Curtea de Apel Cluj Decizii relevante

9.Nemotivarea încheierii pronunţate de instanţa de fond. Imposibilitatea controlului judiciar şi încălcarea art. 6 paragraful 1 CEDO

Curtea de Apel Cluj, Secţia penală şi de minori, încheierea nr. 38 din 3 iunie 2015

Prin încheierea penală nr. 91 din 14 mai 2015 pronunţată în dosarul nr. .../2014/a24 a Tribunalului Sălaj, în baza art.208 C.p.p. s-a menţinut măsura controlului judiciar faţă de inculpaţii H.I., G.I., B.V.V., N.P., B.E., B.M., C.S.D. şi B.G., luată faţă de aceştia prin încheierea penală nr.6/P din 20.01.2015 a Tribunalului Sălaj, faţă de inculpatul D.G.D., luată prin încheierea penală nr.58/A din 17.07.2014 de către Tribunalul Sălaj în dosarul nr.2172/84/2014 şi modificată prin încheierea penală nr.26/P pronunţată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr..../2014/a2 şi faţă de inculpaţii V.D.I. şi T.O.R., luată faţă de aceştia prin încheierea penală nr.26/P pronunţată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr..../2014/a2 şi faţă de inculpatul P.N.D., luată prin încheierea penală nr.44/P din 17.03.2015 pronunţată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr..../2014/a22.

S-au respins cererile inculpaţilor C.S.D., B.E., B.M. şi B.V.V. de modificare a conţinutului măsurii preventive a controlului judiciar în sensul stabilirii limitei teritoriale a controlului judiciar la nivelul întregii ţări, precum şi cererile inculpaţilor H.I. şi G.I. de modificare a conţinutului măsurii preventive a controlului judiciar în sensul de a avea dreptul să ia legătura cu unii martori din dosar.

S-a admis cererea inculpatului P.N.D. şi s-a încuviinţat deplasarea acestuia în municipiul Constanţa pe o perioadă de 5 zile, începând cu data de 18 mai 2015 şi până la data de 22 mai 2015, cu stabilirea unui program împreună cu Serviciul de Supravegheri Judiciare din cadrul IPJ Arad.

În baza art.275 alin.3 C.p.p., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Onorariile cuvenite apărătorilor din oficiu, …, s-au avansat din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul de Avocaţi Sălaj.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut prin rechizitoriu că în perioada ianuarie 2011 – primăvara anului 2012, aceste persoane s-au constituit într-un grup infracţional organizat, având ca scop sprijinirea, cu ajutorul unor societăţi de tip „fantomă” a mai multor societăţi comerciale de pe raza judeţului Sălaj şi a judeţelor învecinate, în vederea săvârşirii de către acestea din urmă a infracţiunilor de evaziune fiscală, delapidare şi spălare de bani.

S-a reţinut în cuprinsul referatului procurorului că în perioada 2010 – primăvara anului 2013, au funcţionat mai multe societăţi care aveau un comportament tip fantomă, fiind folosite de numeroase alte societăţi din judeţul Sălaj şi din alte judeţe pentru a-şi regla activitatea contabilă, astfel încât să nu plătească sau să plătească foarte puţin bugetului de stat, banii obţinuţi în urma activităţilor de evaziune fiscală şi delapidare urmând să intre în posesia administratorilor societăţilor din jurul societăţilor fantomă.

Modalitatea concretă de săvârşire a acestui gen de infracţiuni s-a reţinut a fi următoarea:

Societăţile cu activitate comercială semnificativă, prin intermediul administratorilor lor, găsesc o persoană sau un grup de persoane, de regulă cu condiţie materială modestă, lipsite de experienţă de viaţă sau cu un nivel intelectual scăzut, care sunt dispuse, în schimbul unor mici favoruri materiale, să devină asociaţi şi administratori în astfel de societăţi de tip fantomă. În acest fel, se creează aparenţa că activităţile efective desfăşurate de către aceste societăţi fantomă sunt realizate de către persoanele fizice ce au calitatea de administrator şi/sau asociaţi sau cel puţin cu ştirea lor. În realitate însă, persoanele care figurează ca asociaţi şi administratori în cadrul acestor societăţi fantomă sunt folosite doar la constituirea acestor societăţi şi la deschiderea de conturi şi obţinerea de carduri bancare. Ulterior, întreaga activitate imputată acestor societăţi fantomă este realizată de către persoanele din cadrul societăţilor beneficiare în urma raporturilor comerciale fictive sau de către persoane desemnate de către acestea pentru astfel de activităţi (contabili, secretare etc).

Societăţile cu activitate economică reală au nevoie de astfel de societăţi fantomă pe care să le controleze şi cu ajutorul cărora să-şi regleze contabilitatea pentru a disimula activitatea economică reală şi a ascunde săvârşirea infracţiunilor de delapidare, evaziune fiscală şi spălarea banilor.

Societăţile fantomă sunt lipsite de orice activitate economică reală, ele fiind folosite doar pentru emiterea de facturi fiscale fictive în interesul societăţilor cu activitate din jurul lor şi, eventual, rularea banilor aferenţi acestor facturi prin conturile lor. Astfel, deşi aceste societăţi au raporturi comerciale de valori foarte mari, ele nu au niciun angajat, nu au evidenţă contabilă, nu au patrimoniu, nu deţin mijloace fixe sau mobile etc. Caracteristic acestor societăţi fantomă este faptul că persoanele care au calitatea de asociat sau administrator în cadrul lor nu au niciun rol în toată activitatea acestora, exceptându-l pe cel de a fi prezent la întocmirea actelor necesare constituirii sau modificării actelor constitutive şi la deschiderea de conturi bancare. Desigur că aceste persoane conştientizează că prin acceptarea calităţii într-o astfel de societate, facilitează săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, spălare a banilor şi delapidare de către alte persoane sau societăţi.

După constituirea unei astfel de societăţi, emiterea facturilor fictive şi a mişcărilor financiare prin conturile acestor societăţi, pentru a da aparenţă de realitate raporturilor juridice în baza cărora au fost emise facturile, sunt făcute de persoanele interesate din societăţile pentru care sunt folosite societăţile fantomă sau de către persoane desemnate în acest sens.

Pentru a putea fi folosite o perioadă mai îndelungată de timp, fără a atrage atenţia asupra caracterului ilicit al activităţii lor, întrucât se încarcă în evidenţa contabilă cu livrări de bunuri şi servicii, fapt ce implică în mod inevitabil şi activităţi de achiziţii, se folosesc în lanţ alte astfel de societăţi, care fac livrări către primele, pentru a egaliza livrările făcute în mod fictiv, cu achiziţii de asemenea fictive.

Prin astfel de raporturi fictive se deturnează realitatea în privinţa activităţii economice a societăţilor care înregistrează astfel de facturi, fapt ce facilitează săvârşirea infracţiunilor menţionate. Astfel, spre exemplu, prin introducerea în contabilitate a unei facturi de cheltuieli fictive se diminuează impozitul şi se deduce TVA-ul ce ar trebui achitat către bugetul de stat în urma unei activităţi reale. Dacă o astfel de factură fictivă este însoţită şi de plata prin cont a unor sume de bani, pe această cale făptuitorii, sub aparenţa acestor raporturi juridice, delapidează sumele respective din societate, iar prin transferul sumelor către societăţile fantomă, urmate de întoarcerea acestora în posesia persoanelor fizice din spatele societăţilor cu activitate economică se ascunde provenienţa infracţională a acestor sume de bani, săvârşindu-se astfel infracţiunea de spălarea banilor.

În realizarea aceluiaşi scop, de a nu plăti sau de a plăti cât mai puţin către bugetul de stat şi de a se însuşi sume de bani de către persoanele fizice administratori sau asociaţi în societăţile cu activitate economică, prin înregistrarea unor astfel de facturi se acoperă aprovizionările – livrările cu marfă la negru, fapt ce de asemenea are impact asupra bugetului de stat. Astfel, există posibilitatea ca două sau mai multe societăţi între care se derulează raporturi reale să folosească alături societăţi fantomă, pentru a nu-şi încărca activitatea societăţilor lor şi pentru a putea practica preţuri mai bune pe piaţă, în condiţiile în care TVA-ul este pus în cârca societăţii fantomă.

Când astfel de activităţi iau amploare şi pe cale de consecinţă intră în vizorul autorităţilor fiscale, persoanele fizice din spatele societăţilor cu activitate economică, prin folosirea persoanelor care apar în documente, în calităţile cerute de lege (asociaţi şi administratori) în cadrul societăţilor fictive, fac demersuri pentru cesiunea părţilor sociale către alte persoane dispuse, de asemenea pentru mici favoruri, să accepte o astfel de societate, sau către cetăţeni străini (în speţa de faţă către cetăţeni maghiari), pentru a se acredita ideea că tot pasivul şi activul societăţii a fost preluat de către aceştia din urmă, alături de evidenţa contabilă (documentele propriu zise) a acestor societăţi, care în realitate nu există şi în scopul evident de a îngreuna urmărirea penală.

În acest mod, cei care au folosit astfel de societăţi în săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, delapidare şi spălare de bani au în aparenţă o activitate economică licită, fiind puşi la adăpost de îndreptarea urmăririi penale împotriva lor. În cele mai multe cazuri, în urma verificărilor fiscale efectuate, organele fiscale reţin în astfel de situaţii, săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art.9 lit.b) din Legea nr.241/2005 (omisiunea înregistrării în contabilitate a operaţiunilor) în sarcina societăţilor fantomă. În acest mod, tot prejudiciul cauzat de societăţile cu activitate economică şi care au folosit societăţile tip fantomă este preluat de către acestea din urmă, crescând astfel arieratele la bugetul de stat întrucât acestea sunt ab initio insolvabile.

Aşa cum rezultă din actele de control ale organelor fiscale, această metodă a funcţionat pe deplin şi în speţa de faţă, până în prezent autorităţile fiscale considerând că evaziunea fiscală ar fi fost săvârşită de către societăţile de tip fantomă.

Un ultim pas în asigurarea dispariţiei acestor societăţi şi a imposibilităţii de identificare a autorilor reali ai acestor fapte este dizolvarea lor.

În aceleaşi scopuri, societăţile care au folosit societăţile fantomă îşi continuă activitatea, fapt ce în mod inevitabil implică identificarea altor şi altor societăţi fantomă care să fie folosite, încurajaţi şi de modul de abordare a acestor fapte de către autorităţile fiscale.

Acest mod de săvârşire a faptelor rezultă din analiza activităţii societăţilor cu activitate reală, a extraselor bancare, a apariţiei, evoluţiei şi dispariţiei fiecărei societăţi fantomă în parte, precum şi a raporturilor dintre ele şi persoanele care le gestionează.

În cadrul grupului infracţional organizat, reţinut a exista în cauză, activitatea membrilor este structurată pe două planuri, unul reprezentat de persoanele responsabile de înfiinţarea şi evoluţia societăţilor fantomă (inculpaţii N.P. şi C.S., alături de persoanele care au acceptat să devină asociaţi sau administratori în cadrul acestor infracţiuni, respectiv suspecţii T.M.D., P.I., F.A., H.M.C., T.M.F., M.I.M., S.A.A., V.D.I., T.O.R., C.M., B.E., S.N., I.E., Z.A., H.F., D.D.P., P.D.P., E.J.Z.) şi cel de-al doilea reprezentat de către persoanele care au folosit societăţile fantomă pentru a înregistra cheltuieli fictive, pentru a justifica banii delapidaţi din societăţile pe care le administrează şi în final pentru a spăla banii astfel obţinuţi prin cele două infracţiuni (inculpaţii H.I., G.I., B.V., D.G.D., B.E., B.M., B.G. şi suspecţii D.V., D. B., P.M., D.M. şi H.A.).

Reţinând aceste aspecte cu caracter general, comune inculpaţilor vizaţi de propunerea de prelungire a măsurilor preventive, judecătorul de drepturi şi libertăţi, în analiza subzistenţei motivelor care au stat la baza luării măsurilor preventive în cauză, s-a raportat în continuare la situaţia concretă a fiecărui inculpat.

1. Inculpatul N.P.

În sarcina inculpatului N.P. s-a reţinut, în esenţă, că în perioada 2010-2013, în calitate de administrator al S.C.M. S.R.L., dar şi de administrator în fapt al S.C.N. S.R.L. şi S.C.U. S.R.L., a emis mai multe facturi fictive în numele acestor societăţi, în scopul reglării activităţii economice a altor societăţi comerciale care desfăşurau activitate economică reală, determinând în acest mod prejudicierea gravă a bugetului consolidat al statului, întrucât prin această metodă s-au săvârşit infracţiuni de evaziune fiscală, delapidare şi spălare de bani.

Activitatea infracţională reţinută în sarcina inculpatului N.P. vizează în principal activitatea derulată de trei societăţi fantomă, respectiv S.C.U. S.R.L., S.C.N. S.R.L. şi S.C.M. S.R.L.

a) S.C.U. S.R.L.

Potrivit certificatului de furnizare de informaţii nr.509267/16.05.2012 emis de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj (vol.2 f.11-20), S.C.U. S.R.L. a fost înfiinţată şi înscrisă la Registrul Comerţului la data de 27.10.2010, ca societate cu asociat unic, de către suspecta T.M.D., aceasta având şi calitatea de administrator, alături de inculpatul C.S.-D., care avea calitatea de persoană împuternicită de administrator, cu drepturi depline.

La data de 06.04.2011, a fost revocat din funcţia de administrator inculpatul C.S.-D., în urma Hotărârii asociatului unic nr.1 din data de 30.03.2011 (vol.5 f.6).

Prin Decizia asociatului unic nr.3 din data de 20.10.2011 (vol.5 f.25), este cooptată în societate P.A., persoană în vârstă de 78 de ani la acel moment din jud...., (mama suspectului P.I.), majorându-se totodată capitalul social, P.A. deţinând o parte socială, iar T.M.D. 20 de părţi sociale. La aceeaşi dată, 20.11.2011, P.A. o împuterniceşte pe T.M.D. să o reprezinte în relaţiile cu Registrul Comerţului Sălaj privitor la cooptarea sa în societate, prin procura specială autentificată sub nr.1321/20.10.2011 a B.N.P.... (vol.5 f.23). Anterior, prin procura specială autentificată sub nr.935/05.09.2011 al aceluiaşi birou notarial, P.A. îl împuternicea pe fiul său, suspectul P.I. să constituie în numele său o societate comercială cu răspundere limitată cu doi asociaţi, calitatea de administrator urmând a fi îndeplinită de către P.A. (vol.5 f.24).

Prin Hotărârea Adunării Generale nr.1 din data de 17.11.2011 (vol.5 f.62), se retrage din societate T.M.D., care cesionează părţile sale sociale asociatei P.A. şi este cooptat în societate suspectul F.A., repartizarea capitalului social între cei doi asociaţi fiind de 70% P.A. şi 30% F.A., acesta din urmă având şi calitatea de administrator cu puteri depline, potrivit actului constitutiv actualizat al societăţii (vol.5 f.64-71).

Ulterior, prin Hotărârea Adunării Generale nr.2 din data de 26.03.2012 (vol.5 f.81), se retrage din societate F.A. şi este cooptat L.F., cetăţean maghiar, repartizarea capitalului social între asociaţi fiind de 75% P.A. şi 25 % L.F., acesta din urmă având şi calitatea de administrator cu puteri depline, potrivit actului constitutiv actualizat al societăţii (vol.5 f.82-89).

Prin Hotărârea Adunării Generale nr.3 din data de 09.04.2012, se retrage din societate şi P.A., în urma cesiunii părţilor sociale ale acesteia, L.F. devenind asociat unic şi administrator (vol.5 f.105).

La data de 10.05.2012, prin încheierea civilă nr.272/C din dosar nr..../2012 al Tribunalului Sălaj, a fost admisă cererea debitorului S.C.U. S.R.L. şi s-a dispus deschiderea procedurii falimentului.

Prin procura specială autentificată sub nr.2041/30.11.2011 al Biroului Notarului Public ... (vol.5 f.246), F.A. îl împuterniceşte pe inculpatul N.P. să îl „reprezinte în raporturile cu toate unităţile bancare (Banca X., B.C.R. S.A., Banca R., CEC Bank, BRD GSG, Banca R., Banc Post etc.), în vederea deschiderii de conturi pe numele societăţii S.C.U. S.R.L. şi să administreze aceste conturi, sens în care va avea puteri depline pentru depunerea şi ridicarea oricăror sume de bani/OP şi semnarea instrumentelor de plată, semnând în numele meu şi pentru mine, precum şi pentru societate, oriunde va fi necesar…”.

Din extrasele de cont existente la dosar (vol.5 f.297-318), rezultă că anterior ieşirii din societate a suspectei T.M.D., în cursul lunii februarie 2011, aceasta a depus în contul societăţii diverse sume de bani cu titlu de creditare societate (total 166.940 lei), aceste sume fiind în aceleaşi zile redirecţionate către o altă societate comercială, cu titlu de achitare a unor facturi (total 166.825 lei), ulterior, în cursul lunii iulie 2011, la data de 25.07.2011, prin acelaşi cont fiind încasată suma de 31.756 lei cu titlu de rambursare TVA, sumă ridicată în aceeaşi zi de către suspectă, cu titlul de restituire împrumut.

În aceeaşi perioadă care a precedat retragerea suspectei din societate, aceasta a început să figureze cu achiziţii de la diferite societăţi din ţară, achiziţii care erau însoţite de virarea unor sume de bani de către aceste societăţi în contul S.C.U. S.R.L., urmate de retragerea imediată a acestor sume, de cele mai multe ori în aceeaşi zi în numerar de la ATM- uri sau de plăţi cu diverse titluri.

Este de remarcat în acest sens că în ziua împuternicirii inculpatului N.P. asupra conturilor societăţii, 30.11.2011, în contul de la Banca X. este virată suma totală de 80.000 lei de către S.C.E. S.R.L., societate administrată de inculpaţii G.I. şi H.I., cu titlu de contravaloare a unei facturi emise la data de 01.11 (când încă mai era asociat T.M.D.), din această sumă 30.000 lei fiind încasaţi de T.M. cu titlu de restituire împrumut societate, iar 30.000 lei utilizaţi de către inculpatul N.P. pentru „achiziţii materii prime”, aceste două tranzacţii fiind efectuate tot la data de 30.11.2011.

De asemenea, din analiza extraselor de cont şi a ordinelor de plată existente la dosar (vol.5 f.321-340), rezultă o creştere remarcabilă a tranzacţiilor derulate prin contul S.C.U. S.R.L., ulterior datei de 30.11.2011, încasările acesteia fiind în sume considerabile şi provenind de la S.C.R.C. S.R.L. (administrată de inculpatul B.M.), S.C.E. S.R.L. (administrată de inculpaţii G.I. şi H.I.), S.C.G. S.R.L. (administrată de inculpatul D. G.D.), S.C.M. S.R.L. (administrată de inculpatul N.P.), S.C.T. S.R.L, S.C.P. S.R.L., S.C. O.S.T. S.R.L. (administrată de inculpatul B.V.-V.), S.C.C.P. S.R.L., S.C.C.P. S.R.L., S.C.D.G. S.R.L, S.C.R.T. S.R.L. (administrată de inculpatul B.G.), S.C.T. S.R.L., S.C.C.I. S.R.L.

Situaţia a fost similară şi în cazul celorlalte conturi bancare deschise pe numele S.C.U. S.R.L., sumele mari de bani încasate fiind în aceeaşi zi sau cel mult în ziua următoare ridicate, în numerar de regulă de la aceleaşi ATM-uri sau din cont, de către persoana care aparent avea dreptul de a desfăşura activităţi în acesta, respectiv inculpatul N.P., sub diferite justificări fictive, ori transferate către alte conturi de la alte bănci ale societăţii, iar de acolo retrase în modalităţile expuse.

O altă caracteristică constă în faptul că majoritatea sumelor sunt retrase de regulă de la aceleaşi ATM-uri şi cu predilecţie din municipiul Zalău, deşi împuternicitul pe această societate locuieşte în localitatea T., jud.Satu Mare, la aproximativ 50-60 km distanţă de Zalău.

Din actele bancare avute în vedere de organele fiscale a rezultat că în perioada 30.11.2011 – 28.03.2012, S.C.U. S.R.L. a încasat suma totală de 7.594.199 lei, care a fost utilizată pentru ridicări în numerar şi plăţi astfel: 4.195.832 lei a fost ridicată în numerar direct din cont sau de la ATM, de regulă în aceeaşi zi, împuternicit pe cont fiind N.P., 1.048.250 lei a fost achitată către S.C.M. S.R.L.Zalău (administrată de către inculpatul C.S.-D.), iar 799.000 lei a fost achitată către S.C.M. S.R.L.T. (administrată de inculpatul N.P.) (vol.I f.13-14).

În nota explicativă dată de către N.P. autorităţilor fiscale (vol.1 f.226), acesta susţine că sumele de bani depuse în conturile S.C.U. S.R.L. au fost folosite pentru achiziţii de cereale de la persoane fizice, cu privire la care a întocmit personal borderouri de achiziţii pe care le-a predat noului administrator, cetăţeanul maghiar L. F.. Acesta mai arată că nu cunoaşte destinaţia cerealelor, ce alte documente s-au întocmit în afara borderourilor de achiziţii, care a fost destinaţia cerealelor achiziţionate, care au fost furnizorii etc. În continuare, arată că restul activităţilor au fost desfăşurate de către cetăţeanul maghiar, inclusiv plăţile către S.C.M. S.R.L., în sumă de 1.048.250 lei şi către S.C.M. S.R.L., în sumă de 799.000 lei.

Fiind audiat prin comisie rogatorie (vol.16 f.123-134 şi vol.17 f.19-20), L. F. a arătat, contrar susţinerilor inculpatului N.P., că a fost adus în România de către acesta din urmă, recunoscându-l din fotografii ca fiind cel care l-a abordat şi l-a transportat din Ungaria în România, sub pretextul că îl va angaja, a semnat nişte acte spunându-i-se că sunt necesare pentru angajarea sa în construcţii. Acesta nu a cunoscut că devine administrator în vreo societate românească, nu are cunoştinţă de activităţile S.C.U. S.R.L. şi persoanele care au desfăşurat activităţi în numele acestei societăţi şi nu a primit niciun document contabil al acestei societăţi.

Potrivit actului de control întocmit de către organele fiscale pe baza evidenţelor proprii, respectiv a declaraţiei 394 privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional depusă electronic de către S.C.U. S.R.L., în semestrul II al anului 2011, această societate a efectuat tranzacţii comerciale cu diferiţi agenţi economici, constând în achiziţii în sumă totală de 7.613.635 lei şi livrări de 7.592.781 lei (vol.1 f.9). Această diferenţă infimă între achiziţii şi livrări dovedeşte o dată în plus caracterul fictiv al operaţiunilor comerciale înregistrate de această societate. De altfel, în urma verificărilor încrucişate efectuate, a rezultat că reprezentanţii societăţilor comerciale care au făcut achiziţii de la S.C.U. S.R.L., sub pretextul că oferta a fost luată de pe internet, nu pot să dea niciun fel de detalii cu privire la reprezentantul S.C.U. S.R.L., persoanele cu care au negociat din cadrul acestei societăţi, transportatorul mărfurilor, furnizorul, persoana care a semnat contractul, factura etc. (vol.1 f.7).

Pentru a regla încărcarea cu aceste livrări fictive către societăţile cu activitate economică, S.C.U. S.R.L. a înregistrat, tot fictiv, achiziţii în valoare de 7.613.635 lei, de la o singură societate, respectiv S.C.N. S.R.L. Faptul că achiziţiile făcute de la S.C.N. S.R.L. sunt fictive, neavând la bază operaţiuni reale rezultă şi din faptul că nu a fost făcută nicio plată şi nu s-a revendicat de către nimeni un asemenea prejudiciu pe nicio cale, S.C.N. S.R.L. fiind sub acest aspect capătul lanţului societăţilor fantomă.

Prin nota explicativă dată în faţa organelor fiscale de către suspectul F.A. (vol.2 f.91), acesta din urmă a arătat că nu a emis niciun document în numele societăţii, nu a avut cunoştinţă de actele întocmite şi cine le-a întocmit, acceptând doar să fie folosit ca paravan în calitate de asociat şi administrator în această societate de către N.P., care i-a luat şi cardul emis pentru deschis la Banca X. pe numele său şi în numele S.C.U. S.R.L. Toate acestea au fost făcute de F.A., potrivit propriei susţineri, la solicitarea lui N.P., în schimbul „unei mese la restaurant”. Suspectul F.A. a mai arătat în aceeaşi notă explicativă că, deşi la dosar, la fila 223 vol.1 există un proces-verbal din care reiese că suspecta T.M.D. i-ar fi predat documentele contabile de la data înfiinţării şi până la data de 25.11.2011, acesta nu a semnat niciun proces-verbal de predare primire a documentelor contabile şi nici nu a primit vreun un act contabil al S.C.U. S.R.L. De altfel, comparând semnătura suspectului de pe acest proces-verbal cu specimenul de semnături de la fila 73 din vol.V, se remarcă diferenţe vizibile în privinţa modului de efectuare a semnăturii, fiind evident că cea din cuprinsul specimenului de semnături este executată de către o persoană mai în vârstă.

Este evident, aşadar, că pentru a întări încrederea în această cesiune şi în faptul că F.A. prelua întreagă societatea cu tot activul şi pasivul precum şi cu documentele contabile ale societăţii care în realitate nu existau, s-a întocmit în fals procesul-verbal de predare-primire (vol.2 f.87) între fostul administrator T.M.D. şi F.A..

Mişcările financiare descrise au fost făcute pe de o parte pentru a da credibilitate facturilor fictive de achiziţii făcute de la S.C.U. S.R.L., iar pe de alta pentru a disimula intrarea acestor sume de bani în posesia persoanelor fizice din societăţile care foloseau această metodă. Prin introducerea în contabilitate a unor facturi fictive de la S.C.U. S.R.L., societăţile care foloseau această societate tip fantomă îşi asigurau deducerea ilegală de TVA şi diminuarea profitului impozabil, iar persoanele fizice din spatele acestor societăţi intrau în posesia unor sume importante de bani care aparţineau societăţilor pe care le administrau sau la care erau asociaţi. Prin aceste metode, întreaga activitate sau mare parte din aceasta se desfăşura de către societăţile care foloseau S.C.U. S.R.L. „la negru”, singurii beneficiari fiind asociaţii şi administratorii din spatele acestor societăţi. Prin această metodă, s-a urmărit sustragerea de la răspundere penală a persoanelor care în realitate au desfăşurat şi care urmau să desfăşoare mai departe activităţi în numele S.C.U. S.R.L.

Extrasele de cont şi actele de control întocmite de către organele fiscale sunt completate de declaraţiile suspectului F.A. cu privire la activitatea infracţională a inculpatului N.P. (vol.49 f.12-18), declaraţii preluate în integralitate şi în cuprinsul referatului procurorului, care nu vor mai fi redate în cuprinsul încheierii, referindu-se în esenţă, la modul în care suspectul a fost recrutat de către inculpatul N.P., exclusiv în scopul preluării artificiale a administrării societăţii şi în vederea deschiderii unor conturi pe care acesta din urmă să fie împuternicit, profitând de situaţia materială precară a suspectului. Sub acest din urmă aspect, se va reţine că la filele 1-3 din vol.49 sunt prezentate trei fotografii ale suspectului F.A., din care rezultă că acesta este în vârstă, foloseşte o cârjă pentru deplasare şi are un aspect neîngrijit, de altfel acesta arătând în declaraţia sa că locuieşte într-un garaj fără apă curentă, lumină sau alte facilităţi şi trăieşte dintr-un ajutor social de 127 lei lunar.

b) S.C.N. S.R.L.

Potrivit certificatului de furnizare de informaţii nr.....2012 emis de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj (vol.8 f.3-19), S.C.N. S.R.L. a fost înfiinţată şi înscrisă la Registrul Comerţului la data de 26.08.2005, ca societate cu răspundere limitată, având ca asociaţi pe suspectele H.M.C., cu 99 părţi sociale şi D.A. cu 1 parte socială, ambele având şi calitatea de administratori cu drepturi depline.

Prin Hotărârea Adunării Generale nr.2 din data de 28.03.2011, au fost cooptaţi în societate suspecţii M.I.M. şi T.M.F., retrăgându-se D.A., care şi-a cesionat partea socială deţinută către suspecta H.M.C.. De asemenea, asociatele H.M.C. şi D.A. au renunţat la calitatea de administrator, fiind numit administrator cu puteri depline M.I.M., capitalul social fiind repartizat astfel: H.M.C. 50%, M.I.M. 25% şi T.M.F. 25%.

Prin Hotărârea Adunării Generale nr.3 din data de 30.03.2011 (vol.9 f.92), s-a retras din societate H.M.C., cesionându-şi părţile sociale către M.I.M., acesta preluând prin cesiune şi o parte din părţile sociale ale suspectului T.M.F., capitalul social fiind repartizat între ei astfel: M.I.M. 95%, iar T.M.F. 5%.

Prin Hotărârea Adunării Generale nr.4 din data de 20.03.2012 (vol.9 f.68), s-a retras din societate suspectul T.M.F., care şi-a cesionat părţile sociale în favoarea suspectului M.I.M. şi a fost cooptat cetăţeanul maghiar G.R., capitalul social fiind repartizat astfel: M.I.M. 80% şi G.R. 20 %.

Prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor nr.5 din data de 27.11.2012 (vol.9 f.45), a fost schimbat sediul social în Bucureşti şi, totodată, denumirea societăţii în S.C.N. C. S.R.L., punctul de lucru situat în municipiul Zalău fiind închis. Se remarcă faptul că semnăturile de pe acest document al asociaţilor sunt vizibil diferite de alte semnături ale aceloraşi persoane, astfel cea a asociatului G.R. diferă de cea luată în faţa notarului public (vol.9 f.32), iar cea a asociatului M.I.M. diferă de cea care apare în specimenul de semnături (vol.9 f.21). Sub acest aspect, se reţine şi declaraţia suspectului T.M.F., care a arătat că inculpatul N.P. i-a spus că va vinde firma unui cetăţean maghiar, însă nu l-a văzut niciodată pe acesta.

Prin sentinţa civilă nr.370/23.01.2013, pronunţată de Tribunalul Sălaj în dosar nr..../2012, a fost admisă cererea creditorului D.G.F.P.Sălaj şi deschisă procedura generală de insolvenţă a debitorului S.C.N. S.R.L.

În cursul lunii mai 2012, în cadrul unui control efectuat la societate de către organele fiscale, foştilor asociaţi li s-au luat note explicative (vol.8 f.50-53). Cu această ocazie, M.I.M. a arătat că nu are cunoştinţă despre activităţile societăţii, nu a deţinut ştampila firmei, dar cunoaşte că a fost transmisă noului administrator, documentele societăţii se află la noul administrator maghiar, evidenţa contabilă în cursul anului 2011 a fost condusă de H.M. din Zalău şi nu ştie de ce nu s-au depus în timpul cât a fost asociat declaraţiile fiscale. La rândul său, T.M.F. a precizat aceleaşi aspecte, arătând în plus că a desfăşurat activităţi de intermediere, fără să poată preciza cu ce fel de produse, în ce condiţii etc. H.M. a arătat în aceleaşi împrejurări că în perioada aprilie 2011-24.03.2012 nu a fost contactată de noii asociaţi şi administratori şi nu a condus evidenţa contabilă a acestei societăţi.

În ceea ce-l priveşte pe martorul G.R., cetăţean maghiar şi nou administrator al societăţii, se remarcă similitudinea situaţiei cu cea a martorului L.F., G.R., care locuieşte în acelaşi oraş cu L.F., arătând şi el în declaraţiile sale luate prin comisie rogatorie (vol.17 f.11-12) că îl recunoaşte din fotografie pe inculpatul N.P. ca fiind cel care l-a abordat şi transportat din Ungaria în România sub pretextul că-l va angaja, în acest scop el semnând mai multe documente fără să ştie ce anume, după care s-a întors în Ungaria. Nu a primit niciun document al vreunei societăţi şi nu a cunoscut faptul că a devenit asociat şi administrator al S.C.N. S.R.L., împrejurare din care rezultă caracterul fictiv al acestei cesiuni.

Practic, şi în cazul acestei societăţi, similar cu S.C.U. S.R.L., schimbările de asociaţi şi de administratori au fost făcute în scopul de a acredita ideea că societatea a fost transmisă cu drepturi şi obligaţii către cele două persoane din T., iar apoi cetăţeanului maghiar în posesia căruia au ajuns în final şi actele contabile ale societăţii. În realitate, această societate nu a avut nicio evidenţă fiscală, fiind folosită alături de celelalte societăţi fantomă, exclusiv în vederea emiterii de facturi fictive însoţite de plăţi fictive de către o serie de societăţi.

Sub acest aspect, nu trebuie omisă nici asemănarea izbitoare între aspectul şi modul de redactare a documentelor care au stat la baza modificărilor înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului în privinţa celor două societăţi, S.C.U. S.R.L. şi S.C.N. S.R.L., fiind evident întocmite de către aceleaşi persoane.

Legătura inculpatului N.P. şi implicarea acestuia în activitatea desfăşurată de către S.C.N. S.R.L. rezultă şi din declaraţiile celor doi suspecţi, M.I.M. (vol.49 f.22-26) şi T.M.F. (vol.49 f.37-42). Declaraţiile acestora nu vor mai fi redate, ele fiind expuse în cadrul referatului întocmit de către procuror. Se va reţine doar că, în esenţă, ambii declară aceleaşi aspecte, şi anume că nu au desfăşurat activităţi în numele societăţii N. S.R.L., că nu au avut documente sau ştampila firmei, acestea fiind la inculpatul N.P., acesta din urmă fiind de altfel cel care i-a contactat şi le-a propus preluarea unei firme care urma să intre în insolvenţă, primind sume modice pentru acest serviciu. Este de remarcat şi faptul că deşi suspectul M.I.M. a fost cel care a deţinut marea majoritate a capitalului social, potrivit propriei declaraţii, acesta a fost plecat la muncă în Ungaria în perioada în care a avut calitatea de asociat. De asemenea, suspectul T.M.F. a arătat şi faptul că a fost însoţit de către inculpatul N.P. la mai multe unităţi bancare pentru deschiderea conturilor, iar după ridicarea cardurilor aferente, le-a predat inculpatului, fără a le folosi vreodată pentru retragerea vreunei sume de bani, în singura împrejurare în care a ridicat o sumă de 5.000 lei în numerar de la ghişeul Băncii X. remiţând imediat această sumă inculpatului N.P.. Acelaşi suspect a arătat că, la solicitarea inculpatului N.P., cu 6 luni anterior audierii sale, deci aproximativ în toamna anului 2013, a semnat în alb un număr de 20-30 de facturi.

Totodată, cei doi suspecţi au indicat în declaraţiile lor că au mai preluat alte două societăţi prin intermediul inculpatului N.P., în aceeaşi manieră ca în cazul S.C.N. S.R.L., M.I.M. neputând indica numele acestora, iar T.M.F. referindu-se la S.C.W. S.R.L. şi S.C.A.P. S.R.L.

Din procesul verbal întocmit de către organele fiscale (vol.VI f.6) rezultă că partenerii S.C.N. S.R.L. au beneficiat de deducerea TVA ca urmare a înregistrării cheltuielilor cu produsele sau serviciile achiziţionate de la această societate. Din declaraţiile partenerilor (societăţilor cu activitate economică), rezultă că în cursul anului 2011 S.C.N. S.R.L. a efectuat livrări de produse şi servicii în valoare de 16.894.830 lei cu TVA în valoare de 4.054.759 lei.

Urmare a acestor activităţi, organele fiscale au stabilit un impozit pe profit în sarcina acestei societăţi în cuantum total de 5.432.315 lei şi TVA în valoare totală de 7.595.012 lei. (vol VI f.6-18).

Prin intermediul conturilor S.C.N. S.R.L., au fost rulate sume de bani mai mici decât în cazul celorlalte societăţi însă, aşa cum rezultă din datoriile către stat constând în TVA şi impozit pe profit expuse mai sus, au fost emise şi înregistrate în contabilitatea altor societăţi facturi fiscale de valori foarte mari, reprezentând achiziţii şi livrări de bunuri, sub acest aspect remarcându-se îndeosebi cele către S.C.U. S.R.L., care au fost indicate anterior, când a fost analizată situaţia acestei societăţi. Chiar dacă sumele rulate au fost mai mici, se remarcă acelaşi mod de acţionare, în sensul că în aceeaşi zi cu încasarea sumelor de bani sau a doua zi, acestea sunt fie retrase de la ATM, fie direct din cont, fie se fac plăţi sub diverse justificări, lipsite însă de suport real, potrivit constatărilor organelor fiscale.

c) S.C.M. S.R.L.

Potrivit certificatului constatator nr.38546/17.11.2010 emis de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Satu Mare (vol.11 f.335-345), S.C.M. S.R.L. a fost înfiinţată şi înscrisă la Registrul Comerţului la data de 22.02.2008, ca societate cu răspundere limitată, având ca asociat unic pe N.E., soţia inculpatului N.P., aceasta având şi calitatea de administrator cu drepturi depline.

Potrivit actului adiţional nr.1 din data de 09.11.2010 (vol.11 f.273), s-a retras din societate N.E. şi a fost cooptat în societate inculpatul N.P., acestuia fiindu-i cedate în integralitate părţile sociale şi fiind numit totodată şi în funcţia de administrator al societăţii.

Prin procura specială autentificată sub nr.1233/16.11.2010 al Biroului Notarului Public H.A.G. (vol.11 f.228-229), inculpatul N.P. a fost împuternicit cu puteri depline de către S.C.M. S.R.L., prin asociat N.E. ca în numele său şi pentru ea să o reprezinte în relaţia cu băncile Banca R., Banca P., Intesa San Paolo, Banca Carpatica, Banca X., I. Bank, Banca A., B.C.R., L. Bank, Banca R., dar şi în cadrul adunării generale a asociaţilor. În baza acestei procuri, inculpatul N.P. a solicitat deschiderea de conturi pe numele societăţii la aceste unităţi bancare.

Prin actul adiţional nr.6 din data de 22.11.2011, a fost cooptat în societate suspectul S.A.A. (în vârstă de 18 ani la acel moment), acestuia fiindu-i încredinţată şi administrarea societăţii, capitalul social fiind împărţit între cei doi asociaţi astfel: S.A.A. 5 părţi sociale, iar N.P. 100 părţi sociale.

După 7 zile, la data de 29.11.2011, prin actul adiţional nr.7, inculpatul N.P. s-a retras din societate, cedându-şi părţile sociale asociatului S.A.A..

La data de 07.03.2012, prin actul adiţional nr.1 (vol.11 f.42), au intervenit din nou modificări în structura societăţii, fiind cooptat în societate M.A., cetăţean maghiar, deţinător al unui număr de 5 părţi sociale, alături de asociatul S.A.A. cu 105 părţi sociale, M.A. fiind numit prin acelaşi act adiţional şi administrator al societăţii.

La aceeaşi dată, prin actul adiţional nr.2 (vol.11 f.46), S.A.A., i-a cedat noului asociat şi administrator 100 de părţi sociale, inversându-se astfel proporţiile între cei doi în privinţa participării la capitalul social.

În ceea ce îl priveşte pe ultimul administrator al societăţii, M.A., se remarcă faptul că acesta provine din aceeaşi localitate cu ceilalţi doi cetăţeni maghiari către care s-a făcut cesiunea celorlalte două societăţi, S.C.U. S.R.L şi S.C.N. S.R.L. Asemeni celorlalţi doi, şi M.A. a fost abordat de către inculpatul N.P., care l-a transportat din Ungaria în România sub pretextul că-l va angaja, în acest scop acesta semnând mai multe documente fără să ştie ce anume, după care a plecat din nou în Ungaria, primind banii necesari pentru un bilet de autobuz. Nu a primit niciun document al societăţii la care a devenit asociat şi nu a cunoscut faptul că a devenit asociat şi administrator al S.C.M. S.R.L., împrejurare care alături de celelalte probe confirmă caracterul fictiv şi al acestei cesiuni (vol.17 f.15-16).

Referitor la suspectul S.A.A., prin declaraţia sa (vol.82 f.114-117), acesta a arătat că a acceptat preluarea societăţii, la propunerea inculpatului N.P., într-o perioadă în care avea nevoie acută de bani, deoarece căzuse în patima jocurilor de noroc, ajungând să fure lucruri şi bani din casă, de la părinţi. Asemenea celorlalţi suspecţi, administratori ai celorlalte două societăţi de tip fantomă controlate de inculpatul N.P., nici S.A.A. nu a primit vreun act al societăţii sau ştampila acesteia şi nici nu a predat vreun asemenea document cetăţeanului maghiar care a preluat ulterior societatea.

Prin conturile S.C.M. S.R.L., în mod similar cu celelalte societăţi fantomă, au fost rulate sume importante de bani, în total 9.586.400 lei, urmate de retragerea totală şi imediată a acestora, de către mai multe societăţi, între care se remarcă îndeosebi S.C.R. S.R.L.(administrată de inculpatul B.M.), S.C.E.G.I. S.R.L (administrată de inculpatul B.E.), dar şi S.C.DORIS NET S.R.L., S.C.P. S.R.L., S.C.B.A. S.R.L.(administrată de inculpatul B.E.), S.C.G. S.R.L.(administrată de inculpatul D. G.D.), S.C.E. S.R.L.(administrată de inculpaţii G.I. şi H.I.), S.C.U. S.R.L.(administrată în fapt de inculpatul N.P.), S.C.C. S.R.L., S.C.C. S.R.L., S.C.M.A. S.R.L. (vol.11).