Curs biblic intermediar

Plinătatea cu Duhul Sfînt

1. DEFINIŢIA PLINĂTĂŢII. în Efeseni 5:18 citim invitaţia: „Fiţi umpluţi de

(cu) Duh". Verbul exprimă în greceşte o acţiune continuă, repetată în viaţa credin-
cioşilor, deci nu indică o experienţă unică. înţelegem ce înseamnă „a fi umplut de
Duh" dacă pricepem cum este folosit pretutindeni în Scriptură cuvîntul „plin" sau
„umplut". De exemplu, cuvîntul „plin" e folosit pentru a exprima sentimente pre-
cum a fi plin de mînie, de teamă, de griji, de bucurie, de invidie sau de uimire, adică
stăpînit, condus de ele. Expresia este folosită şi pentru a exprima o „saturare", cum
poate fi de exemplu un burete saturat cu apă (sau o casă cu un miros). Expresia in-
dică şi o trăsătură de caracter dominantă, de exemplu cum poate fi cineva plin de
adevăr sau de minciună. în rezumat, se poate spune că „plinătatea" sau „umplerea"

43

cu Duhul Sfînt se referă la controlul deplin al Duhului Sfînt asupra vieţii noastre

cotidiene. Aceste noţiuni apar înainte de orice în Evanghelia după Luca şi în Faptele
apostolilor.

2. 
   OBSTACOLE PENTRU UMPLERE. Tot ce-L împiedică pe Dumnezeu să lu-
   creze în viaţa noastră se opune umplerii cu Duhul. Cine se împotriveşte Duhului pe
   faţă dovedeşte prin aceasta de cele mai multe ori că este necredincios (Fapte 7:51).
   Cine stinge Duhul, aşa cum stinge apa un foc, e în pericol; acesta poate fi cazul unei
   adunări întregi sau al conducătorilor ei (l.Tesaloniceni 5:19). Creştinii predaţi nu au
   voie să întristeze Duhul (Efeseni 4:30^; aceasta arată că Domnul este sensibil la o
   comportare carnală, neînfrînată. Dacă II tratăm astfel pe Duhul lui Dumnezeu, El nu
   va lucra cu putere şi pjin de binecuvîntare.
   
3. 
   ESENŢA PLINĂTĂŢII. Dacă binecuvîntarea şi puterea lui Dumnezeu depind
   de controlul, respectiv de umplerea cu Duhul, cum putem atunci experimenta aceas-
   tă plinătate? Mai întîi trebuie să vedem că Duhul este suveran şi poate să lucreze fără
   să ţină seama de acţiunea omului. Aceasta este ilustrat de faptul că loan Botezătorul
   a fost umplut deja de Duh încă din pîntecele mamei lui (Luca 1:5). Domnul Isus a
   fost ca Om desăvîrşit totdeauna umplut de Duh (Luca 4:1). Noi suntem umpluţi cu
   Duhul cînd vrem să trăim, să acţionăm şi să vorbim sub conducerea lui Dumnezeu,
   fără a căuta neapărat plinătatea ca experienţă. Cînd apostolii au cerut îndrăzneală
   pentru predicarea Evangheliei Cuvîntului lui Dumnezeu în ciuda împotrivirii puter-
   nice, ei au fost umpluţi cu Duhul şi au depus mărturie cu o mare putere (Fapte 4:31).
   Această experienţă nu era ceva rar, ceva deosebit. Plinătatea cu Duhul era o condiţie,
   o premisă pentru lucrarea unui diacon în biserică (Fapte 6:3). Fiecare credincios pre-
   dat era plin cu Duhul (Fapte 11:24). Uneori, plinătatea se arăta într-un mod uimitor.
   Pavel a fost umplut de Duh ca să înfiereze public un om rău (Fapte 13:9). Plinătatea
   cu Duhul are ca obiectiv îndeplinirea intenţiilor lui Dumnezeu şi nu serveşte ambi-
   ţiei oamenilor. Duhul ne posedă pe noi, nu noi pe El. El ne călăuzeşte viaţa ca să fa-
   cem voia lui Dumnezeu, nu să pretindem sau să facem caz de superioritatea noastră
   spirituală.
   
4. 
   CONDIŢII PENTRU PLINĂTATE. Condiţiile pentru plinătatea cu Duhul par
   de cele mai multe ori să fie în legătură cu răspunsul sufletelor noastre la lucrarea lui
   Dumnezeu, care vrea să ne facă asemenea imaginii lui Cristos (Romani 8:29; Gala-
   teni 4:19). Următorii factori duc la o viaţă umplută de Duh:
   

1. 
   Ocuparea din belşug cu Cuvîntul lui Dumnezeu (Coloseni 3:16; cf. Efeseni
   5:18).
   

1. 
   Considerarea ca morţi faţă de păcat şi vii faţă de Dumnezeu (Romani 6:11).
   

2. 
   Predarea corpului nostru în mîna lui Cristos (Romani 12:1-2; 6:13); noi trebuie
   să fim în mîna lui Dumnezeu ca lutul în mîna olarului (Ieremia 18:1-6).
   

2. 
   Ascultarea faţă de domnia lui Cristos (Luca 6:46; loan 14:21).
   

Suntem îndemnaţi „să umblăm în Duh", adică să trăim în puterea şi sub condu-
cerea Duhului (Galateni 5:16,25).

5. REZULTATELE PLINĂTĂŢII. Efectul lucrării Duhului asupra vieţilor noas-

tre depinde de deschiderea noastră faţă de această lucrare. Cînd credincioşii sunt
stăpîniţi de Duhul Sfînt, cresc în graţia [favoarea nemeritată] şi în cunoaşterea Dom-
nului Isus Cristos (2.Petru 3:18). Nu este vorba de o „spiritualitate-instant", care se

44

poate primi repede printr-o experienţă de criză. Nu putem aştepta să fim umpluţi de

Duh dacii rostim dear nişte rugăciuni sau luăm parte la un anumit ritual în biserică,
omiţînd să. studiem Cuvîntul sau ţinîndu-ne strîns de obiceiuri murdare. Umplerea
sau controlul exercitat de Duhul Sfînt este efectul unei relaţii vitale cu Cristos mai
degrabă decît căutarea unei experienţe.

Rezultatele plinătăţii cu Duhul lui Dumnezeu sunt văzute în expresiile practice

enumerate mai jos:

1. 
   Schimbarea caracterului sau „rodul Duhului" (Galateni 5:22).
   
2. 
   învăţătură spirituală, înainte de toate din Cuvîntul lui Dumnezeu (loan 16:12-
   15; LIoan2:27; LCorinteni 2:9-10).
   
3. 
   Cunoaşterea şi înfăptuirea voii lui Dumnezeu (Romani 8:14; 12:1-2).
   
4. 
   Viaţă de rugăciune eficientă (Efeseni 6:18; Romani 8:26-27).
   
5. 
   Curaj pentru lucrarea de martor (Fapte 4:29-31).
   
6. 
   Revărsare de binecuvîntare pentru alţii (loan 7:39).
   
7. 
   închinare şi laudă lui Dumnezeu (Efeseni 5:19).
   

h) O viaţă în al cărei centru Se află Cristos (Galateni 2:20).