Curs biblic intermediar

Motive pentru o comuniune întreruptă

Nu putem avea comuniune cu Dumnezeu dacă trăim în întuneric (l.Ioan 1:6).

„Cîtă vreme am tăcut, mi se uscau oasele de gemetele mele necurmate" (Psalm 32:
3). Vedem aici principiul că păcatul duce totdeauna la o despărţire de Dumnezeu, in-
diferent dacă păcătuieşte un creştin sau un necreştin. „Nelegiuirile voastre pun un
zid de despărţire între voi şi Dumnezeul vostru; păcatele voastre vă ascund faţa Lui
şi-L împiedică să vă asculte" (Isaia 59:2). Cineva poate înceta să rămînă în Cristos.
„Dacă nu rămîne cineva în Mine, este aruncat afară ca mlădiţa neroditoare şi se usu-
că" (loan 15:6).

Priorităţi false şi o neglijare a comuniunii cu Dumnezeu duc curînd la o micşo-

rare a interesului, la o pierdere a devotamentului şi la o ocupare exclusivă cu lucru-
rile acestei lumi (Matei 13:22). Un alt stadiu este apoi atins cînd cineva se joacă cu
lucrurile îndoielnice, este atras de poftă (Iacov 1:14) şi în final comite păcat flagrant.

în Noul Testament sunt destul de puţine exemple de comuniune întreruptă. Iată

totuşi o enumerare a simptomelor care trebuie să ne avertizeze.

1. 
   PIERDEREA IUBIRII PENTRU CRISTOS (Apocalipsa 2:4). „Iubirea dintîi"
   pentru Cristos pe care o are un nou convertit îl face să fie adînc recunoscător lui
   Cristos şi plin de zel pentru El. Ea este ca iubirea dintre doi oameni care sunt logo-
   diţi. Dumnezeu ar dori să-L iubim astfel (Ieremia 2:2). Dacă devenim indiferenţi
   şi-L luăm pe Isus ca ceva de la sine înţeles, atunci nu mai este „luna de miere". Ne
   aflăm în pericolul de a fi ca cei căldicei pe care Isus a promis să-i scuipe din gură
   (Apocalipsa 3:15-16).
   
2. 
   ATITUDINI RELE (Efeseni 4:31; Evrei 12:15). Poate mai păstrăm amărăciu-
   ne faţă de cineva în loc să-1 iertăm şi să ne împăcăm. Poate că în locul prieteniei şi
   păcii lăuntrice au intrat cearta şi neliniştea. Dacă nutrim resentimente faţă de Dum-
   nezeu sau faţă de oameni, aceasta lucrează în sufletele noastre ca o buruiană respin-
   gătoare.
   

64

3. 
   CONŞTIINŢA TOCITĂ (l.Corinteni 11:28-29). Dacă ne judecăm păcatul în
   viaţa noastră, îl va judeca Dumnezeu pentru noi (1 .Corinteni 11:31). El ne va pedep-
   si, ca să avem parte de sfinţenia Sa (Evrei 12:10). Ar trebui să fim mereu sensibili
   faţă de Dumnezeu şi faţă de pretenţia Lui la viaţa noastră şi la comportarea noastră.
   Dacă ai păcătuit, atunci nu mai aştepta multă vreme, ci vino imediat la Dumnezeu.
   
4. 
   GÎNDIRE LUMEASCĂ (Tit 2:12). Sistemul de valori, norme morale, putere,
   mîndrie şi ambiţie al acestei lumi nu are nimic de a face cu Isus Cristos. De aceea
   n-ar trebui nici noi să avem de-a face ceva cu ele (loan 17:14). Biblia ne spune să
   renunţăm la poftele lumeşti şi să ducem o viaţă în temere de Dumnezeu. Dorinţa de
   a aduna bogăţii aparţine sistemului acestei lumi şi duce la ruină (l.Timotei 6:9). Da-
   că iubim sistemul lumesc şi nu recunoaştem urîţenia şi caracterul lui trecător, a-
   tunci suntem neascultători de Dumnezeu (l.Ioan 2:15-17). Dacă ne petrecem mult
   timp cu activităţi lumeşti, şi acesta este un semn de pericol.
   

. 5. NEFRECVENTAREA ADUNĂRILOR BISERICII (Evrei 10:25). Dacă îl iu-
bim pe Isus, atunci îi iubim şi pe copiii Lui. Dacă îi iubim pe copiii Lui, am vrea să
petrecem timp cu ei. Oamenii pot să fie departe de Dumnezeu, chiar dacă frecven-
tează serviciile religioase. Dar este un semn rău dacă L-am părăsit pe Dumnezeu şi
am ajuns la punctul de a nu mai merge la adunare. Isus Cristos avea obiceiul de a fi
la sinagogă în zilele de sabat (Luca 4:16). Nu este scris nicăieri că El a folosit scuza
că nu era nevoie să meargă la sinagogă pentru a avea comuniune cu Dumnezeu.

6. NECREDINŢA (Marcu 16:14). Dacă nu credem ce a spus Dumnezeu, sau din

cauza inimii noastre împietrite nu mai vrem s-o primim, suntem pe drept mustraţi
de El. El a pus adesea întrebarea: „Unde vă este credinţa?" (Luca 8:25). Neasculta-
rea clară faţă de Dumnezeu - cînd de exemplu cineva se căsătoreşte cu un necredin-
cios (2.Corinteni 6:14) - este o dovadă de necredinţă.

Alte simptome includ: neglijarea „timpului liniştit", cînd citim Biblia şi ne ru-

găm, sau împotrivirea de a mărturisi public în faţa celorlalţi oameni pe Isus Cristos,
sau faptul că nu suntem gata de sacrificiu. Imaturitatea şi felul de a fi lumesc duc
repede la înstrăinarea de Dumnezeu (l.Corinteni 3:1-3).