Curs biblic intermediar

Lecţia 9

Darurile Duhului

Biserica apostolică, adică primară, a fost caracterizată de o participare uimitor de

larg răspîndită şi de o contribuţie spirituală a membrilor Bisericii la viaţa ei. Lucra-
rea din biserică nu s-a bazat numai pe umerii apostolilor, nici pe umerii unei mici
grupe de lucrători instruiţi. Dacă studiem pasaje ca Fapte 2:46-47; 5:13-14; 6:2-8 şi
8:4 vedem că mulţi credincioşi au luat parte la predicarea Evangheliei, precum şi la
alte activităţi. în această perioadă s-a înmulţit foarte mult numărul credincioşilor
care au arătat un mare zel spiritual. Fără să vrei, ajungi la concluzia că această cola-
borare extinsă a fost motivul de bază pentru răspîndirea rapidă a credinţei creştine în
întreaga lume civilizată.

în anii trecuţi s-a văzut aceasta în mod sporit, şi mulţi s-au întors la practica vieţii

Bisericii noutestamentale. în acelaşi timp, interesul pentru învăţătura despre darurile
Duhului a luat un uriaş avînt. Cînd Isus S-a întors în cer, a dat urmaşilor Săi aceste
daruri (Efeseni 4:8,11). Ele trebuiau să servească „desăvîrşirii sfinţilor, în vederea
lucrării de slujire, pentru zidirea Trupului lui Cristos" (Efeseni 4:12). Aceste daruri
trebuie folosite în vederea promovării copiilor lui Dumnezeu, pentru ca aceştia să
poată face „lucrarea de slujire". Pavel foloseşte în l.Corinteni 12 imaginea corpului
uman şi părţile lui. Pentru ca un corp să funcţioneze corect, trebuie ca toate părţile
lui componente să-şi îndeplinească sarcina. Dacă ştim că Dumnezeu a dat fiecărui
credincios un dar care să fie folosit pentru folosul altora» precum şi pentru gloria lui
Dumnezeu, aceasta poate schimba viaţa noastră şi pe cea a altora.