şi acela modern; convergenţele iluminismului în zonă (Gheorghe Şincai, I Raić, Şt. Stratimirović, Paisie Hilandarski); influenţa modelului Herder asupra istoricului din centrul şi sud-estul continentului; mişcarea cărţii în mediile aulice din Transilvania, Banat, Ungaria şi Serbia; reflexele Reformei şi ale Contrareformei în ideologia (nu numai culturală) din Transilvania; validarea „coridoarelor culturale” din unghiul translaţiei de la homo religiosus la homo europaeus; importanţa iudaismului, adevărat pol aglutinator în această zonă, consideră Neumann, care „alături de elenism era şi este cea mai percutantă forţă de civilizaţie a unui popor împrăştiat între alte popoare”. Prof.univ.dr. PAUL CORNEA (istoric literar, Universitatea din Bucureşti), în nota introductivă la cartea Victor Neumann, Istoria evreilor din România. Studii documentare şi teoretice, Ed. Amarcord, Timişoara, 1996: „Dl. Neumann e, în acelaşi timp, un pasionat descoperitor de izvoare inedite, în stare să îmbogăţească substanţial sursele documentare disponibile şi un spirit sintetic, apt să organizeze în mari întreguri semnificative materia disparată şi dispersată a cunoaşterii. Volumul valorifică, pe de-o parte, îndelungate şi anevoioase cercetări în arhivele austriece, maghiare şi române, întreprinse la Budapesta, Viena, Bucureşti, Alba-Iulia, Tîrgu-Mureş, Oradea etc. Pe de altă parte, autorul prelucrează critic şi scrupulos întreaga bibliografie consacrată problemei în ţara noastră şi-n spaţiul Europei Centrale. Rezultatul e de certă relevanţă: în numeroase puncte dl. Neumann umple vidul informativ, în altele, D-sa revizuieşte opiniile tradiţionale şi fixează convingător reperele unor interpretări de largă amplitudine”. Dr. LIVIU VÂNĂU (George Fox University) în Religion in Eastern Europe, Princeton Theological Seminary, Volum XVI, 6, Octombrie 1996: “There are voices, like that of Victor Neumann, suggesting that "the intercultural education is an alternative to the East European nationalism, and one of the few educational means able to prevent the nationalisms. Among the coordinates of this type of education, Neumann speaks about Acad. FLORIN CONSTANTINIU (istoric), notă despre cartea lui Victor Neumann, Tentaţia lui homo europaeus, ediţia a II-a, Editura All, 1997, în ziarul Naţional: “Această triadă: apropiere-cunoaştere-comunicare este fundamentală pentru evoluţia societăţii româneşti de astăzi şi pentru regenerarea pe o bază sănătoasă a relaţiilor României cu vecinii şi cu alte state. Dacă vrem să ne eliberăm din reflexele tribalismului, ale îngustimii naţionale, ale exclusivismului etnic, trebuie să încurajăm apropierea, cunoaşterea şi comunicarea cu cei de altă părere, cu cei de altă credinţă, cu cei de alt neam decît noi. Dacă vrem să fim europeni, nu geografic (oricum sîntem), ci şi spiritual, atunci lectura cărţii dlui Victor Neumann ne pune în contact cu o experienţă, e drept îndepărtată în timp, dar plină de sugestii fecunde pentru noi, cei de astăzi”. Dr. Adrian MARINO (Istoric literar, Uniunea Scriitorilor), în revista Cuvîntul, nr.8, 1998, despre cartea Victor Neumann, Tentaţia lui homo europaeus: „ Yüklə 286,78 Kb. Dostları ilə paylaş:
|